Judeţul Bacău

Judeţul Bacău

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judetul Bacau face parte din judetele de munte ale Moldovei. El este asezat în bazinul râului Trotus si pe o parte a vailor Bistrita si Siret. Prin acest tinut trece pasul Ghimes-Palanca, calea ferata de legatura între Transilvania si Moldova.
 

Suprafaţă. 4.410 km².
 

Înfăţişarea pământului. Partea vestica a judetului ( 2/3 din toata întinderea lui), este o depresiune ramificata pe mai multe vai largi ( Depresiunea Trotusului sau a Târgului Ocna ). Aceasta depresiune este încadrata în muntii Oituzului sau ai Tarcaului, la apus (munti de înaltime mijlocie si cu cele mai joase pasuri din toti Carpatii Rasariteni : Oituz, Uz, Ghimes, etc.) ; iar la Rasarit, de dealurile subcarpatice. Dincolo de culmea subcarpatica dintre Tazlau si Bistrita (culmea Petricicai ), se întinde valea foarte deschisa, cu terase, a Siretului  ; iar dincolo de Siret, o margine a podisului Moldovei.
 

Climă şi ape. Ape numerose coboara din munti adunându-se, cele mai multe, în Trotus, nu prea departe de Târgul-Ocna ( Trotusul, Tazlaul, Doftana, Slanicul, Oituzul, Casinul ). Numai Uzul da în Trotus mai la Nord, înauntrul muntilor. În partea de Est a judetului trece, în fine, Siretul (flotabil), în care se varsa, ceva mai jos de orasul Bacau, Bistrita (flotabila).
 

Vegetaţia. Muntii sunt înca bine împaduriti cu fagi, molizi si pini (pe râpe) si – semne de larga despadurire, - foarte multi mesteceni. Dealurile subcarpatice au pastrat si ele întinse fageturi (mai ales pe înaltimile de peste 400 m). Depresiunile însa cu vaile, terasele cu dealurile lor, sunt aproape complet lipsite de paduri. Culturile si livezile de pomi le-au luat locul acolo unde torentii n-au apucat sa creeze râpe acoperite, partial, de catina, maracini sau buruieni de stepa ori de padure. Aceeasi transformare au suferit-o si dealurile podisului moldovenesc. E vrednic de mentionat, în fine, faptul ca prin judetul B. fageturile au trecut catre Rasarit, pe podisul înalt la Moldovei, iar dinspre acea parte, au venit numeroase plante de stepa care, asociindu-se cu cele de padure, au putut trece peste Carpati în Ardeal, peste pasul cel mai coborât al acestora (Oituz). Acest fapt scoate si mai bine în evidenta caracerul de « loc de trecere » al acestui judet.
 

Bogăţii naturale. Regiunea muntoasa a Bacaului s-a resimtit si ea de miscarile tectonice care au adus, în Ardeal, la izbucnirile vulcanice cunoscute. Asa se explica existenta apelor acidulate de la Slanic si din valea Oituzului. Bogatii minerale esentiale ale acestui tinut sunt însa cele de laguna. Lignit si petrol în bazinul Darmanestilor si în regiunea Moinestilor  ; sare în toata zona subcarpatica si chiar în munte, la fosta granita (Poiana Sarata ). Izvoare sarate (cele mai importante la Slanic ), stânci de sare, eflorescente saline se întâlnesc mai pretutindeni. Exploatarea rationala a sarii se face însa – de munta vreme - numai la Târgu-Ocna.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Aşezat pe valea Trotuşului, judeţul B. era străbătut de principalul drum către Ardeal.
 

Prin pasul Oituzului a trecut în 1467, în toiul iernii, în fruntea ostilor sale, Matei Corvinul, regele Ungariei. În cuprinsul acestui judet – în drum catre Baia, unde avea sa sufere o înfrângere cumplita – el arse Trotusul si Bacaul.
 

