Judeţul Baia

Judeţul Baia

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judetul Baia este asezat în Nordul Moldovei.
 

Suprafaţă. 3.353 km².
 

Înfăţişarea pământului. Valea Moldovei, larga si cu terase, desparte judetul în doua: la Apus, se înalta pâna la 800 m, Subcarpatii. La Rasarit, începe Podisul Moldovei (400-500 m altitudine) format din culmi cu spinarea neteda, dispuse piezis spre Sud-Est si retezate de valea foarte larga a Siretului. Dincolo de valea acestuia, dealurile sculptate în acelasi podis, sunt însa ceva mai înalte si mai abrupte.
 

Climă şi ape. Clima (apropiata de tipul baltic) e mai aspra (între 6° si 8° temperatura medie anuala) si mai umeda (peste 700 si chiar peste 800 mm precipitatiuni anuale) în Nord- Vestul judetului decât în Sud- Est.
 

Apele principale sunt Moldova si Siretul care strabat judetul venind din obcinele Bucovinei.


Vegetaţia. Pe culmile subcarpatice din vest predomina coniferele pâna la peste 500 m. Mai jos, fageturile formeaza codri întinsi. În apropierea Moldovei însa, pâna dincolo de Siret, despadurirea a fost aproape totala (n-au fost crutate decât dealurile de peste 400 m, din lungul celor doua maluri ale Siretului).
 

Bogăţii naturale. Prin Subcarpati trece zona cutelor diapire (cu sâmburi de sare) care explica existenta saraturilor din aceasta parte a judetului ; iar la contactul cu podisul, pe ambele maluri ale Moldovei, cercetarile geologice au dovedit existenta unor întinse straturi de lignit.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul Baia si-a luat numele de la orasul Baia, întâia capitala a Tarii Moldovei.
 

Aici au descalecat, punând bazele unui mare Stat, Dragos, voevodul maramuresean – vasal regelui Ungariei - apoi Bogdan, liber de orice închinare.


Oraşul Baia este o asezare anterioara descalecarii. În ea a stat timp de aproape doua veacuri, episcopul catolic al Moldovei.


La 1467, tinutul a fost strabatut de ostile lui Mateias Corvin, înfrânt sângeros în orasul Baia.

Pâna la rapirea Bucovinei, Baia si împrejurimile ei au facut parte din tinutul Sucevei.


Capitala actuala a judetului, Falticenii, a iesit dintr-un conglomerat de sate: Soldanesti, Tâmpesti si Falticeni, mentionate în documente înca din 1300.


Monumente istorice. Ruinele bisericii episcopiei catolice din satul (fostul oras) Baia. Pietrele de mormânt mentionate de episcopul Bandini în sec. XVII au disparut. Muzeul de arta religioasa din Bucuresti are câteva pietre cu inscriptii latine din sec. XV provenite din aceasta biserica.

Biserica lui Stefan cel Mare din Baia, înaltata în amintirea victoriei din 1467 asupra Regelui Matei Corvin al Ungariei.
 

Biserica lui Petru Rares din Baia, înaltaa în 1532.
 

Biserica satului Probota , fosta biserica a mânastirii Probota (Pobrata), construita în sec. al XV –lea si refacuta de Petru Rares la 1532, cu ferestre si contraforturi gotice. Aici a fost înmormântat Petru Rares cu sotia sa. Lespezile mormintelor se vad înca în biserica. În curte, resturile palatului domnesc al lui Petru Rares, strajuite de ruinele turnului, cele mai impunatoare ruine de resedinta domneasca din Moldova.
 

Mânastirea Râsca , ctitorie a lui Petru Rares pe locul unei biserici a lui Stefan cel Mare. Aici a scris episcopul Macarie cronica domniei lui Petru Rares.
 

Biserica satului Dolhesti din sec XV, cu o poarta frumos sapata.
 

Mânastirea Slatina , ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu, domnul Moldovei, înconjurata de un zid puternic.

