Județul Alba

Județul Alba

Geografiesus

Harta județului
Asezare. Judetul Alba e asezat în coltul S-V al bazinului transilvanean si la una dintre cele mai însemnate raspântii de drumuri:1) drumul Muresului, care intra în Ardeal prin defileele dintre muntii Apuseni si Poiana-Ruscai; 2) drumul Turnului Rosu, care, venind de peste Carpati, se întâlneste cu drumul Muresului chiar în capitala judetului (Alba-Iulia); 3) drumul Târnavelor, care taie Ardealul prin mijloc, venind dinspre Moldova; 4) drumul Tarii Crisurilor, care, pe valea Crisului Alb, suie din câmpia Tisei, strabate Muntii Metalici si, pe valea Ampoiului, ajunge tot la Alba-Iulia. Judetul Alba este astfel tipul judetelor de raspântie.


Suprafata. 2.433 km².
 

Înfatisarea pamântului. Judetul Alba este o întâlnire a mai multor unitati de relief. Prin mijlocul tinutului trece un fel de culoar larg si lung, format din sesul si terasele Muresului. În apusul acestui culoar de câmpie, lantul calcaros la Trascaului, foarte crestat si de mica înaltime, ascunde ruinele vulcanilor de altadata si bazinele interioare ( Zlatna, Rosia, Bucium, etc.) aleMuntilor Metalici. În sudul aceluiasi culoar, Muntii Sebesului îsi trimit ultimele lor ramificatii, care se ridica deasupra sesului ca niste dealuri cuprinse între 600 si 800 m. În fine, în rasarit se înalta marginea abrupta a podisului Transilvaniei, sculptata de numerosi afluenti scurti ai Muresului.
 

Clima si ape. Raspântie de relief si de drumuri, e firesc sa se întâlneaca pe teritoriul judetului si foarte multe ape : aproape pe toate le aduna Muresul, flotabil în aceasta portiune a cursului sau. Cei mai însemnati afluenti ai acestuia sunt : Ampoiul, Sebesul si Târnava.
 

Vegetatia. Padurile de fagi si de conifere acopera înca portiuni întinse din Muntii Metalici, Trascau si Sebes. În regiunea exploatarilor aurifere (Rosia, Abrud, Zlatna,etc.) ele au fost însa de mult taiate. Aceeasi soarta au avut-o cele de stejar, de pe podis si din câmpia Muresului. În partea de nord a judetului stepa a patruns în domeniul forestier.


Bogatii naturale. Judetul A. împarte cu judetele vecine vestitul cadrilater aurifer. Filoanele de aur, argint, plumb si cupru strabat massa andesitelor din care sunt claditi muntii acestei regiuni. Tot în acest tinut sunt demn de mentionat mina de mercur de la Valea –Dosului si zacamintele de sare (si poate si de gaz metan) din partea lui rasariteana.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Asezat în inima daciei Traiane, judetul A. a fost stabatut, în epoca romana, de cele trei drumuri ale legiunilor care convergeau la Apulum (Alba-Iulia de azi), capitala Daciei Apulensis si sediu al legiunii XIII, Gemina.

Unul dintre aceste drumuri ducea catre miazanoapte la Napoca-Cluj, al doilea cobora prin Arcidava, de-al lungul Oltului, la Oescus, unde întâlnea drumul roman paralel cu Istrul, al treilea ducea la Sarmisegetuza.

În cuprinsul judetului, romanii au executat întinse exploatari aurifere.

Dupa invazia Ungurilor în Transilvania, pe locul vechiului Apulum, se ridica –sub influenta episcopului catolic instaurat aici – o cetate înfloritoare.

Ea ajunge curând cetatea de scaun a voevodului transilvan - mai târziu, dupa dezastrul de la Mohaci, principe autonom – si a dietei sale.

Judetul A. îsi vede hotarele, din timpuri îndepartate, întânzându-se pâna la marginea de miazazi a Transilvaniei.

În limitele teritoriului de azi, înflorea înca în sec XIII- sub impulsul vietii saxone – cetatea Sebesului.

În sec XVI, Vintul de Jos si un grup de sate din apropierea sa, devin posesiune a domnilor Tarii Românesti.

La capatul aceluiasi secol, Mihai îsi facea intrarea în trumf, în cetatea de scaun a Transilvaniei : 1 Noiembrie 1599.

La 10 Iulie 1600, dieta presta lui Mihai juramântul de credinta.

Din acele timpuri Alba-Iulia începe a capata în ochii Românilor de pretutindeni un caracter simbolic.

La Mirislau, în cuprinsul actualului judet, Mihai e înfrânt de Basta si pierde pentru întâia oara principatul transilvan : 14 septembrie 1600. A fost preludiul caderii sale.

Mitropolia româneasca, creata sub impulsul lui Mihai, în Alba-Iulia, înca din 1596, avea sa duca, dupa caderea sa, o existenta de restriste, de durere dar si de mari creatiuni culturale.

În 1700, mitropolitul Atanasie Anghel împlineste în Alba-Iulia actul de unire al acestei Mitropolii cu biserica Romei.

În închisoarea Albei-Iulii au patimit eroii românismului Horia, Closca si Crisan în 1784, Avram Iancu în 1849.

Pe « Dealul Furcilor » din apropierea cetatii s-a consumat si tragica zi de 28 februarie 1784, martirul lui Horia si Closca.

În aceeasi cetate însa, « Cetate a visurilor noastre » s-a împlinit la 1 Decembrie 1918 actul reparatoriu al Unirii.

În aceeasi cetate, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand I si regina Maria desavârseau prin actul încoronarii, rascumpararea a o mie de ani de suferinta si de jertfa.


Monumente istorice. Catedrala Încoronarii din Alba-Iulia, resedinta episcopiei militare ortodoxe, a fost construita în 1922 pentru încoronarea regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai României întregite. Este de fapt o copie din beton a bisericii domnesti din Târgoviste, s-a adaugat un turn înalt, iar de jur împrejur un portic cu frumoase arcade.

