Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul Arges si-a luat numele de la râul care-l strabate si pe care Herodot – sec V a. Chr. - îl transcrie Ordessus.
 

Asemănarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directa din el. Numele real ar fi avut – dupa Pârvan- un aspect în legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava.
 

În acesta regiune se afla, la 1247, întâia fromatiune politica româneasca : voievodatul lui Seneslau.
 

La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Câmpulung pe Arges în orasul care s-a numit Curtea-de-Arges.
 

Aici a fost începând din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe – mai târziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.
 

Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la începutul sec XIV, în cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. În interior se pastreaza minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit îmbracat în bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si giuvaeruri de mare pret, între care o pafta de aur reprezentând un castel medieval. Era singurul mormânt neprofanat. În curtea bisericii sunt urmele unui întins palat domnesc.
 

Biserica Sân Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca. Turnul înalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca întreaga constructie avea si un scop militar.
 

Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la începutul sec XVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita în tot rasaritul, ea a fost restaurata la începutul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, în asa fel încât numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici au fost înmormântati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I.
 

Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, înaltata de Constantin Serban Basarab si de sotia sa, doamna Balasa, în anul 1656.
 

Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma.

Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII.
 

Biserica din Valea Danului, construita în sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericii episcopale din Curtea de Arges.
 

Biserica din Tutana, înaltata de Mihai Viteazul în 1577, pe când era simplu boier.
 

Biserica Cotmeana –Veche a fost construita în sec XIV de Mircea cel Batrân. Usile împaratesti de la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita de Constantin Brâncoveanul.
 

Ruinele cetatii Poenari, numita la început Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad Tepes, îsi înalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare înaintata a cavalerilor teutoni stabiliti în Tara Bârsei, în sec XIII.
 

Biserica din Golesti, înaltata în sec XVII.
 

“Masa lui Traian », este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.

Starea populaţiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul A. numara 259.305 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

b) Pe grupe de vârsta  
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul A., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arges a fost de 248.994 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 258.305 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 26.685 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,3%.

Între numirile tipice cu privire la râuri si judete, care au ramas nelamurite ca origini în cercetarile filologice, figureaza si Argesul. Faptul ca aceasta straveche denumire s-a impus, rezistând vreunei încercari de a fi tradusa sau înlocuita prin o alta, din partea popoarelor alogene ce s-au scurs prin aceasta regiune, nu poate ramânea nerelevat macar din punct de vedere etic si etnografic. Prima asezare masiva de populatie eterogena cu care tânarul popor român a venit în contact din ce în ce mai intens, mai adânc, mai complet, a fost cea a Slavilor. Se stie însa ca slavii se caracterizeaza prin aceea ca, în directia toponimica, impuneau numiri noi, adesea traducând pe cele stravechi, care nu puteau fi decât autohtone sau latine. Alaturi de numele mai tuturor râurilor din România si Argesul a înfruntat asemenea vitregii, documentându-ne prin aceasta pe de o parte continuitate neîntrerupta în existenta vietii romane în nordul dunarean, chiar dupa prabusirea imperiului roman, iar pe de alta parte, rolul etnografic, ca si în vechime, îl juca o importanta apa curgatoare.

Cunoscând aspectul geografic, nu va fi greu ca cineva sa-si poata face o idee fie cu privire la bogatia judetului, fie la ocupatiunile populatiei, fie la structura ei sufletesca.

În timp de vara, viata ce pulseaza în însoritii munti ai Argesului din mai pâna în octombrie e exclusiv pastorala. Platourile si plaiurile lor line, vaile ca si caldarile lor fac sa rasara în cararile cutreieratorului, dese adaposturi lumesti, care sunt fie simple colibe la mari înaltimi, fie stâni, care se afla în general la margine de paduri. Dat fiind si faptul ca pasunatul acestor munti e nu numai lesnicios ci si bogat, stânile sunt relativ mai numerose decât în muntii altor judete. Si, ca si în întreaga tara, tocmai aceasta bogatie de pasunat contribuie ca turmele ovine, ca si cirezile de boi, sa nu fie duse la pascut niciodata în timpul noptilor - asa cum se constata bunaoara la Aromâni. Aceasta viata pastoreasca respira o atmosfera în general identica cu cea din muntii Sibiului si ea este, mai ales a fost, un nestimat contact sufletesc între fratii de acelasi sânge, pentru care frontiera de state pe care o forma creasta carpatina pâna în 1916 era strapunsa de multe trecatori eminamente pastoresti.