La Soci, localitate azi disparuta, Stefan cel Mare înfrânse în 1471 ostile lui Radu cel Frumos.
 

Stefan cel Mare însusi, nascut la Borzesti în 1436, era fiul acestui judet.
 

Pe Trotus a fost rapus în 1620 de boierii sai, Septilici si Goia, partizani ai cauzei turcesti, morovlahul Gaspar Gratiani, ajuns voievod al Moldovei.
 

Crunt încercat în timpul marelui razboi, judetul B. a fost locul în care s-a desfasurat, în mare parte, drama rezistentei românesti. Oituz, Casin, Tg.-Ocna sunt nume de care se va lega de-a pururea renumele de ostean al poporului românesc.
 

Monumente istorice. Biserica « Precista » din Bacau, construita în 1491 de Alexandru, unul din fiii lui Stefan cel Mare.
 

Biserica din Sesuri, construita la 1675.
 

Mânastirea Bogdana, construita la 1666 de boierul Salomon Bârladeanu, cu mormântul întemeietorului si al lui Ioan Cantacuzino.
 

Biserica « Raducanu » din Tg.-Ocna construita în 1593.
 

Biserica fostei mânastiri din Casin, construita de George Stefan, domnul Moldovei. Lânga biserica sunt ruinele palatului domnesc.
 

Biserica satului Casin, zidita de emigrantii de la Rucar si Dragoslavele, în sec XVIII, este construita în stilul predominant în Tara Româneasca.
 

Biserica din Magiresti, construita la 1700.
 

Biserica din Borzesti, ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1493.

Populaţiesus

Starea populaţiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul B. numara 260.781 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe oraşe şi plasi, după sex
Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 260.781 129.809 130.972
Total urban 50.491 25.589 24.902
1.       Orasul Baciu 31.264 15.996 15.268
2.       Orasul Moinesti 6.635 3.204 3.431
3.       Orasul Târgu-Ocna 12.592 6.389 6.203
Suburbana Târgu-Trotus 3.499 1.766 1.733
Total rural 210.29 104.22 106.07
1.       Plasa Bistrita 57.348 28.175 29.173
2.       Plasa Muntele 41.959 21.131 20.828
3.       Plasa Oituz 39.397 19.446 19.951
4.       Plasa Siret 35.953 17.84 18.113
5.       Plasa Taslau 35.633 17.628 18.005


b) Pe grupe de vârstă
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 260.781 30-49 de ani 58.395
0- 9 ani 73,834 50-69 de ani 25.483
10-29 ani 97.389 70 de ani si peste 4.336
    Vârsta nedeclarata 1.38


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 de locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930 - 1935
( medie anuala )
- 10.51 6.118 4.394 38,6 22,5 16,1
1931 263.1 10.28 5.78 4.502 39,1 22,0 17,1
1932 267.9 11.27 6.694 4.572 42,1 25,0 17,1
1933 271.7 10.05 5.201 4.851 37,0 19,1 17,9
1934 277 10.6 6.432 4.165 38,3 23,2 15,1
1935 280.5 10.36 6.482 3.88 36,9 23,1 13,8
1936 285.3 11.08 6.104 4.975 38,8 21,4 17,4


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 290.209 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 260.871 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 29.428 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 11,3%.

Economiasus

Judetul are munti acoperiti de paduri, la poalele carora se afla bogate zacaminte de carbuni si petrol.

În zona dealurilor s-a dezvoltat o puternica economie agricola.

Industria prelucratoare s-a grefat mai mult pe productia bruta agricola si forestiera.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 441.000 ha. Suprafata arabila este de 115.543 ha, adica 26,20% din suprafata judetului si 0,39% din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 7.348 ha, adica 6,36%, iar mica proprietate 108.195 ha, adica 93,64%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 96.595 ha astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 68.802 ha, cu o productie de 881.714 chint. (prod. medie la ha 12,8 chint.).
 

Ovazul ocupa 111.978 ha, cu o productie de 108.861 chint. (prod. medie la ha 9,0 chint.).
 