Catedrala Karlsburg din Alba –Iulia, îsi ia numele de la împaratul Carol VI al Austriei, care a construit-o la începutul sec XVIII ; poarta de la intrare este monumentala. Deasupra portii se afla celulele unde au fost închisi, în 1784, Horia, Closca si Crisan.

Biserica episcopiei catolice din Alba Iulia, construita la început în stil romanic, în piatra, a fost reconstruita în stil gotic de Ioan Corvinul, voevodul Ardealului. Turnul, mai recent, este în stilul Renasterii. În interior sunt mormintele, tot în stilul Renasterii, al lui Ioan Corvinul si al fratelui sau, al voevodului Ioan Zapolya, al reginei Izabella, al cardinalului Andrei Bathory, ucis de Secui si înmormântat de Mihai Viteazul, al lui Mihail Apaffi.

Palatul episcopiei romano-catolice din Alba-Iulia, care este o parte din vechea resedinta a principilor Transilvaniei.

Institutul Bathyaneum din Alba-Iulia, întemeiat de episcopul Ignatiu Bathyana, în sec XVIII, are o splendida biblioteca, cu numeroase carti rare, manuscrise, incunabile, documente istorice.

Mânastirea greco-catolica, înaltata de episcopul Petru Pavel Aron, în urma darâmarii celei vechi, restaurate de Mihai Viteazul.

Biserica Luterana (saseasca) din Sebes, construita în sec XV, unul dintre cele mai caracteristice monumente gotice din Transilvania.

Biserica româneasca din Lancram, refacuta, a fost - în sec XVI – resedinta unor episcopi români.

Biserica romano-catolica din Sântimbru, în stil gotic, înaltata de Ioan Corvinul.

Biserica romano-catolica din Teius.

Biserica româneasca din Teius, ridicata pe la 1660

Ruinele castelului din Vintul-de-Jos.

786____poarta_i_perioada_interbelic.jpg

Una dintre porţile cetăţii, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

788___poarta_mihai_viteazu_1934.jpg

Poarta Mihai Viteazu, 1934

Sursa:  colecţia foto Florin Cristian Bota

789___poarta_a_iii_a_perioada_interbelic.jpg

Cea de-a treia poartă a cetăţii, perioada interbelică.

Sursa:  colectţia foto Florin Cristian Bota

790___poarta_a_iii_a_imagine_din_anii_1970.jpg

A treia poartă a cetăţii, imagine din anii 1970.

O parte din sculpturile de pe poartă sunt mutilate de vremuri sau oameni

Sursa:  colecţia foto Florin Cristian Bota

791___poarta_a_iv_a_perioada_postbelic.jpg

Cea de-a patra poartă, perioada postbelică.

Intrarea se face printr-o clădire administrativă, bogat ornamentată.

Sursa:  colecţia foto Florin Cristian Bota

793___obeliscul_perioada_interbelic.jpg

Obeliscul Horia, Cloşca şi Crişan, perioada interbelică.

Obeliscul este opera arhitectului O. Mihălţian şi a sculptorului I. Negridea.

Sursa:  foto Carl Bach, colecţia Florin Cristian Bota

794___obelisc_1937.jpg

Obeliscul Horia, Cloşca şi Crişan, 1937.

Monumentul este opera arh. O. Mihălţian şi a sculptorului I. Negrulea, 1937

Sursa:  foto Carl Bach, colecţia Florin Cristian Bota

796___obelisc_perioada_posbelic.jpg

Imagine spre obelisc şi oraş de pe poartă, perioada posbelică.

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

798___pavilionul_ofierilor_i_cercul_militar_perioada_interbelic.jpg

Pavilionul ofiţerilor şi Cercul militar, 1935.

Sursa:  foto Carl Bach, colecţia Florin Cristian Bota

799____liceul_romano_catolic_perioada_interbelic.jpg

Liceul romano-catolic Alba-Iulia (Gyulafehervar), perioada interbelică.

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

800____monumentul_losenan.jpg

Monumentul Losenan [Alba-Iulia, Gyulafehervar, Carlsburg]

Sursa:  foto Carl Bach, colecţia Florin Cristian Bota

818____poarta_i_i_vedere_asupra_oraului_dinspre_cetate_imagine_1960.jpg

Poarta I şi vedere asupra oraşului dinspre Cetate, imagine 1960.

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

Populațiesus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul A. numara 213.795 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:


a) Pe orase si plasi, dupa sex: 

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 231.8 106.17 107.6
Total urban 33.6 17.495 16.11
1.       Orasul Alba-Iulia 12.46 6.626 5.831
2.       Orasul Abrud 2.456 1.301 1.155
3.       Orasul Aiud 9.478 5.66 4.412
4.       Orasul Sebes 9.213 4.502 4.711
Total rural 180.2 88.676 91.52
1.       Plasa Abrud 20.52 9.957 10.57
2.       Plasa Aiud 26.79 13.325 13.65
3.       Plasa Ighiu 30.46 14.998 15.64
4.       Plasa Ocna-Muresului 22.15 10.918 11.24
5.       Plasa Sebes 29.47 14.314 15.16
6.       Plasa Teius 24.93 12.38 12.55
7.       Plasa Vintul-de-Jos 25.86 12.784 13.08


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 213.795 30-49 de ani 49.79
0- 9 ani 54.995 50-69 de ani 27.335
10-29 ani 73.91 70 de ani si peste 7.032
    Vârsta nedeclarata 733


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul A., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930 - 1935 (medie anuala) - 6.028 4.243 1.785 27,6 19,4 8,2
1931 214.812 6.111 4.078 2.033 28,4 19,0 9,4
1932 216.98 6.526 4.311 2.215 30,1 19,9 10,2
1933 218.565 5.878 4.473 1.405 26,9 20,5 6,4
1934 220.311 5.904 4.176 1.728 26,8 19,0 7,8
1935 221.652 5.721 4.175 1.546 25,8 18,8 7,0
1936 233.601 6.048 4.138 1.91 27,0 18,5 8,5


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Alba a fost de 225.402 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 213.795 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 11.607 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 5,4%.