Populaţiesus

Starea populaţiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul B. numara 155.915 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a)  Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 155.915 129.809 130.972
Total urban 28.097 13.941 14.156
1.       Orasul Falticeni 14.347 7.098 7.249
2.       Orasul Pascani 13.75 6.843 6.907
Total rural 127.818 62.667 65.151
1.       Plasa Moldova 39.684 19.438 20.246
2.       Plasa Pascani 39.004 19.192 19.812
3.       Plasa Siret 49.13 24.037 25.093

b) Pe grupe de vârsta

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 155.9 30-49 de ani 333.3
0- 9 ani 46.66 50-69 de ani 13.87
10-29 ani 58.64 70 de ani si peste 2.53
    Vârsta nedeclarata 937


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 de locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930 - 1935
(medie anuala)
- 6.559 3.483 3.076 40,1 21,3 18,8
1931 157.541 6.468 3.216 3.252 41,1 20,4 20,7
1932 161.161 7.1 3.718 3.382 44,1 23,1 21,0
1933 163.752 6.218 3.339 2-879 38,0 20,4 17,6
1934 166.762 6.728 3.897 2.831 40,3 23,4 16,9
1935 169.456 6.282 3.248 3.034 37,1 19,2 17,9
1936 173.194 6.875 3.205 3.67 39,7 18,5 21,1

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 176.833 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 155.915 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 20.918 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 13,4%.

Înfăţişare socialăsus

Prin rapirea Bucovinei, judetul Suceava, a carui capitala era Suceava, a fost împartit în doua, Suceava trecând Austriei, si pentru judetul ramas în Moldova, creându-se o capitala noua, Falticenii. Astfel, judetul Suceava din Moldova, avea o configuratie ciudata: o forma lunga, cu o distanta de peste 120 km de la Gura- Negrei, în hotarul Bucovinei, pâna la capitala judetului. În 1920 s-a luat plasa Muntelui – regiunea cea mai bogata – si s-a trecut judetului Neamt, judetul Falticeni ramânând cu o configuratie mai compacta, dar mai sarac.


Principala ocupatie a locuitorilor judetului era agricultura.


În urma exproprierii, mosiile de mâna moarta, precum Ruginoasa, Liteni, Dragusanii, Malinii (a Domeniilor Coroanei), mosii de mii de hectare, au fost farâmitate, iar pamânturile împartite satenilor, care nu sunt în stare sa produca macar strictul necesar pentru ei ; aproape în fiecare an, Statul trebuie sa le procure porumb pentru hrana.


În jurul orasului sunt câteva sate care procurau acestuia articole alimentare de prima necesitate. Petiea, aduce laptele ; Oprisanii legumele, iar locuitorii din satul Radasani sunt recunoscuti ca negustori de fructe.


Radasanenii cumpara merele din tot judetul, chiar din Maramures, le duc la ei acasa, le înmagazineaza, si în timpul iernii le transporta la Iasi, Galati, Bucuresti, etc..


Portul locuitorilor tinutului este variat.


În satele de munte persista înca portul national, dar cu cât te apropii de câmpie, sateni nu-l mai cunosc. Dincolo de Siret, aproape toti satenii umbla îmbracati în pantaloni si surtuce, iar vara în pantaloni si vesta (jiletca). Asta însa nu-i împiedica sa poarte suman si cojoc, în timp de iarna. Femeile au adoptat un port pestrit, de mahala de târg.


Datinele, credintele batrânesti, se altereaza si ele sub infuenta asa-zisei « civilizatii ». Învatatorii si preotii introduc obiceiuri necunoscute. Pom de Craciun se face la unele scoli, mai cu seama în apropiere de oras, si prin orasele înstrainate: Lespezi, Pascani.