Grâul ocupa 11.553 ha, cu o productie de 142.690 chint. (prod. medie la ha 12,3 chint).
 

Orzul ocupa 3.851 ha, secara ocupa 394 ha, maturile ocupa 9 ha, meiul ocupa 7 ha, hrisca ocupa 1 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.160 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 2.853 ha, cu o productie de 110.887 chint. fân si 25 chint. samânta. Alte fânete cultivate ocupa 4.108 ha, cu o productie de 106.171 chint. Radacinile de nutret ocupa 199 ha cu o productie de 59.834 chintale.
 

Plantele alimentare ocupa 1.931 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 674 ha, cu o productie de 59.834 chint. (media la ha 88,8 chint.). Ceapa ocupa 270 ha, cu o productie de 20.377 chint ( media la ha 75,5 chint.). Varza ocupa 255 ha, cu o productie de 25.292 chint. (media la ha 99,2 chint.).
 

Cartofii printre porumb dau o productie de 39.207 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 130.374 chint.
 

Plantele industriale ocupa 1.921 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 900 ha, cu o productie de 131.111 chint. Cânepa ocupa 760 ha, cu o productie de 4.468 chint. fuior si 4.613 chint samânta. Inul ocupa 119 ha, cu o productie de 622 chintale fuior si 519 chint. samânta.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (441.000 ha), ogoarele sterpe ocupa 7.936 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 26.112 ha, cu o productie de 227.462 chint. (prod. medie la ha 20,2 chint.).
 

Pasunile ocupa 52.459 ha.
 

Padurile ocupa 197.318 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 1.367 ha cu o productie de 40.236 chint. (prod. medie la ha 29,5 chint.)


Alti pomi fructiferi ocupa 1.119 ha.


Vita de vie ocupa 3.990 ha cu o productie de 157.064 hl.


Creşterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935 :

C ai 23.317, boi 63.112, oi 135.590, capre 5.071, porci 42.434, stupi sistematici 4.373, stupi primitivi 5.274.
 

De remarcat marea dezvoltare a albinaritului.
 

Industrie. ( fara municipiul Bacau) A) Industria extractiva. a) Exploatari de petrol ale societatilor: „Italo - Româna”, „Moldonaphta”, „Prima Societate Civila de Credit Funciar Rural”, „Steaua Româna”, „The Danube Oil Trad.” Alte societati petrolifere la Lucacesti, Magiresti, Moinesti, Pârjol, Solont, Tg-Ocna si Tescani. b) Exploatari de gaz natural la Câmpeni, Lucacesti, Magiresti, Moinesti, Solont si Tescani; c) Mine de carbuni: Minele Soc. „Creditul carbonifer” la Comanesti, Mina Soc. „Petrosani” la Darmanesti; d) Mine de sare: Mina de sare C.A.M. la Tg.-Ocna, Slanic si Goioasa. B) Industria lemnului: 19 fabrici de cherestea: 3 la Comanesti, 3 la Darmanesti, 2 la Grozesti, 2 la Agas si câte una la Moinesti, Brusturoasa, Pipirig, Lucacesti, Onesti, Stefan-Voda, Hârja, Caiuti si Asau-Paltinis. C) Alte industrii: 2 mori sistematice, 118 mori taranesti, 2 fabrici de spirt, 9 rafinarii de petrol, 1 distilerie de lemn, 3 fabrici de unsori consistente, 2 de lumânari, 1 turnatorie, 2 tabacarii, 1 fabrica de hârtie (Letea), 1 de fasonat piatra (Tg.–Ocna).
 

Comert. Comert intens cu produse industriale, lemne, cereale, animale si produse animale.
 

Dumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri în lungime de 1632 km 659 m, împartita astfel :
 

Drumuri nationale 285 km 699 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 163 km 222 m (pietruit) iar municipiul si comunele urbane, 22 km 477 m pavati si pietruiti.
 