Înfățișare socialăsus

Platou care unduieste lin, coborând din muntii Apuseni, desenati albastri în zare, catre lunca placuta a Muresului, de unde, se ridica iarasi spre miazazi. Adaposteste între clinurile dealurilor, sate curat românesti de plugari înstariti si, spre apus, catre creste, « Motii » padurari si ciobani, care-si poarta resemnati saracia între muntii despaduriti si steampurile care spala aurul din nisipurile Ampoiului. Printre ei, s-au asezat în târgulete, populatiuni eteroglote : Sasii, la Sebes, spre miazazi, Ungurii la Aiud si la Zlatna.
 

În mijlocul judetului, pe Mures, la încrucisarea drumurilor care strabat Ardealul de la Rasarit la apus si de la miazazi la miazanapte, putin mai jos de varsarea Târnavelor si foarte aproape de gura Ampoiului si a Dobrei, este capitala judetului : Alba- Iulia. Aradul, Deva, Orastiile se leaga prin ea, pe sosea, cu Sighisoara, Târgul Muresului si Reghinul. Tot prin ea se leaga Dejul, Clujul si Turda cu Brasovul si Sibiul. La o jumatate de ceas de ea, cu trenul, spre rasarit, importantul centru de comunicatie al Teiusului leaga, la fel, drumurile de fier.
 

Orasel fara mare însemnatate economica sau culturala, Alba –Iulia a dobândit totusi, prin pozitia ei privilegiata o însemnatate politica deosebita în istoria Ardealului.

Romanii au avut aici un castru « Apulum », prin care supravegheau caile de acces spre
Transilvania de rasarit. Stapânirile urmatoare nu l-au parasit, ci au facut din orasel un centru politic si militar în stare sa tina cumpana între diferitele elemente politice ale vietii Ardealului si sa faca fata navalirilor din orice directie.

Spiritul acestui târgulet, fara alt farmec aparent decât al împrejurimilor, se dezvaluie si vibreaza adânc în sufletul românesc de îndata ce urci drumul cetatii.


Aici, la Apulum, a pus, pe un sipot recladit din temelie, Legiunea XIII-a Gemina, pecetea nedezmintita a îngemanarii celor doua spite ale neamului românesc. Aici s-a încoronat la 1599 Mihaiu-Voda, Domnul român al Ardealului, dupa izbânda de la Selimbar. Aici, în afara portii din afara cetatii, unde s-a ridicat un monument fara masura cu jertfa, si-au vazut zdrobite si risipite oasele, Horia si Closca. Tot aici a fost purtat mai târziu, în triumf, spre derâdere, Iancu « Craiul Muntilor », care amenintase de la Vidra, iarasi, cetatea înstrainata. Aici a fost, în timpul persecutiilor lui Tisza, locul unde s-a otelit rezistenta partidului national român, prin întâlnirea Blajului cu Sibiul. « Spre Alba-Iulia » au pornit, într-un singur gând, armatele românesti în razboiul de întregire, si tot catre ea si-au îndreptat ostasii cazuti, ultimul lor gând…
 

Si apoi, când a venit ceasul judecatii, aici s-a întrunit « Adunarea Nationala » a Românilor, care a hotarât unirea de veci a Ardealului cu România. Si tot aici, între zidurile albe ale catedralei cladita între pridvoare, în odihnitorul stil al mânastirilor românesti, alaturi de zidurile negre ale vechii catedrale franciscane, s-a încoronat în 1922, Ferdinand Întregitorul, Rege al tuturor Românilor.

Marturiile legate de framântarea veacurilor de numele acestui oras, amintirea durerilor si a bucuriilor, a avânturilor si jertfelor, a prefigurarilor si a împlinirii neamului românesc, fac din cetatea Alba-Iulia centrul mistic al neamului românesc, inima nevazuta a României.

Economiasus

Judet de raspântie tipica, Alba se caracterizeaza printr-o veche economie mixta : exploatarea aurului si argintului, a pietrei de constructie, a padurilor si cresterea vitelor în munte ; sare, în marginea dealurilor, cereale si zarzavaturi în sesul larg al Muresului, culturi amestecate (pometuri, vii renumite si porumbisti) în regiunea deluroasa.


Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 343.300 ha. Suprafata arabila este de 112.870 ha, adica 32,87% din suprafata judetului si 0,38% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 921 ha, adica 0,82%, iar mica proprietate 111.949 ha, adica 99,18%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 73.907 ha astfel repartizate :

Grâul ocupa 35.088 ha, cu o productie de 378.396 chint. (prod. media la ha 10,8 chint).

Porumbul ocupa 35.514 ha, cu o productie de 422.232 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.).

Ovazul ocupa 3.123 ha, cu o productie de 21.674 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.).

Orzul ocupa 1.715 ha, cu o productie de 17.866 chint. (prod media la ha 10,4 chint.).

Secara coupa 463 ha si hrisca 4 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.258 ha astfel distribuite : Trifoiul ocupa 1.897 ha, cu o productie de 62.753 chint. fân (media la ha 33,0 chint.) si 1.092 chint samânta (media la ha 0,6 chint). Lucerna ocupa 1.150 ha, cu o productie de 43.784 chint. fân.

Plantele alimentare ocupa 2.359 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.415 ha, cu o productie de 107.602 chint. (media la ha 76,0 chint.). Varza ocupa 408 ha, cu o productie de 36.019 chint. (media la ha 88,2 chint.).

Cartofii printre porumb dau o productie de 21.378 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 7.734 chint.