Din anumite puncte de vedere Argesul are o personalitate proprie, mentinându-se la un loc de frunte ca port, manifestari culturale, etc., precum si ca asezari omenesti : sat si locuinta. Nu e de prisos sa amintim ca, în creatia poetica populara, pentru anumite motive el detine întâietatea : dintre toate variantele frumoasei legende Mânastirea Argesului, credem ca cea mai remarcabila apartine acestui judet. Dar poezia populara are strânse raporturi cu muzica populara care, astazi, în buna parte e monopolul lautarilor tigani – o constatare nu tocmai fericita. În adevar, nu se pot contesta urmele de influenta orientala, respectiv turceasca, în muzica populara bunaoara a Munteniei si Olteniei. Doar muzica vietii pastoresti, a fluierului si cavalului, a ramas necontaminata.

Încheind, vom mentiona ca, în directia manifestarilor religioase, Argesul nu ramâne în urma altor judete de munte. Trecând peste biserici vechi ale regiunii deluroase, vom mentiona urmatoarele schituri si mânastiri : Trivale, pe lânga Pitesti, Roboaia de pe un pârâu al Vâlsanului ; Valeni, din apropierea Topologului ; Fedelesoiu de pe malul Oltului ; Turnu, din 1767, tot pe Olt, si prea pitoreasca Stânisoara, un schit de calugari.

Judetul Arges are un caracter economic variat, însa cu predominarea celui agricol si pastoral : cresterea extensiva si traditionala a vitelor (mai ales oi) în pasunile si fâneata de munte si din muscele ; pometuri ( în special pruni) si porumbiste în dealurile mai joase ; cereale, peste nevoile locuitorilor, în câmpie. Industria si comertul de transformare si de schimb local, nu depasesc ( cu exceptia cherestelei si a produselor stânelor) interesul regional limitat.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600 ha. Suprafata arabila este de 128.109 ha, adica 30,38% din suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.840 ha, adica 4,56%, iar mica proprietate 122.269 ha, adica 95,44%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 116.570 ha astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod. medie la ha 5,4 chint.).
 

Grâul ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint. (prod. medie la ha 5,1 chint).
 

Ovazul ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod. medie la ha 5,2 chint.).
 

Orzul ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 1.313 ha, cu o productie de 31.984 chint. fân si 25 chint samânta. Alte fânete cultivate ocupa 2.015 ha, cu o productie de 30.088 chint. Radacinile de nutret ocupa 41 ha.
 

Plantele alimentare ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 499 ha, cu o productie de 34.323 chint. (media la ha 68,8 chint.). Cartofii ocupa 246 ha, cu o productie de 14.186 chint ( media la ha 57,6 chint.). Ceapa ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341 chint. (media la ha 32,5 chint.).
 

Cartofii printre porumb dau o productie de 27.328 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 29.504 chint.
 

Plantele industriale ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 399 ha, cu o productie de 983 chint. fuior si 1.019 chint. samânta. Floarea soarelui ocupa 175 ha, cu o productie de 930 chint. Rapita ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarele sterpe ocupa 5.927 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 19.781 ha, cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha 13,7 chint.).
 

Pasunile ocupa 27.378 ha.
 

Padurile ocupa 137.103 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de 354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8 chint.)
 

Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha.
 

Vita de vie ocupa 520 ha.
 

Creşterea animalelor. În judetul A. se gaseau în anul 1935:
 

C ai 13.573, boi 74.629, bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupi sistematici 2.189, stupi primitivi 7.891.
 

De relevat marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat fata de numarul acestor animale în celelalte judete. De asemenea, trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului în acest judet.
 

Industrie. 2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1 fabrica de pâine (Pitesti), 1 de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2 fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 de pielarie ( 1 la Pitesti si 2 la Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie, 1 de teracota si faianta (Pitesti).
 

Industria judetului ARGES în 1935
 

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:
 

Comerţ. Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse animale.
 

Dumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.548 km, 117 m împartita astfel :
 

Drumuri naţionale 170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 161 km 704 m pietruiti iar comunele urbane 8 km 940 m pavati si pietruiti.
 

Drumuri judeţene 892 km 177 m, (întretinute de administratia judetului) iar comunele urbane 13 km 0,20 m.
 

Drumuri comunale 485 km 296 m.
 