Drumuri judetene 547 km 420 m din care administratia judetului întretine 437 km 694 m.
 

Drumuri comunale 799 km 540 m.
 

Lungimea podurilor este de 13.431,15 metri repartizata astfel : poduri nationale 5.005,30 m, judetene 4.153,40 m si comunale 4.272,45 m.
 

Prin judet trec 7 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
 

•  Focsani – Bacau - Roman

•  Adjud - Onesti – M. Ciuc

•  Bacau - Piatra

•  Brasov – Bretcu - Onesti

•  Bacau – Bârlad

•  Onesti – Bacau

•  Tg.- Ocna - Slanic


Cale ferată. Judetul B. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 169

km din care linii principale simple 135 si linii secundare simple 34 km.
 

Itinerarii principale: Rapide si accelerate: Bucuresti – Cernauti – Grigore

Ghica Voda ( Varsovia, Berlin, Praga, Moscova)
 

Statii importante : Bacau, Tg.-Ocna, Comanesti, Moinesti.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Slanicul-Moldovei, statiune balneara situata la 17 km de gara Tg.- Ocna. Altitudine 530 m. Climat blând. Localitate ferita de curenti si înconjurata de paduri de brad. Una dintre cele mai reputate statiuni balneare românesti, refacuta integral dupa razboi. Ape alcaline, cloruro-sodice si feruginoase, bicarbonate. Stabilimente balneare moderne, cu bai minerale calde, hidroterapie si inhalatii. Indicatiuni în cura interna : boli de stomac, ficat, diabet, anemie, cloroze, nervi, afectiunile aparatului respirator, iar în cura externa : boli cronice de femei, reumatisme, oftalmii cronice.


3 hoteluri mari, numeroase vile, restaurante (unele dietetice), oficiu PTT, medici balneari specialisti, farmacie, cazinou, teatru, plimbari si excursii numeroase.


Nastaseni, în imediata apropiere de Tg.-Ocna, la poalele muntelui Magura . Altitudine 273 m. Ape cloruro-sodice iodate, bromurate si sulfatate. Indicatiuni : boli de femei, limfatism, scrofuloza, rahitism, bolile articulatiilor, boli de piele, iar pentru cura interna bolile cronice ale tubului digestiv. Stabilimente balneare modeste.


Târgu-Ocna, statiune climatica. Altitudine 280 m. Situata la confluenta Slanicului cu Trotusul, ferita de curenti, climat potrivit. Orasel de vilegiatura. Hoteluri, restaurante, Oficiu PTT, medici. Cinematograf, excursii.

Statiuni balneo-climatice de interes local cu ape cloruro-sodice: Moinesti, Poiana Sarata, Sarata si Vâlcica.


Judeţ cu mari posibilităţi turistice.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Dupa datele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 204.123 locuitori, din care 52,4% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 67,0% barbati stiutori de carte si 38,0% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extrascolara 1,7 0,9
2.       Primara 711,8 92,9
3.       Secundara 14,8 3,7
4.       Profesionala 8,1 2,1
5.       Universitara 2,5 0,3
6.       Alte scoli superioare 1,1 0,1


Învăţământ. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 62.786 locuitori (9.422 mediu urban si 53.364 mediu rural).


Şcoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 scoala normala de baieti, 1 scoala normala de fete, 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 2 gimnazii mixte, 2 gimnazii industriale mixte, 1 scoala de menaj, 1 scoala industriala de ucenici.


Şcoli primare 290, din care 258 rurale si 32 urbane (288 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 41.221 elevi (35.508 mediu urban si 5.713 mediu rural) si cu 785 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Grădini de copii 43, din care 32 rurale si 11 urbane, cu un numar total de 2.636 copii (1.949 mediu urban si 687 mediu rural) si cu 48 conducatoare (situatia din 1934).


Instituţii culturale. Fundatia Culturala Regala «  Principele Carol ».


Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în Onesti, Casin, Borzesti, Lucacesti si Lunca-Moinesti.