Plantele industriale ocupa 711 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 545 ha, cu o productie de 1.070 chint. fuior si 3.036 chint. samânta.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (343.300 ha), ogoarele sterpe ocupa 27.635 ha.

Fânetele naturale ocupa 45.771 ha, cu o productie de 956.613 chint. (prod. medie la ha 20,9 chint.).

Pasunile ocupa 37.732 ha.

Padurile ocupa 81.249 ha.

Livezile de pruni ocupa 1.563 ha cu o rpoductie de 41.575 chint. (prod. medie la ha 26,6 chint.)

Alti pomi fructiferi ocupa 1.468 ha.

Vita de vie ocupa 3.025 ha (din care viile pe rod 2.512 ha) cu o productie de 81.031 hl (prod. medie la ha 32,2 hl).


Cresterea animalelor. În judetul A. se gaseau în anul 1935 : C ai 7.010, boi 55.577, bivoli 2.671, oi 180.324, capre 8.928, porci 22.055, stupi sistematici 2.418, stupi primitivi 4.625.


Industrie. Industrie extractiva. a) Mine de aur si de argint : Minele de aur ale Statului din Rosia-Montana, uzinele metalo-chimice ale statului din Zlatna, Mina soc. « Industria Aurului » la Bucium, minele Soc. « Breaza-Zlatna » la Trimpoaele, Almas si Zlatna, Minele Soc. « Aurifera » la Bucium si Valea-Dosului, Min soc. « Pyrit » la Almasul-Mare si alte mine particulare la Rosia Montana, Bucium, Corna, Techereu si Almasul-Mare ; b) Mina de mercur a Soc. « Aurifera » la Valea –Dosului ; c) Mina de sare C.A.M. la Ocna-Muresului ; Alimentara 6 mori sistematice, 2 fabrici de spirt ; Textila 1 tesatorie mecanica, 1 fabrica de closuri de palarii, 1 de ciorapi ; Chimica 1 uzina de creozotat traverse, 1 fabrica de soda caustica si bicarbonat de sodiu, 1 de acid sulfuric, sulfati si sulfuri, 1 de sapun ; Metalurgica 1 fabrica de masini, 2 de cutite si articole de otel, 1 de articole de lacatuserie ; Pielariei : 1 fabrica de piele, 2 de ghete ; Lemnului 3 fabrici de cherestea, 6 de tâmplarie, mobile si binale ; 1 de lazi ; Alte industrii1 fabrica de hârtie, 2 de caramizi si tigle, 1 fabrica de produse de hârtie.


Comert. Comert cu lemne de foc, cherestea, animale, fructe, vinuri ( de Aiud) si produse industriale ale fabricilor din judet (ciorapi, soda, hârtie, produse chimice).


Drumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km, 056 m împartita astfel:

Drumuri nationale 178 km, 211 m, (pietruiti si pavati) din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 174 km 663 m, iar restul de 3 km 584 m fiind întretinut de comunele urbane.

Drumuri judetene 361 km 561 m, din care administratia judetului întretine o retea de 337 km 881 m, (pavati), iar 3 km 900 m (pavati) - de comunele urbane.

Drumuri comunale 209 km 248 m.

Lungimea podurilor este de 4.645,06 metri repartizata astfel : poduri nationale 1862,04 m, judetene 2.253,57 m si comunale 529,45 m.

Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

•  Sibiu - Sebes – Alba - Turda

•  Sebes – Deva - Arad - Frontiera

•  Turda – Câmpeni – Abrud - Alba- Iulia

•  Brad – Abrud

•  Teius – Brad - Copsa Mica


Cale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133

km din care 64 km linii principale simple, 21 km linii secundare simple si 48 linii înguste.

Itinerarii principale: Exprese : Bucuresti – Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris) Rapide : Bucuresti – Arad - Decebal si Bucuresti - Oradea - Episcopia Bihorului (Bucuresti – Viena – Paris)

Accelerate Bucuresti - Oradea – Halmeu (Praga), Bucuresti –Arad.

Statii importante : Teius, Alba –Iulia, Vintul-de-Jos, Zlatna, Aiud, Abrud.


Statiuni climatice, balneare, turism. Abrud, statiune climatica. Altitudine 609 m. Anotimp 15 iunie –15 septembrie, gara locala pe linia îngusta Turda. Serviciul postal în localitate, medici, farmacie, hoteluri, restaurante. Împrejurimi frumoase: Excursii la Rosia-Montana (10 km), la Câmpeni (13 km), Blajeni ( 22 km), Zlatna (30 km), Brad, 840 km), toate centre românesti, care se pot vizita cu automobilul, cele mai multe pe soseaua nationala.


Ocna Muresului (Uioara), statiune balneara, situata la hotarul dintre judetele Alba si Turda, între dealuri plantate cu vii. Altitudine 250 m. Climat cald. 1 mai- 15 septembrie. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicatiuni : reumatism, guta, anemie, boli de femei. Stabilimente balneare moderne pentru bai reci, calde si aburi, bazin de înot. Gara locala pe linia Razboieni- Uioara. Oficiu P.T.T.,
medic oficial, farmacie.


Hoteluri, vile, locuinte la sateni, restaurante.


Plimbari în parc si la saline. Excursii pe muntii Trascaului si peste munti, spre valea Ariesului.


Alte atractii tursitice : Formatiunile bazaltice de la cele doua Detunate (1.669 si 1.265 m înaltime), cheile Râmetilor, drumurile de munte care strabat judetul de la Alba spre Zlatna-Abrud, pe valea Ampoiului, de la Alba- Iulia spre Aiud – Rimetea si Aiud-Ponor-Bucium- Sasa si în fine, de la Alba-Iulia spre Vint, pe valea Muresului, spre Orastie.


Alpinism. Din Magina, Cacova sau Poiana în muntii Trascaului, în Cheia Poienii, urcus pe Rachisul, din Coltesti în muntii Bedeleului, urcus pe Piatra Scaunului ; din Sebesel, la vârfurile Magurul, Naia, Godeanul si Surianul.