Lungimea podurilor este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.302,77 m, judetene 4.385,29 m si comunale 1.074,95 m.
 

Prin judeţ trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
 

•  Bucuresti - Pitesti – Slatina - Craiova

•  Pitesti – Curtea de Arges

•  Pitesti –R.-Vâlcea – Tg. Jiu

•  Pitesti – Costesti

•  Pitesti - Dragasani

Cale ferată. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 157

km din care 100 km linii principale simple si 57 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale: Rapide: (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jimbolia

(Belgrad –Paris)
 

Accelerate: Bucuresti –Timisoara, Bucuresti – Sibiu.
 

Staţii importante: Pitesti, Costesti, Curtea de Arges.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Bradet, statiune balneo-climatica în curs de amenajare, asezata în apropierea padurilor, în valea Vâlsanului. Ape sulfatate. Statiune de interes local. Curse de autobuze de la Curtea de Arges.
 

Curtea de Argeş. Staţiune climatică, asezată între livezi şi plantaţii, la 450 m altitudine, având o minunata perspectiva spre Negoiul. Climat placut, cu foarte mici variatii de temperatura. Gara locala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante. Punct de plecare în numerose excursii spre Poenari, Capatâneni, Cheile Argesului, Cumpana.
 

Cumpana, statiune climatica în plina formare, la 850 m altitudine, de unde se poate face ascensiunea Negoiului, pe aici fiind singurul drum turistic, accesibil, dinspre Muntenia.

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 206.188 locuitori, din care 52,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 73,7% barbati stiutori de carte si 34,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Învăţământ. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 66.012 locuitori (4.367 mediu urban si 61.645 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 1 Seminar teologic, liceu de baieti, liceu de fete, scoala normala de fete, liceu comercial de baieti, liceu industrial de baieti, liceu industrial de fete si gimnaziu industrial casnic.
 

Şcoli primare 245, din care 232 rurale si 13 urbane (243 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 42.206 elevi (39.981 mediu urban si 2.225 mediu rural) si cu 748 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
 

Grădini de copii 3, din care 1 rurala si 2 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 194 copii (117 mediu urban si 77 mediu rural) si cu 3 conducatoare (situatia din 1934).
 

Instituţii culturale. Fundatia Culturala Regala «  Principele Carol » are 40 camine culturale.

Centrala Caselor Nationale are organizatie culturala în comuna Izvorul-de-Sus, cu local propriu, o scoala de meserii si o clinica pentru sugaci.
 

Liga Culturală activează în localităţile : Piteşti, Curtea de Argeş, Babana, Bercioiu-Ruda, Ciofrângeni, Costeşti, Goleşti-Drăgăneşti şi Trepteni.
 

Casa Şcoalelor şi a Poporului întreţine în judet 77 cămine culturale şi 11 biblioteci, adică un total de 88 organizaţii, dintre care 57 au personalitate juridică.
 

În judet se mai află : Muzeul Ateneului Popular « Ionescu-Gion » si societatea corala « Negru Voda » (ambele în Pitesti), 4 cinematografe, 4 societati sportive, 2 societati de vânatoare.

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,1% sunt ortodocsi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judet sunt 223 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 1 armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista, 1 casa de rugaciune a sectei Tudoristilor, 1 sinagoga.
 

Deasemenea judetul are 5 mânastiri ortodoxe si 3 schituri ortodoxe.
 

Instituţii bisericeşti. În judet se afla resedinta episcopiei Argesului si 2 protopopiate ortodoxe.

Organizare administrativă. Capitala judeţului Argeş este oraşul Piteşti. Judeţul are 2 oraşe (Piteşti şi Curtea de Argeş) şi 538 sate, împărţite astfel:
 

•  Plasa Arges - 113 sate

•  Plasa Cuca - 108 sate

•  Plasa Dâmbovnic - 42 sate

•  Plasa Oltul - 70 sate

•  Plasa Pitesti - 151 sate

•  Plasa Teleorman - 54 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Pitesti, cu 2 sectiuni si 12

magistrati, 1 prim procuror si 1 procuror, în circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti.

18 judecatorii : 2 la Pitesti si câte una la Curtea de Arges, Costesti, Jiblea, Lunca-Corbului, Plesoiu si Stroesti, cu un total de 17 magistrati.
 

O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori.
 

Organizare sanitară. Spitale de stat : în Pitesti, Curtea de Arges, Dedulesti, Scheiu, Mozaceni, Costesti si Izvorul-de-Sus.
 