În Falticeni a învatat carte, la scoala de catiheti, vestitul scriitor Ion Creanga. În Falticeni s-a nascut si a trait o bucata de vreme nuvelistul Nicu Gane. Tot din acest oras au pornit: poetul si arheologul Nicolae Beldiceanu, pictorii Stefan Soldanescu si Aurel Baesu, familia Millo, reprezentata prin Matei Millo poetul, prin artistul Matei Millo, întemeietorul teatrului românesc si prin fratele sau, Alecu Millo, autor al unei carti « Taranul », în care se afla deziderate pentru îmbunatatirea starii taranului nostru.

Economiasus

Regiune de munte, fara o retea de drumuri favorabile, judetul B. este, în genere, un judet sarac. Exploatarea padurilor, agricultura redusa si cresterea vitelor sunt singurele izvoare de câstig ale populatiei sale.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 335.300 ha.
 

Suprafata arabila este de 98.988 ha, adica 29,2% din suprafata judetului si 0,34% din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 10.637 ha, adica 10,75% , iar mica proprietate 88.351 ha, adica 89,25%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 79.472 ha astfel repartizate:
 

Porumbul ocupa 38.305 ha, cu o productie de 429.347chint. (prod. medie la ha 11,2 chint.).
 

Ovazul ocupa 18.659 ha, cu o productie de 166.849 chint. (prod. medie la ha 8,9 chint.).
 

Grâul ocupa 13.225 ha, cu o productie de 150.795 chint. (prod. medie la ha 11,4 chint).
 

Orzul ocupa 7.873 ha, cu o productie de 74.649 chint. (prod medie la ha 9,4 chint.).
 

Secara ocupa 956 ha, cu o productie de 10.514 chint (prod. nedia la ha 10,1 chint.).
 

Hrisca ocupa 454 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.534 ha astfel distribuite: Trifoiul ocupa 3.606 ha, cu o productie de 88.450 chint. fân si 400 chint. samânta. Lucerna ocupa 1.842 ha, cu o productie de 58.293 chint. fân si 200 chint. samânta.
 

Alte fânete cultivate ocupa 1.580 ha, cu o productie de 33.043 chint. Radacinile de nutret ocupa 506 ha cu o productie de 83.016 chintale.
 

Plantele alimentare ocupa 2.517 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.767 ha, cu o productie de 201.598 chint. (media la ha 114,1 chint.)
 

Cartofii printre porumb dau o productie de 27.924 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 70.688 chint.
 

Plantele industriale ocupa 2.571 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 787 ha, cu o productie de 6.004 chint. fuior si 5.441 chint. samânta. Inul ocupa 181 ha , cu o productie de 923 chintale fuior si 730 chint. samânta.
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (335.300 ha) , ogoarele sterpe ocupa 6.894 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 11.835 ha, cu o productie de 191.727 chint. (prod. medie la ha 16,2 chint.).
 

Pasunile ocupa 16.883 ha.
 

Padurile ocupa 134.780 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 1.102 ha cu o productie de 43.419 chint. (prod. medie la ha 39,4 chint.)
 

Alti pomi fructiferi ocupa 481 ha.
 

Vita de vie ocupa 158 ha.
 

Creşterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935:
 

Cai 20.812 , boi 40.382, bivoli 13, oi 105.524, capre 264, porci 23.271, stupi sistematici 2.729, stupi primitivi 3.321.
 

Industrie. Industria lemnului: 13 fabrici de cherestea, 2 fabrici de mobila (Falticeni ), 1 de scaune (Falticeni). Alte industrii: 31 de mori (din care 4 la Falticeni), 1 fabrica de palarii (Falticeni), 3 de pielarie ( 2 la Falticeni si 1 la Pascani), 1 de sticlarie suflata (Lespezi).

Comerţ. Comert intens cu cherestea.
 

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri în lungime de 1.389 km 022 m, împartita astfel:
 

Drumuri nationale 155 km 570 m, pietrute în întregime si întretinute de Directiunea Generala a Drumurilor.
 