Din Abrud, la Detunate, la Muntele Vulcan si la Cheia Râmetilor. O casa de adapost a soc. turistice « Fratia Munteana » sub Detunata goala.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 173.731 locuitori, din care 64,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 71,1% barbati stiutori de carte si 57,1% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extrascolara 1,9 1,4
2.       Primara 65,1 91,6
3.       Secundara 24,1 5,0
4.       Profesionala 4,7 1,3
5.       Universitara 2,9 0,6
6.       Alte scoli superioare 1,3 0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 51.732 locuitori (6.819 mediu urban si 44.913 mediu rural).


Scoli superioare : Academie teologica romano-catolica la Alba-Iulia.


Scoli secundare. 4 licee de baieti (din care doua confesionale), 1 liceu de fete, 1 liceu comercial, 2 scoli normale de învatatori (din care 1 confesionala), 2 gimnazii mixte, 3 gimnazii de fete, 1 gimnaziu comercial, 1 gimnaziu industrial de baieti, 2 scoli de ucenici.


Scoli primare 241, din care 224 rurale si 17 urbane (204 scoli de stat si 37 confesionale), cu un numar total de 34.168 elevi (30.513 mediu urban si 3.655 mediu rural) si cu 543 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 33, din care 21 rurale si 12 urbane, (29 de Stat si 4 confesionale) cu un numar total de 1.805 copii (1.134 mediu urban si 671 mediu rural) si cu 34 conducatoare (situatia din 1934).


Institutii culturale. În judetul A. se remarca activitatea Asociatiei pentru literatura si cultura poporului român « Astra », cu filiale la Alba-Iulia, Abrud, Aiud, Sebes, Ighiu, Ocna-Muresului, Vintul-de-Jos.


Fundatia Culturala Regala «  Principele Carol » are un camin cultural în satul Rimetea. În judet mai sunt 27 cercuri culturale si pe lânga fiecare scoala câte o biblioteca populara.

La Alba-Iulia se mai afla : Muzeul Unirii, Muzeul arheologic, Institutul « Batthyaneum » (cu muzeu si biblioteca), Soc. Filarmonica « Harmonia », Asociatia generala a românilor uniti si Fratia ortodoxa româna.

La Abrud: Soc. culturala româna, Soc. corala « Armonia », Sectiunea « Touring Clubului Român ».

La Aiud. Casina Româna, Casina Maghiara, Soc. de Lectina a industriasilor maghiari, 2 societati corale.

1 teatru la Alba-Iulia, 5 cinematografe, 8 societati sportive si 5 societati de vânatoare.

Religiesus

 

 
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 50,1% sunt ortodocsi si 31,6 greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.

 


Biserici si lacasuri de închinaciune. 98 biserici ortodoxe, 69 greco-catolice, 7 romano-catolice, 29 reformate, 5 evanghelico-luterane, 7 unitariene, 8 case de rugaciune baptiste si 3 sinagogi.

Mânastiri: 1 la Cioara (ortodoxa) si 1 la Sebes (romano-catolica).
 

Institutii bisericesti.

Resedinta episcopiei militare ortodoxe. Resedinta episcopiei romano-catolice de Alba-Iulia.

Protopopiate ortodoxe la : Alba-Iulia, Abrud, Aiud, Sebes.

Protopopiate greco-catolice la Alba-Iulia, Abrud, Aiud, Ocna-Muresului, Sebes.

Judetul Alba se afla în jurisdictia Episcopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului si a Arhiepiscopiei greco-catolice de Alba-Iulia si Fagaras.

 

Administrațiesus

Organizare administrativa. Capitala judetului Alba este orasul Alba-Iulia. Judetul are 4 orase ( Alba-Iulia, Abrud, Aiud si Sebes ) si 151 sate, împartite astfel:


•  Plasa Abrud - 7 sate

•  Plasa Auid - 33 sate

•  Plasa Alba-Iulia - 18 sate

•  Plasa Ocna-Muresului - 21 sate

•  Plasa Sebes - 21 sate

•  Plasa Teius - 20 sate

•  Plasa Vintul-de-Jos - 13 sate

•  Plasa Zlatna - 18 sate
 

Organizare sanitara. 4 spitale de stat si 6 dispensare de stat.

Serviciul sanitar al judetului, Serviciile sanitare ale oraselor Alba-Iulia, Aiud, Sebes.


Asistenta si prevedere sociala

Casa Asigurarilor Sociale la Alba-Iulia si 4 oficii. Are organizatii medicale în Alba-Iulia, Zlatna, Teius, Petresti, Sebes, Vintul-de-Jos, Abrud, Ocna-Muresului, Aiud si Rosia-Montana, cu un total de 15 medici.

Reuniuni feminine de binefacere în Alba-Iulia, Abrud, Aiud si Sebes.

În Alba-Iulia mai activeaza si Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Misiunea sociala », 1 azil de meseriasi batrâni, 1 camin de ucenici.

În Aiud : 1 azil de saraci al parohiei reformate.