Dispensare de stat în Suici, Stroesti, Bratieni, Uda, Teiu din Vale, Suseni, Slobozia de Jos, Rociu, Stolnici, Bascovul, Gavana, Poiana Lacului, Merisani, Budesti, Câineni si Jiblea.
 

Dispensare particulare în Ciupa si Izvorul-de-Sus.
 

Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Pitesti si Serviciul sanitar al orasului Curtea de Arges.
 

Asistenţă şi prevedere socială

Casa Centrala a Asigurarilor Sociale întretine organizatii medicale în

Pitesti, Curtea de Arges si Gavana.

Societatea « Crucea Rosie » activeaza în Pitesti si Curtea de Arges.

Piteşti, capitala judetului
Stema. Pe scut albastru, o acvilă de aur, luându-şi  sborul spre dreapta, ţinând în ghiare un drapel cu tricolorul românesc, brodat, de aur.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Legenda atribue înfiinţarea Piteştilor lui Negru-Vodă. Prima menţiune documentară este însă din timpul lui Mircea cel Mare, care în-
tăreşte la 20 Mai 1388 mânăstirii Cozia, între altele, şi o moară în hotarul Piteştilor.
Administrat de judeţul şi de pârgarii săi, - pomeniţi în hrisoave domneşti şi în scrisori particulare încă din sec. XVI - Piteştii a fost una din aşezările prospere ale Ţării
Româneşti. El a întreţinut, în tot cursul istoriei sale, relaţii strânse cu Braşovul comercial.
Situat într-o regiune prielnică viţei de vie, Piteştii s-a ilustrat şi prin vinurile sale, Miron Costin pomeneşte printre oraşele Munteniei, « Piteştii unde se face vinurile cele dulci ».
Dela 1507, din timpul lui Mihnea Voevod, hrisoavele atestă viile domneşti din podgoriile Piteştilor. Toamna, sub Constantin Brâncoveanu, se deşerta capitala de boieri.
Toţi, cu Domnul în frunte, se mutau la Piteşti ca să-şi culeagă viile. La poalele viilor se întindeau, încă de pe atunci, faimoasele livezi de pruni ale Piteştilor.
Monumente istorice. Biserica Sf. Gheorghe (sau Biserica Domnească) fondată de Constantin Şerban Basarab şi de soţia sa, Doamna Bălaşa, în anul 1656.
Biserica Sf. Fecioară (Mavrodolu) vestită prin bogata ei catapeteasmă.
Schitul Trivalea, întemeiat de Mitropolitul Varlaam în sec. XVII, restaurat în 1854.
Populaţie
Oraşul P., avea în 1930, - după datele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an – 19.630 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937, este de 19.546 locuitori.
Economie
Industrie şi comerţ. 1 moară sistematică, 1 fabrică de pâine, 2 de mezeluri, 1 textilă, 1 de pielărie, 1 de unelte de lemn şi butoaie, 1 de teracotă şi faianţă.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara « Progresul » (soc.10, inv. 4) « Brutăria Populară » (inv. 7) « Ţesătoria Română » (soc. 35, inv.120), Fabrica de unelte de lemn şi butoaie a Băncii
Viticole a României (soc.11, inv. 4).
Oraşul P. este nu numai un centru local de schimb între produsele agricole din Sudul judeţului şi cele pomicole şi forestiere din regiunea de deal şi cea de munte, dar şi unul
din centrele de schimb comercial între produsele judeţelor Argeş, Muscel, Dâmboviţa, Vâlcea, Teleorman şi Vlaşca.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca “Albina”  a mseriaşilor, Banca “Piteşti”, Banca “Creditul Argeşean », Banca “Creditul muncii", Banca “Creditul comercial”, Banca comerţului şi industriei, Banca pensionarilor publici, Banca “Argeşul», Banca “Munţii Coţi”, Banca “Sindicatul Viticol », Banca ţărănească “Trivalea”,  
Banca “Perseverenţa », Banca Tehnică Argeşeană, 3 bănci populare, Federala “Argeş” a băncilor populare din judeţ.
Finanţe publice. Bugetul oraşului P., pe exerciţiul 1936/37, prevede 16.490.944 lei venituri şi 16.458.978 lei cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « I.C. Brătianu», Liceul de fete «Mihail şi Sevasta Vasilescu », Liceu comercial de băeţi, Liceu industrial de băeţi, Liceu industrial de fete,