Drumuri judetene 368 km 618 m din care 350 km 006 m pietruiti.
 

Drumuri comunale 864 km 834 m.
 

Lungimea podurilor este de 7.202,85 metri repartizata astfel: poduri nationale 1.340,40 m, judetene 3.009,20 m si comunale 2.853,25 m.
 

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:
 

•  Sabaoani – Falticeni – Gura Humorului

•  Tg. Frumos – Pascani – Tg. Neamt

•  Dolhasca - Falticeni

•  Dolhasca - Pascani


Cale ferata. Judetul B. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 107

km din care linii principale simple 82 si linii secundare simple 25 km.
 

Itinerarii principale: Rapide si accelerate: Bucuresti – Cernauti – Grigore

Ghica Voda ( Varsovia , Berlin , Praga, Moscova)


Statii importante: Pascani, Dolhasca, Falticeni.


Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat (Falciu, Pascani, Gara Pascani, Liteni, Lespezi si Malini), 1 agentie speciala (Boroaia) si 2 gari cu serviciul postal (Cuza- Voda si Dolhasca).

Oficii telefonice la Falticeni, Pascani, Lespezi, Malini, Boroaia si Liteni.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Desi în mare parte judet de paduri si munte, Baia nu are totusi statiuni baleo-climatice calificate oficial. În schimb, judetul este presarat de numeroase monumente, îndeosebi biserici si mânastiri, cele mai multe restaurate, precum si asezari taranesti, caracteristice sub raport etnografic.
 

Principalele drumuri de excursie: Falticeni- Malini, prin Baia si Sasca, iar de aici, la mânastirea Slatina. Tot de la Malini, pe un drum extrem de frumos, una din cele mai îndraznete sosele de munte ale Vechiului Regat, se merge catre Stânisoara, de unde, prin serpentine extrem de framântate, se trece din judetul Baia în Valea Bistritei, la Borca si Brosteni. De la Falticeni, pe soseaua catre Târgu Neamt, calatorul poate vizita mânastirea Râsca, iar prin Dolhesti-Dolhasca, mânastirea Probota.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Dupa datele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 120.058 locuitori, din care 55,4% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 69,7% barbati stiutori de carte si 41,7% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extrascolara 1,8 0,5
2.       Primara 75,4 94,6
3.       Secundara 13,1 3,0
4.       Profesionala 7,1 1,6
5.       Universitara 1,8 0,2
6.       Alte scoli superioare 0,7 0,1


Învăţământ. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 44.537 locuitori (5.456 mediu urban si 39.081 mediu rural).
 

Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 scoala de horticultura, 1 scoala de economie casnica, 1 gimnaziu C.F.R., 1 scoala profesionala de ucenici C.F.R..
 

Scoli primare 190, din care 173 rurale si 17 urbane (186 scoli de stat si 4 confesionale), cu un numar total de 26.697 elevi (2.959 mediu urban si 23.738 mediu rural) si cu 586 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
 

Gradini de copii 13, din care 7 rurale si 6 urbane, cu un numar total de 772 copii (422 mediu urban si 350 mediu rural) si cu 18 conducatoare (situatia din 1934).


Instituţii culturale. Fundatia Culturala Regala «  Principele Carol » are camine culturale în 37 de localitati.
 

Centrala Caselor Nationale are în orasul Falticeni Casa Nationala « Unirea », cu sectiuni la Pascani, Dolhasca si Liteni.
 

Liga Culturala activeaza în Falticeni si Heci-Lespezi.
 

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 43 camine culturale, 2 soc. muzicale, dintre care 17 au personalitate juridica.
 

În orasul Falticeni: Muzeul Falticenilor, Biblioteca « Lumina », Cercul studentilor crestini « Bogdan Voda », Cercul studentilor evrei, 4 societati culturale evreiesti, 3 soc. sportive, 1 societate de vânatoare, 1 de pescuit.