Principalele așezărisus

Alba-Iulia, capitala judetului
Stema. Scut tăiat: în cartierul întâiu pe albastru, o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, însoţită la dreapta de un soare şi la stânga de un crai nou, amândouă de aur (stema Munteniei). În cartierul al doilea pe roşu, un cap de bour negru, văzut din faţă, cu o stea de aur cu cinci raze între coarne, având la dreapta o rază şi la stânga o semilună, amândouă de aur (stema Moldovei). În cartierul de jos, pe aur, doi lei roşii,
afrontaţi, cu coada trifurcată şi ţinând cu labele dinainte o spadă de argint ridicată în sus; leii aşezaţi pe şapte moviliţe negre (stema veche a Ardealului) .     
“Chef”-ul de hermină, încărcat cu coroana de oţel a României (simbolizează încoronarea primului rege al României-Mari).
Peste tot în mijlocul scutului, stema casei de Hohenzollern.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri, din care iese o
acvilă cruciată neagră cu aripile întinse.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Alba-Iulia de azi continuă o străveche cetate romană Apulum, constituită, probabil, pe baze dacice. Apulum pare a fi fost numele,
transpus de Daci, al zeului grecesc Apollon.
Apulum roman s-a desvoltat din întâile « canabae » ale legiunilor 1 Diutriux şi XIII Genina, împlântate aici, în inima Daciei.
Castrul a devenit apoi capitala uneia din cele trei diviziuni administrative ale marei colonii romane: Dacia Apulensis.
După invazia Ungurilor în Transilvania, Papa a constituit în Alba-Iulia sediul unui episcopat catolic.
La 1242 invazia Tătarilor o reduce la ruină. Ridicată iarăşi prin zelul episcopului, Alba-Iulia e prădată în 1277 de saşii răsculaţi asupra episcopului, în frunte cu comitele lor, Alard. Alba-Iulia a servit ca loc de întrunire a « dietei »
voevodului transilvan, şi ca cetate a lui de scaun.
În 1469 Matei Corvinul, ca să distrugă aci un cuib al nobilimii rebele, dărâmă zidurile cetăţii. Ele sunt însă înălţate din nou, după răscoala lui Georgie Doja din 1514 cu scopul de a servi acum de apărare în cazul unui nou « tumultus rusticum », a unei răscoale a ţăranilor.
La adăpostul lor, Alba-Iulia a rezistat în 1550 asediului celor 2000 de ostaşi ai lui Martinuzzi, veniţi să scoată din cetate pe nefericita Isabela, regină a Ungariei decăzute.
În 1596 Mihai avea să intre întâia oară în cetate, ca vasal al lui Sigismund Bathory. Atunci, în onoarea lui, vlădica Ioan din Prislop fu ridicat la rangul de mitropolit al Albei-Iulii. Peste trei ani, la 1 Noemvrie 1599, Mihai avea să intre
în triumf în cetatea de scaun a principilor Transilvaniei. La 10 Iulie 1600 el lua aici jurământul de supunere al dietei.
Istoria Albei-Iulii se împleteşte apoi cu trecutul de umilinţă, de durere, dar şi de nobile strădanii cărturăreşti al mitropoliţilor români. Aici apare în 1648 de sub teascurile mitropoliei, Noul Testament, în prefaţa căruia mitropolitul Simion Ştefan statornicea principiile cari au să inspire pe traducători: unitatea limbii româneşti de pretutindeni. Ei scriu  “ca să înţeleagă toţi ».
Era în această declaraţie presentimentul unităţii româneşti.
La 1 Septemvrie 1700, mitropolitul Atanasie Anghel încheie aici actul Unirii cu biserica Romei.
După trecerea principatului transilvan în posesiunea Casei de Austria, împăratul Carol VI proiectă ridicarea aici a unei cetăţi puternice. Ea se şi ridică pe locul vechiului oraş - după planurile principelui-soldat Eugeniu de Savoia. Atunci au fost dărâmate mânăstirea românească, mitropolia şi palatul principilor.                    .
În celule cari s-au construit deasupra porţii de intrare a cetăţii au fost închişi în 1784 după tragica lor epopeie: Horia, Cloşca şi Crişan. La 28 Februarie 1784 cei doi dintâiu au suferit, la locul numit «Dealul Furcilor » martiriul pe roată.
În aceeaşi închisoare a pătimit Avram Iancu, eroul revoluţiei naţionale dela 1848.
La 1 Decemvrie 1911, Români veniţi din toate unghiurile ţării Transilvaniei, din Banat, din Maramureş şi din părţile ungurene au decretat aici Unirea pământului-martir cu ţara-mumă. Prin actul lor, cetatea durerii devenea o cetate a  triumfului. Ea avea să aştepte cu infrigurare învierea marilor zile ale lui Mihai.
La 30 Mai 1919, regele Ferdinand I şi regina Maria îşi făceau intrarea triumfală în Alba-Iulia, şi la 15 Octomvrie 1922, în cadrul unei imense solemnităţi, ei consacrau aici, prin gestul încoronării, unitatea pământului dacic.
La 8 Iunie 1930, Adunarea Naţională conferea principelui de coroană a României,  titlul de mare voevod de Alba-Iulia, legând simbolic cetatea de gloria dinastiei româneşti.
Monumente istorice. Catedrala încoronării, reşedinţa episcopiei militare ortodoxe, a fost construită în 1922 pentru încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca
suverani ai României întregite. Este de fapt o copie în beton a bisericii domneşti din Târgovişte, la care s-a adăugat un turn înalt, iar de jur împrejur un portic cu frumoase arcade.
Cetatea Karlsburg ; îşi ia numele dela împăratul Carol VI al Austriei, care a construit-o la începutul sec XVIII; poarta de intrare este monumentală; deasupra porţii se află celulele unde au fost închişi, în 1784, Horia, Cloşca şi Crişan, cei trei martiri ai revoluţiei româneşti.
Biserica episcopieii catolice, construită la început în stil romanic, în piatră, a fost reconstruită în stil gotic de Ioan Corvinul, voevodul Ardealului. Turnul, mai recent, este
în stilul Renaşterii. În interior sunt mormintele, tot în stilul Renaşterii, al lui Ioan Cor- vinul şi al fratelui său, al voevodului Ioan Zapolya, al cardinalului Andrei Bathory,
ucis de secui şi înmormântat de  Mihai Viteazul, etc.
Mânăstirea greco-catolică, înălţată de episcopul Petru Pavel Aaron, în urma dărâmării celei vechi, restaurate de Mihai Viteazul.
Institutul Batthyaneum, întemeiat de Episcopul Ignat Batthany, în sec. al XVIII-lea, are o splendidă bibliotecă cu numeroase cărţi rare, manuscrise, incunabile, documente istorice (un « codex aureus »  din timpul lui Carol Magnul).
Populaţie
Oraşul A.-I. avea în 1930 - după datele provizorii ale recensământului din acel an, 12.457 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este
de 12.429 locuitori.
Economie
Industrie şi comerţ. 1 fabrică de săpun, 1 pielărie, 1 fabrică de ghete, 4 fabrici de tâmplărie şi mobile.
Comerţ cu produse agricole, păsări şi fructe.
Bâlciuri anuale : 23 Iunie, 23 Iulie, 27 Septemvrie, 14 Decemvrie.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Română Sebeşană (sucursală), Banca « Izvorul »,  Banca « Transilvania » (sucursală), Banca Comercială (sucursală),
 « Casa de păstrare şi Banca de credit » din Cluj (sucursală), Banca Centrală pentru industrie şi comerţ (sucursală).
Finanţe publice. Bugetul oraşului A.-I. pe exerciţiul 1936-37 prevede 8.916.359 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Academia teologică romano-catolică, Liceul de băieţi «Mihai Viteazul », Liceu de fete, Liceul romano-catolic « Majlath », Liceu comercial, Gimnaziu de fete romano-catolic, Gimnaziu comercial, 8 şcoli primare (4 de stat şi 4 confesionale), 4 grădini de copii (3 de stat şi 1 confesională).
Instituţii culturale. Muzeul Unirii, Muzeul arheologic, Institutul « Batthyaneum », Asociaţia « Astra »,  Soc. Filarmonică « Harmonia », A.G.R.U.  (Asociaţia Generală a
Românilor Uniţi), « Forum »  (Frăţia Ortodoxă Română), 1 teatru, 1 cinematograf, 1 soc. sportivă, 1 soc. de vânătoare.
Ziare şi reviste. « Informatorul » (săptămânal), «Ecoul Economic » (bilunar),
« Şcoala Albei »  (lunar), «Inima lui Isus » (lunar).
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 4 biserici ortodoxe,  4 greco-catolice, 1 romano-catolică, 1 a ordinului franciscan romano-catolic, 1 mânăstire de călugăriţe ro-
mano-catolică, 1 biserică reformată, 1 evanghelică, 1 casă de rugăciune baptistă, 2 sinagogi.
Instituţii bisericeşti. Episcopie romano-catolică, 1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat greco-catolic.
Administraţie
Oraşul A.-I., capitala judeţului Alba, este situat la 218 km de Braşov şi la 350 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Teiuş-Arad.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale (1 urbană, 1rurală), Cameră de industrie şi comerţ,
Cameră de agricultură, Cameră de muncă, Casă de Asigurări Sociale, Poliţie, 2 preturi, Revizorat şcolar, Depozit R.M.S., Oficiu vamal, Birou de măsuri şi greutăţi, Ocol
silvic, 2 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar al oraşului, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar al oraşului.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia Corpului Didactic secundar, Corpul contabililor, Sfatul negustoresc, Reuniunea meseriaşilor, comercianţilor şi economilor români, Reuniunea sodalilor romano-catolici.
Edilitate. Uzină electrică, pavaje cu asfalt, piatră cubică şi de râu.
Sănătate publică. Spital de stat, Ambulator policlinic.
Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. “ Principele Mircea”,  Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Reuniunea Femeilor
Române, Reuniunea Femeilor Evanghelice Reformate, Reuniunea Femeilor Luterane, Soc. “Misiunea Socială “, Reuniunea Femeilor Izraelite, Azilul meseriaşilor bătrâni.
Căminul de ucenici. 