Liga Culturala activeaza în localitatile : Bacau, Moinesti, Comanesti, Grozesti si Negoesti.


Casa Şcoalelor si a Poporului întretine în judetul B. 45 camine culturale, o societate muzicala, 2 biblioteci, adica 48 organizatii culturale, dintre care 31 au personalitate juridica.


În judetul B. mai functioneaza urmatoarele organizatii culturale :
 

Ateneul « V. Alecsandri » la Bacau, Cercul Cultural « N. Iorga » la Bacau, Cercul studentesc « Oituz » la Bacau, Asociatia culturala « Raza » la Bacau, Asociatia culturala C.F.R. la Bacau, Asociatia culturala « Cultul Patriei » la Bacau, Cercul cultural « Gh. Donici » la Bacau, Cercul cultural « Pod de fer » la Tg.-Ocna, Caminul cultural « Dr. C. Anghelescu » la Moinesti, Cercul cultural « Doinitorii Carpatilor » la Comanesti, Asociatia culturala a femeilor evreice la Bacau, Tg.-Ocna si Moinesti, 14 biblioteci publice, mai multe coruri, 8 cinematografe, 5 asociatii sportive, 6 societati de vânatoare.

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 75,8 % sunt ortodocsi si 0,2% sunt greco-catolici. Restul populatiei apartine altor
confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judet sunt 199 biserici ortodoxe, 74 biserici romano-catolice, 2 biserici armeano-gregoriene, 5 case de rugaciune adventiste, baptiste, si 39 sinagogi si case de rugaciuni mozaice.
 

Mânăstiri ortodoxe : Mânastirea « Magura », « Berzuntu », si Schitul « Savu ».
 

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe la Bacau si Tg.-Ocna.
 

Judetul B. se afla în eparhia Episcopiei Romanului (Mitropolia Moldovei si Sucevei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judetului Bacau este municipiul Bacau. Judetul are 4 orase ( Bacau, Baile Slanic, Moinesti si Tg.-Ocna ) si 440 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Bistrita - 60 sate

•  Plasa Muntele - 74 sate

•  Plasa Oituz - 85 sate

•  Plasa Racaciuni - 53 sate

•  Plasa Siret - 50 sate

•  Plasa Tazlau - 61 sate

•  Plasa Traian - 57 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Bacau, cu 2 sectiuni si 14

magistrati, 1 prim procuror si 2 procurori, în circumscriptia Curtii de Apel din Iasi.

6 judecatorii: 2 la Bacau si câte una la Moinesti, Tg.-Ocna, Onesti si Parincea- Tg., cu un total de 12 magistrati.
 

Organizare sanitară. 5 spitale de stat : la Bacau, Tg.-Ocna, Moinesti, Parincea si Valea Rea. La Tg.-Ocna este un sanatoriu pentru tuberculosi, iar la Bacau un spital particular (Schuller) si un sanatoriu particular (Vadasz)
 

Dispensare de stat: 1 la Tg.-Ocna, 1 la Moinesti si 6 în comunele rurale.
 

Dispensare comunale: 2 la Bacau, 1 la Tg.-Ocna si 1 la Moinesti.


Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al municipiului Bacau si Serviciile sanitare ale oraselor Tg.-Ocna si Moinesti..


Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Bacau are oficii la Moinesti, Tg.-Ocna si Comanesti si organizatii medicale la Bacau, Moinesti, Tg.-Ocna, Letea, Tescani, Comanesti, Agas, Onesti, Caiuti, Asau si Stanesti, cu un total de 18 medici.