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 92,9 % % sunt ortodocsi si 0,1% sunt greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judet sunt 134 biserici ortodoxe,

2 mânastiri (Râsca si Slatina) si 2 schituri.
 

În judet se mai afla 5 biserici romano-catolice, 13 case de rugaciuni stiliste, 1 sinagoga si 14 case de rugaciuni izraelite.
 

Instituţii bisericeşti. Judetul este împartit în 2 protopopiate ortodoxe la Falticeni si la Baia si se afla în eparhia Arhiepiscopiei Iasilor (Mitropolia Moldovei si a Sucevei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judetului Baia este orasul Falticeni. Judetul are 2 orase ( Falticeni si Pascani ) si 176 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Boroaia - 45 sate

•  Plasa Malini - 28 sate

•  Plasa Pascani - 38 sate

•  Plasa Siret - 67 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Falticeni cu 1 sectiune, 8

magistrati si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Iasi.
 

4 judecatorii: la Falticeni, Pascani, Boroaia si Lespezi, cu un total de 8 magistrati.
 

Organizare sanitară. Ministerul Sanatatii întretine spitale la Falticeni, Ciumulesti, Lespezi si Malini, precum si 1 sanatoriu la Ruginoasa.
 

Dispensare de stat în comunele Dolhesti, Cristesti, Ruginoasa, Radaseni, Baia si Tatarusi.
 

În orasul Falticeni se mai afla 1 spital izraelit, 1 dispensar comunal si 1 dispensar de sugaci, iar în orasul Pascani 1 spital C.F.R. si Soc. Filantropica a femeilor evreice.
 

Servicii sanitare în orasele: Falticeni si Pascani.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Piatra- Neamt are oficii la Falticeni si Pascani, organizatii medicale la Falticeni, Pascani, Brosteni, Malini, Râsca-Bogdanesti, Lespezi si Suha-Mare, cu un total de 7 medici.
 

În orasul Falticeni se mai afala Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., Soc. “Principele Mircea”, Fundatia “Stamate” si Societatea “Sprijinul”, Azil de batrâni si Orfelinatul Fundatiei “Stamate”.

Principalele aşezărisus

Fălticeni, capitala judetului
Stema. Pe scut roşu, trei movile de argint, cele două dela flancurile scutului având în vârful lor câte un brad negru.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
Simbolizează aşezarea oraşului şi bogăţia în păduri a regiunii înconjurătoare.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul F. a fost creat în 1780, prin cartea domnească a lui Constantin Moruzi. El a eşit dintr-un conglomerat de sate:Şoldăneşti, Tâmpeşti şi Fălticeni.
Numele oficial al oraşului nou creat a fost până în 1826, Şoldăneşti.
Desvoltarea lui e datorată în mare măsură puternicei emigraţii a Românilor din Bucovina, cari se refuzau dominaţiei austriace.
În a doua jumătate a veacului trecut, Fălticeni era vestit prin iarmarocul său.
Populaţie
Oraşul F. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 14.347 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937, este 11.929 locuitori (fără comuna suburbană Rădăşeni, care la recensământul din 1930  a fost trecută la oraşul F. şi care la acea dată avea un total de 2.572 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ. Oraşul F., capitala unui judeţ bogat în păduri, se ocupă în special cu industria şi comerţul lemnului.
Oraşul are 4 mori, 2 fabrici de cherestea, 2 fabrici de mobile, 1 de scaune, 2 tăbăcării, 1 fabrică de pălării. Menţionăm Fabrica de cherestea “Forestiera-Baia » (ca-
pital investit 17 milioane lei).
Bâlciu la 20 Iulie.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Sucevei, Banca de Credit mărunt (sucursală), Banca Corpului Didactic, Banca “Cetatea Sucevei”,  Banca Plugarilor, Banca “Tatos”, Casa de Credit a Agricultorilor din jud. Baia, Banca de Credit şi Agricultură, Banca “ Lumina », Banca Salariaţilor Publici, Banca “ Ştefan cel Mare »,  Cooperativa “Carpaţi », Federala “ Buciumul Moldovei ».
Finanţe publice. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 prevede 7.795.860 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
 