Abrud, comuna urbana în N-V judetului, centru de industrie aurifera, situat la 65 km de resedinta judetului, la 282 km de Brasov si la 414 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Turda-Abrud.

Are 2.323 locuitori.

Comert de lemne de foc, cherestea, animale.

Banca « Auraria », Banca « Comercia », Banca populara « Izvorul Mântuirii ».

Scoala normala de învatatori, 1 gimnaziu de fete, 3 scoli primare, 1 gradina de copii.

1 biserica ortodoxa, 1 greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 reformata, 1 unitariana.

Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Comisariat de politie, Perceptie fiscala, Inspectorat minier, Oficiu PTT, Serviciu sanitar.

Apaduct, canalizare, lumina electrica, abator comunal, pavaje din piatra cubica, trotuare asfaltate.

Soc. culturala româna, Soc. corala « Armonia », Sectiunea « Touring Clubului Român ».

Sfatul negustoresc, Reuniunea meseriasilor români, Asociatia ciubotarilor.


Aiud, comuna urbana, asezata în N. judetului, la 29 km de resedinta judetului, 248 km de Brasov si la 380 km de Bucuresti.

Are 9.435 locuitori.

1 moara sistematica, 1 uzina de creozotat traverse pentru caile ferate, 1 tesatorie mecanica, 1 fabrica de masini, 2 fabrici de cutite si articole din otel, 1 de articole de lacatusarie, 1 de caramizi si tigle, 1 de produse de hârtie.

Comert însemnat cu vinuri, cereale si animale.

Liceul de baieti „Titu Maiorescu”, Liceu de baieti reformat, Scoala normala de baieti reformata, gimnaziu industrial de baieti, 3 scoli primare, 3 gradini de copii.

1 capela ortodoxa, 1 biserica greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 reformata, 1 evanghelica, 1 unitariana, 1 casa de rugaciune baptista, 1 izraelita.

1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat greco-catolic.

Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Penitenciar, Politie, Perceptie fiscala, Serviciul apelor, Oficiu de asigurari, Regiune agricola, Ocol silvic,, Oficiu PTT, Serviciu sanitar.

Asociatia meseriasilor si comerciantilor români, Soc. Plugarilor si muncitorilor români, Asociatia cojocarilor, tabacarilor, croitorilor, cizmarilor, restauratorilor si hotelierilor.