Şcoală Normală de fete, Gimnaziu industrial casnic,  6 şcoli primare, 2 şcoli primare confesionale, 2 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Liga Culturală, Ateneul popular «Ionescu-Gion » (cu muzeu), Case de cetire a Corpului didactic secundar şi primar, Teatru comunal, 3 cinematografe, Soc. Corală « Negru Vodă », Soc. « Cultura » a meseriaşilor patroni, 1 soc. de vânătoare, 3 asociaţii sportive.
Ziare şi reviste. « Presa » (spătămânal), « Virtutea » (săptămânal), « Păstorul ortodox » (lunar), « Trivalea » (lunar), « Viitorul Argeşului » (lunar),  Buletinul eparhial, « Buletinul oficial al jud. Argeş », «  Lumina pentru toţi », « Sabarul ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 9 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 biserică calvină, 1 biserică luterană, 1 biserică armenească, 1 casă de rugăciune baptistă, 1 casă de rugăciune a secţiei Tudoriştilor, 1 sinagogă.
            Mânăstirea ortodoxă  « Trivalea ».
Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul P., reşedinţa jud. Argeş, este situat la 120 km de Craiova şi la 114 km de Bucureşti. Staţie principală c.f. pe liniile Bucureşti - Craiova - Timişoara: Bucureşti-Piatra-01t-Sibiu, punct de plecare pe liniile: Piteşti - Câmpulung; Piteşti - Curtea de Argeş; Piteşti-Costeşti - Roşiori- Turnu Măgurele şi Piteşti - Costeşti - Roşiori -Zimnicea.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, 2 judecătorii, Poliţie, Legiune de jandarmi, Cameră de Comerţ şi Industrie, Cameră agricolă, Serviciul apelor, Regiune
silvică , Serv. technic judeţean, Ocol silvic, Serv. sanitar judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Serv. sanitar al oraşulul, Serv. sanitar al oraşului, Administraţie financiară,
Percepţie, Revizorat şcolar, Birou de măsuri şi greutăţi, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu C.A.M., Pompieri.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi şi experţi, Soc. funcţionarilor publici, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Cercul comercial şi industrial, Asoc. subofiţerilor pensionari, Asoc. voluntarilor de răsboiu, Asoc. cercetaşilor din răsboiu, Asoc.
funcţionarilor Primăriei, Asoc. funcţionarilor Tribunalului Argeş, Asoc. funcţionarilor
Administraţiei financiare Argeş, Asoc. Artiştilor instrumentişti,  Uniunea generală a micilor iudustriaşi, Breasla ospătarilor.
Edilitate. Uzină electrică, Uzină de apă, Apaduct, canalizare, Pavagii de  asfalt, granit şi piatră de râu, Abator comunal, Parcul public “Trivalea”  (unul din cele mai  întinse din ţară, cu drumuri pietruite, restaurante şi podiu pentru jocuri gimnastice, cu umbră de fagi, izvoare şi cu liniştea schitului înălţat pe o culme).
Sănătate publică. Spitalul “I.C. Brătianu”, Spitalul militar, 2 dispensare medicale ale serviciului sanitar al oraşului.
Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie »,  Soc. I.O.V., Oficiu public de plasare, 2 aziluri de bătrâni. 

Curtea de Argeş, comuna urbana situata în regiune muntoasa, la 37 km de resedinta judetului, 156 km de Craiova si la 150 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Pitesti – Curtea de Arges. Resedinta Episcopiei Argesului.
 

Are 7.107 locuitori.
 

Centrul se exploatare C.A.P.S. cu o fabrica mare de produse forestiere da orasului un caracter industrial. De remarcat în oras indusria olaritului si 3 mori.
 

Seminar teologic, 5 scoli primare si 2 gradini de copii.
 

1 teatru, 1 cinematograf, 1 societate sportiva si 1 soc. de vânatoare.
 

Catedrala episcopala, 7 biserici ortodoxe, 1 protopopiat ortodox.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar al orasului.
 

Uzina electrica.
 

Spital de stat, Spital I.O.V., 4 dispensare, Eforia Spitalelor Civile.
 

Soc. « Crucea Rosie », Soc. femeilor ortodoxe.
 

Costeşti, comuna rurala cu peste 1.400 locuitori, nod de cale ferata (ramura spre Turnu-Magurele), asezat în sudul judetului.