Societatea « Crucea Rosie » are filiale la Bacau, Tg.-Ocna si Moinesti

Principalele aşezărisus

Bacău, capitala judetului
Stema. Pe scut negru, Maica Domnului rugându-se, îmbrăcată în roşu brodat cu aur, faţa şi mâinile de culoare naturală, având pe piept un medalion albastru, încărcat cu pruncul Isus, de argint, nimbat de aur, faţa şi mâinile de culoare naturală,
binecuvântând cu dreapta şi ţinând în stânga globul crucifier.
Scutul înconjurat de o bordură de aur şi timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
Reprezintă hramul vechei biserici din secolul XV (Precista), Maica Domnului fiind patroana oraşului.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Anul înfiinţării nu se cunoaşte. După nume, oraşul pare a fi o străveche aşezare tracică (cf. numele tracic Bacauca).
Prima menţiune documentară datează din 1408. Dela 1410 până la 1813 a fost scaun de episcopie romano-catolică.
În 1476 a fost pustiit, dându-i-se foc de Ştefan cel Mare, în retragerea sa dinaintea Turcilor.
A fost reşedinţa lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, părtaş până la moartea-i timpurie, la Domnia Moldovei a părintelui său.       
În răsboiul din 1916-1918, B. a fost reşedinţa comandamentelor armatelor române de Nord.
Monumente istorice. Biserica Precista, ctitoria lui Alexandru Voevod, fiul lui Ştefan cel Mare.
Populaţie
Municipiul B., capitala judeţului Bacău, avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 31.246 locuitori. Cifra probabilă
a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 31.741locuitori, indicând un spor natural de 495 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 1,6%.
Economie
Industrie şi comerţ. Municipiul B., capitala unui judeţ renumit în mine de cărbuni, sare şi petrol, dominând o regiune agricolă, cunoaşte o intensă activitate economică.
 Industria alimentară: 3 mori sistematice, 2 fabrici de mezeluri, 1de bomboane, 1 de oţet;
Textilă: 4 fabrici de stofe şi postav, 4 fabrici de tricotaje, 3 de basmale, casinci etc., 1 de panglici, 2 de plapome;
Alte industrii: 1 fabrică de acid carbonic, 1 de clei, 1 turnătorie, 1 fabrică de maşini, 1 de articole de lăcătuşerie, 4 fabrici de pielărie, 2 de încălţăminte, 3 de cherestea, 2 de confecţiuni din hârtie, 1 de ţevi de carton, 2 de teracotă, 1de cărămidă şi ţiglă.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara S. Filderman (inv. 23), Moara H. Calmanovici & Fiu (inv. 7), Întreprinderile S. Filderman, fabrică de stofe şi postav (soc. 10, inv. 33), Fabrica de stofe A. Isvoranu (soc. 40, inv. 35), Fabrica de stofe S. Singher (soc. 5, inv. 39), Fabrica de tricotaje « Idealul », J. Nachmansohn & Fii (soc.1, inv. 7), Fabrica de acid carbonic L. Klein & Co. (soc. 2, inv. 6), Fabrica de pielărie L. & L. O. Klein (soc.10, inv.7), Întreprinderile S. Filderman, fabrică de piele (inv. 34), Fabrica de cherestea  «  Bicazul » (inv. 19).
Comerţul, foarte desvoltat, constă din produse naturale şi fabricate, animale, lemne, petrolifere, etc.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Românească (sucursală), Banca Corpului didactic (sucursală), Banca “Oituzul”, Banca Răcăciunilor, Banca de
Credit, Casa de Credit a Agricultorilor, Banca de Credit mărunt, Banca Centrală, Banca Trotuşului, Banca Luceafărul, Banca Clerului, Banca “Herşcovici ».
Finanţe publice. Bugetul municipiului B. pe exerciţiul 1936/37 prevede 18.589.000 lei, venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băeţi “Ferdinand”,  Liceu de fete, Liceul comercial de băeţi  « Gh. Florescu », Şcoala normală de băeţi  « Ştefan cel Mare »,  Şcoala Normală de fete « Domniţa Ileana », Liceu industrial de băeţi, Liceu industrial de fete, Şcoală de menaj, Şcoală industrială de ucenici, 7 şcoli primare de băeţi, 5 şcoli primare de fete, 2 şcoli primare de aplicaţie, 1 şcoală israelită de băeţi, 1 şcoală israelită de fete, 8 grădini de copii.