Învăţământ. Liceul de băieţi „Nicu Gane », Liceul de fete „ Principesa Elena », Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete, Gimnaziu comercial de băieţi, Şcoală de horticultură, 4 şcoli primare, 2 şcoli de copii mici, 1şcoală primară israelită.
Instituţii culturale. Muzeul Fălticenilor, Biblioteca „Lumina »,  Casa Naţională „Unirea”,  Liga Culturală, Cercul studenţilor creştini „ Bogdan-Vodă », Cercul studen-
ţilor evrei, 4 societăţi culturale evreieşti, 2 societăţi corale, 1 cinematograf, 3 societăţi sportive, 1 societate de vânătoare, 1 de pescuit.
Ziare şi reviste. „Curierul Fălticenean »,  „Viitorul Fălticenilor » (lunar), « Gândul Nostru » (lunar), « Afirmarea Românismului (lunar), „ Acţiunea Pomicolă », « Iubiţi Biserica » (lunar) « Buletinul oficial al jud. Baia » (o dată la două luni).
                        Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În oraşul F. se află 7 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 sinagogă şi 14 case de rugăciuni evreeşti.
Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul F, capitala judeţului Baia, este situat la 110 km de Cernăuţi şi la 417 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Dolhasca- Fălticeni.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Legiune de jandarmi, Poliţie, Administraţie financiară, 2 percepţii, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar
comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar comunal, Serv. de poduri şi şosele, Pretură, Cameră de Agricultură, Revizorat şcolar, Oficiu local de turism, Birou de
măsuri şi greutăţi, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit C.A.M.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Soc. funcţionarilor publici, Asoc. contabililor publici, Asoc. funcţionarilor financiari, Asoc. funcţionarilor P.T.T., Corpul contabililor autorizaţi şi experţi contabili, Uniunea micilor industriaşi, Asoc. micilor morari, Corporaţia meseriaşilor.
Edilitate. Uzină electrică, pavagii, grădină publică.
Sănătate publică. Spitalul «Stamate” (de stat), Spitalul israelit, Dispensarul  « Principele Mircea », Dispensarul Serviciului sanitar.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc. «  Principele Mircea”, Fundaţia “Stamate”, Societatea “Sprijinul”,
Azil de bâtrâni şi orfelinat (ale Fundaţiei  «  Stamate »). 

Paşcani , comuna urbana situata la 47 km de resedinta judetului, 70 km de Cernauti si la 389 km de Bucuresti. Statie c.f. pe liniile Bucuresti – Cernauti, si Pascani – Iasi.
 

Are 11.922 locuitori.
 

Orasul Pascani, fiind un important nod de cale ferata, asezat într-o regiune agricola, bogata în acelasi timp în paduri si pasuni, face un comert intens cu cereale, vite, cherestea, lemne de foc, etc..

Industria este reprezentata numai printr-o tabacarie si o moara sistematica. În oras se afla un important atelier al C.F.R..
 

Gimnaziu C.F.R., Scoala profesionala de ucenici C.F.R., 7 scoli primare.
 

Casa nationala, Caminul cultural, « Mântuitorul », Caminul cultural « Unirea C.F.R », Cercul tineretului sionist, 1 soc. sportiva, 1 soc. de vânatoare, 1 cinemafograf, 1 banca populara, 1 uzina electrica.
 

5 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie, Perceptie, Circumscriptie de poduri si sosele, Circ. sanitara, Circ. veterinara, Serviciu sanitar comunal, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Asociatia profesionala a mecanicilor C.F.R. “Tractiunea” si alte 14 societati si asociatii.


Spital de stat, Spital C.F.R., Soc. filantropica a femeilor evreice.

Fotografiisus