Uzina electrica, Strand comunal, Abator comunal.

Spital de stat, Sanatoriu pentru tuberculosi.

 


Sebes, comuna urbana aproape de varsarea Sebesului în Mures, la 13 km de resedinta judetului, 203 km de Brasov si 335 km de capitala. Statie c.f. pe lina Sibiu- Alba –Iulia.

 

Are 9.250 locuitori.

1 fabrica de ciorapi, 1 de closuri de palarii, 1 de ghete, 2 de cherestea, 2 de tâmplarie, mobile si binale, 1 de lazi si 1 atelier mecanic.

Comert de animale, piei, cereale, lâna si lemne.

Bâlciuri anuale. 29 ianuarie, 3 mai si 24 august.

Banca Româna „Sebesana”, Banca Poporului, Casa de Pastrare.

1 gimnaziu mixt de stat, 1 gimnaziu mixt confesional, 2 scoli de ucenici, 3 scoli primare, 2 gradini de copii.

2 biserici ortodoxe, 1 greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 evanghelica, 1 reformata, 1 sinagoga.

Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Politie, Perceptie fiscala, Directie Silvica regionala, Ocol silvic, Oficiul Casei de Asigurari Sociale, Oficiu PTT, Serviciu sanitar.

Reuniunea meseriasilor si comerciantilor români, Reuniunea meseriasilor si comerciantilor sasi, Reuniunea economica.

Uzina electrica, pavaj, trotuare.

Spitalul Casei Centrale a Asigurarilor Sociale.


Rosia, în N.-V. judetului, aproape de Abrud. Cuprinde cele mai vechi exploatari aurifere (galerii din vremea Romanilor) si cele mai multe societati pentru extragerea aurului.

Teius, pe Mures, nod de cale ferata.


Vintul-de-Jos. Pe valea Muresului, în S.-V. judetului. Are un castel din sec XVI.


Zlatna, centru aurifer, pe valea Ampoiului si exploatari de aragonit.

1719___fete_din_fene_1940.jpg

Fete din Feneş, 1940

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1720___femei_din_fene_1940.jpg

Femei din Feneş, 1940

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1721___corul_brbtesc_doina_zlatna_1924.jpg

Corul bărbătesc "Doina", Zlatna 1924

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1722___corul_oimilor_dirijor_r_oniciu_1937_1938.jpg

Corul Şoimilor, dirijor R. Oniciu, 1937-1938

Fotografia a fost făcută în curtea Căminului Cultural din Zlatna.

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1724___la_gura_minei.jpg

La gura minei

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1725___locuitori_din_zlatna_1933.jpg

Locuitori din Zlatna, 1933

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1727___zlatna_piaa_central_a_oraului.jpg

Zlatna, Piaţa centrală a oraşului

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1728___zlatna_trei_biserici_de_culte_diferite.jpg

Zlatna, trei biserici de culte diferite

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1729___iarna_la_gura_minei.jpg

Iarna, la gura minei

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1730___coala_de_arte_i_meserii_1935.jpg

Şcoala de Arte şi Meserii, 1935

Ilustrată, după o fotografie a celebrului fotograf Bach, din Alba Iulia

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1731___nvtoare_i_elevi_la_coala_primar_1942.jpg

Învăţătoare şi elevi la şcoala primară, 1942

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1732___locuitori_n_centrul_oraului_1943.jpg

Locuitori în centrul oraşului, 1943

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1733___imagine_a_zlatnei_de_pe_un_deal_vecin_1929.jpg

Imagine a Zlatnei de pe un deal vecin, 1929

Carte poştală ilustrată realizată după o imagine luată de fotograful Bach, Alba Iulia

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1734___nunt_n_vreme_de_iarn.jpg

Nuntă în vreme de iarnă

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1735___trg_de_vite.jpg

Târg de vite

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1736___nunt_cu_lutari.jpg

Nuntă ţărănească cu lăutari

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1737___zlatna_curtea_colii.jpg

Zlatna, curtea şcolii

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1738___tnr_din_zlatna_haine_nemeti_i_cma_naional.jpg

Tânăr din Zlatna, haine nemţeşti şi cămaşă naţională

Cusătura cu negru de pe guler şi piept este proprie ţăranilor (bărbaţi) din zonă.

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1739___nunt_local_dar_la_alt_nivel_social.jpg

Nuntă locală, dar la alt nivel social

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1740___tineri_rani_muncitori_i_intelectuali.jpg

Tineri ţărani, muncitori şi intelectuali, în haine de sărbătoare

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1741___cldire_cu_spaii_comerciale.jpg

Clădire cu spaţii comerciale

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1742___nunt_rneasc_zlatna.jpg

Nuntă ţărănească Zlatna

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1743___tineri_n_costume_naionale_fotografie_de_studio.jpg

Tineri în costume naţionale, fotografie de studio

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1744___uzinele_metalurgice_chimice_1935.jpg

Uzinele Metalurgice-Chimice, 1935

Imagine realizată de fotograful Bach, Alba-Iulia.

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1745___uzinele_metalurgice_chimice_zlatna_1935.jpg

Uzinele Metalurgice-Chimice Zlatna, 1935

Imagine realizată de fotograful Bach, Alba-Iulia

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1746___uzinele_metalurgice_chimice_zlatna_1935.jpg

Dl M. Ţibea, comerciant în faţa magazinului lui din Zlatna

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1747___casa_tihnit_a_unor_intelectuali_de_provincie.jpg

Casa tihnită a unor intelectuali de provincie

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1748___joan_treger_osptria_comunal.jpg

Joan Treger, ospătăria comunală

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

1749___case_cu_dou_nivele_pierdute_n_verdea.jpg

Case cu două nivele, pierdute în verdeaţă

Sursa:  colecţia Florin Cristian Bota

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.