Instituţii culturale. Liga Culturală, Ateneul cultural “V. Alecsandri”,  Asociaţia culturală “Raza “,  Asociaţia culturală C.F.R., Asociaţia culturală “Cultul Patriei”,
Cercul cultural “N. Iorga”,  Cercul cultural “Gh. Donici”,  Cercul studenţesc ”Oituz”, Asociaţia Culturală a femeilor evreice, Cercul studenţesc evreesc, 5 biblioteci publice, 3 societăţi corale, 4 cinematografe, 4 asociaţii sportive, 2 societăţi de vânătoare.
Ziare şi reviste. “Cuvântul Românului », « Săptămâna », “ Bacăul” (săptămânal),  “Curentul Bacăului » (săptămânal), ”Comoara plugarului” (lunar), Monitorul judeţului
şi municipiului Bacău (bilunar), Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie (anual), “Vatra Cooperativă”.
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Catedrala “Sf. Nicolae”, Biserica « Sf. Ioan », Biserica « Precista », Biserica « Sf. Împăraţi », Biserica “Buna Vestire”,  Biserica “Sf.
Treime », Biserica « Sf. Mihail şi Gavril”,  Biserica « Sf. Voevozi », 1 biserică romano-catolică, 1armeană, 1casă de rugăciuni adventistă şi 1 baptistă, 9 sinagogi şi 15 case
de rugăciuni mozaice.
Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Municipiul B., capitala judeţului, este situat la 126 km de Iaşi şi la 305 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti - Ploeşti - Bacău - Cernăuţi - Grigore-Ghica- Vodă.
Instituţii publice. Prefectură, 2 preturi, Primărie, Tribunal, 2 judecătorii, Legiune de jandarmi, Administraţie financiară, 2 percepţii, Chestură de poliţie, Inspectorat
minier, Inspectorat de muncă, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de muncă, Cameră de agricultură, Direcţiunea regională silvică, Direcţiunea regională a apelor, Serviciu de poduri şi şosele, Casă de asigurări sociale, Revizorat şcolar,
Subinspectorat P.P., Oficiu de plasare, Serviciu sanitar comunal, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar comunal, Serviciu veterinar judeţean, Vamă, Oficiu
P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit C.A.M., Birou de măsuri şi greutăţi, Pompieri.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Asociaţia avocaţilor creştini, Asociaţia generală a medicilor, Colegiul medicilor, Asociaţia medicilor farmacişti, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia corpului didactic primar, Asociaţia clerului, Asociaţia funcţionarilor publici, Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Asociaţia funcţionarilor comunali, Asociaţia funcţionarilor particulari, Asociaţia
pensionarilor Casei muncei C.F.R., Asociaţia pensionarilor civili, Asociaţia contabililor autorizaţi, Asociaţia contabililor cooperatori, Sfatul negustoresc, Liga generală a meseriaşilor patroni, Uniunea micilor industriaşi şi comercianţi, Uniunea generală a micilor patroni şi meseriaşi, Uniunea micilor industriaşi, Sindicatele: presei, viticol, forestier, producătorilor de sfeclă, angajaţilor de industrie şi comerţ, muncitorilor pielari, brutarilor, birjarilor, muncitorilor din industria lemnului, micilor slujbaşi şi meseriaşi C.F.R.; 6 asociaţii profesionale C.F.R.; 7 societăţi profesionale de ajutor reciproc.
Edilitate. Uzină electrică, pavagii, canalizare, parc public.
Sănătate publică.1 spital de stat, 1 spital israelit, 1 sanatoriu particular, 2 dispensare comunale, 1 dispensar al Casei de asigurări sociale şi  1dispensar particular.
Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. ortodoxă a femeilor române, Asoc. Cercului de gospodine, Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Soc.  « Coloniile şcolare », Oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Azil de bătrâni comunal, Azil de bătrâni israelit, Cămin pentru ucenici, Orfelinat I.O.V., Orfelinatul  « Fildermann », 10 societăţi de ajutor reciproc

Moineşti, comuna urbana situata la 48 km de resedinta judetului, 169 km de Iasi si la 329 km de Bucuresti. Statie c.f. terminus pe linia secundara Comanesti – Moinesti.


Are 7.061 locuitori.


1 fabrica de cherestea, 2 fabrici de pielarie, 2 fabrici de lumânari, 1 moara taraneasca, 5 rafinarii de petrol, 3 fabrici de unsori consistente, 1 turnatorie.

Comet activ cu petrol, produse miniere, cherestea. Are peste 20 de sonde si 40 de puturi de petrol.


Bâlciu la 29 iunie.


1 scoala primara de baieti, 1 scoala primara de fete, 3 scoli primare mixte si scoala primara izraelita, 1 gradina de copii.


1 filiala a Ligii Culturale ; Cercul cultural « N. Iorga » ; Cercul studentesc « Oituz » ; Caminul Cultural « Dr. C. Angelescu », 1 cinematograf, 2 biblioteci publice.


4 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 casa de rugaciune adventista, 5 sinagogi si case de rugaciuni mozaice.


Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv. sanitar al
orasului, Serv. sanitar veterinar, Serviciu minier, Serviciul de poduri si sosele.


Uniunea avocatilor, Sfatul Negustoresc, Sindicatul minierilor, Sindicatul comerciantilor, Corporatia meseriasilor, Asociatia personalului C.F.R. “Expresul”.

Spital judetean, Dispensar comunal, Baie comunala, Filiala « Crucea Rosie » Soc. de ajutor « Regina Maria », Azil pentru saraci.


Târgu- Ocna, comuna urbana situata pe valea Trotusului, la 62 km distanta de capitala judetului, la 187 km de Iasi si la 297 km de Bucuresti. Statiune climatica si balneara.


Are 9.490 locuitori.


Comert dezvoltat cu sare, cherestea si petrol.


Ocne de sare, cariere de piatra, 2 mori sistematice, 1 fabrica de fasonat piatra.


Bâlciu la 27 iulie.


Gimnaziul mixt « Oituz », Gimnaziu industrial mixt, 3 scoli primare de baieti, 2 scoli primare de fete, 3 scoli primare mixte, 1 scoala primara izraelita, 2 gradini de copii.

9 biserici ortodoxe, 3 biserici romano-catolice, 1 biserica armeneasca, 4 sinagogi, protopopiat ortodox.


Pretura, Primarie, Judecatorie de Ocol, Politie, Perceptie fiscala, Servicu sanitar, Serviciu sanitar veterinar, Serviciu de poduri si sosele, Ocol Silvic, Administratia salinelor, Oficiu PTT, Oficiu telefonic, Pompieri.


Uniunea avocatilor, Societatea functionarilor publici, Societatea pesionarilor publici, Societea pensionarilor CFR, Sfatul Negustoresc, Asociatia micilor meseriasi, Sindicatul birjarilor.

Spitalul “Sf. Spiridon”, Sanatoriu de tuberculosi, Dispensar al Casei Asigurarilor Sociale, Dispensar comunal, Dispensarul salinelor, Baia comunala.


Baile Slanic, comuna urbana, statiune balneo-climatica situata în regiunea muntoasa, la 530 m altitudine, la o departare de 17 km de Tg.-Ocna de care e legata prin curse de autobuze.


Are 1989 locuitori.


Statiune climatica de prim rang vizitata mult pentru apele minerale pe care le poseda.

1 biserica ortodoxa si 1 romano-catolica.

1 scoala primara mixta, 1 camin cultural, 1 cinematograf de vara, cazinou.

Primarie, Comisariat de politie, Post de jandarmi, Oficiu PTT, Oficiu telefonic.

Fotografiisus