Judeţul Bihor

Judeţul Bihor
1889___tramvai_n_oradea_la_nceputul_anilor_40.jpg

Tramvai în Oradea, la începutul anilor 40

1891___tileagd_bihor.jpg

Tileagd, Bihor

2112___oradea_strandul.jpg

Oradea, strandul

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judetul Bihor face parte din judetele granitei vestice. El este asezat în NV tarii si e taiat de drumul international (c.f. si sosea) care vine din Europa centrala si trece Muntii Apuseni prin Poarta Craiului (Valea Crisului Repede) spre Cluj – Bucuresti – Constanta.


Suprafaţă. 7.467 km².
 

Înfăţişarea pământului. Relieful este, în partea de Apus ses, iar în cea de Rasarit muntos, însa foarte variat. Într-adevar doua depresiuni înainteaza dinspre câmpie, în chip de golfuri, pe valea Crisului Repede (depresiunea Vadului) si pe a Crisului Negru (depresiunea Beiusului). Ambele au fundul larg si sunt însotite de câte trei terase, dintre care primele doua cultivate si populate.

Deasupra muntilor, se înalta muntii marunti (rare vârfuri peste 1.000 m): Muntii de Arama si Padurea Craiului la nordul si la sudul depresiunii Vadului; Padurea Craiului si Muntii Codrului de cele doua parti ale depresiunii Beiusului. În Rasarit, cele doua golfuri de câmpie sunt închise de zidul Bihorului care se ridica, prin mai multe trepte, culminând la peste 1.800 m si desparte Transilvania de Tara Crisurilor.
 

Catre Apus, ele se deschid larg si se contopesc cu câmpia Tisei. Aceasta este mai înalta si mai uscata imediat sub munte; mai joasa si chiar mlastinoasa în apropierea granitei si în sudul judetului.
 

Climă şi ape. Clima din câmpie este de tip panonic (media lunii celei mai calde este cuprinsa între 20 – 22 °); contraste de temperatura mai slabe decât în câmpia Dunarii de jos; precipitatiuni mai abundente: peste 600 mm anual. Muntii însa, expusi vânturilor ploioase din Apus, sunt udati din plin (1.100 – 1.200 mm precipitatiuni anual, adica mai mult decât în restul tarii).


Apele principale sunt cele doua Crisuri (Repede si Alb) cu afluentii lor.


Vegetaţia. Cea mai mare parte a muntilor este înca acoperita de masive paduri de fagi. Pe vârfurile mai înalte din est se gasesc însa paduri de conifere iar pe culmile care depasesc 1.500 – 1.600 m, pasuni alpine. Catre câmpie, pe înaltimile sub 300 m si pe o parte a câmpiei de sub munte, drumurile strabat frumoase si foarte întinse dumbravi (stejeris) ; ele sunt o parte din « Silvania », marea padure care desparte « Pusta » din vest de bazinul ardelean (Transilvania). În câmpia joasa, acolo unde nu predomina esentele albe (de lunca), solul brun dovedeste existenta padurii de stejar si în aceste parti, altadata. Acum însa, cerealele si fâneata artificiala le-a înlocuit complet.
 

Bogăţii minerale. Constitutia geologica a muntilor (foarte mult calcar, gresie si roci vulcanice dure), da mari posibilitati de exploatare a pietrei. E vestita, între altele, marmura rosiatica de Vascau (pe valea Crisului Negru). În golfurile celor doua depresiuni si în tot nordul judetului, sub munte, se gasesc întinse bazine de lignit, iar la granita dinspre judetul Salaj, se exploateaza huila. În fine, cum subsolul regiunii a suferit framântari puternice în faza de ridicare a Carpatilor, au venit din adâncuri si ape minerale. Cele mai cunoscute sunt cele calde de la Baile Felix (lânga Oradea).

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul Bihor este un vechi tinut românesc, bastion al rezistentei noastre nationale.

În aceasta regiune, traditia ungurilor cuceritori, aseaza în sec X ducatul românesc al lui Menumorut.


Împlântati la Oradea, în inima ei, de catre regele Ladislau cel Sfânt (1083-1095), ungurii nu au putut modifica rosturile adânci ale regiunii, voievozii pastrând de-a lungul câtorva secole caracterul lor primordial românesc. Un Negru Voievod e pomenit aici la 1326.


În 1556, judetul B. trece în posesiunea voievozilor Transilvaniei. Acestia îl aparara eroic de invazia Turcilor, stabiliti înca din 1529 pe malul drept ai Tisei, în Ungaria devenita pasalâc.


În 1685 îsi afla aici refugiul Constantin Serban, domn al Tarii Românesti. El cumpara mosii întinse
în cuprinsul judetului si ridica la Tinaud – ca si al Muncaci, în partile trecute Ungariei – o biserica ortodoxa.


În 1660 cetatea Oradiei cazu în mâinile Turcilor. Dominatia otomana a durat pe aceste plaiuri pâna în 1692, când armatele lui Eugeniu de Savoia au intrat victorioase în Oradea.


La 1777 Moise Dragos se instaleaza la Oradea, ca titular al celei de-a doua episcopii a românilor uniti din Transilvania.


Monumente istorice. Episcopia romano-catolica din Oradea, necropola a câtorva regi ai Ungariei: Ladislau cel Sfânt, Stefan II, Andrei II, Ladislau IV, Beatrix, sotia regelui Carol Robert, Maria, regina Ungariei, sotie a împaratului Sigismund si fiica lui Alexandru I Basarab, sotie a lui Piast, palatin al Ungariei.
 

Nu s-a pastrat niciunul din aceste morminte. Singura lespede veche este aceea a unui episcop.


Palatul episcopal dateaza din sec XVIII.


Biserica ortodoxa din Tinaud, ctitorie a lui Constantin Serban din 1661.


Catedrala greco-catolica din Oradea, construita în sec XVIII. Restaurata în 1836.


Biserica ortodoxa din Oradea, construita în sec XVIII de compania „greceasca”.


Biserica ortodoxa din Beius, frumoasa constructie din sec XVIII.

Populaţiesus

Starea populaţiei.După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Bihor  numără 509.130 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 509.130 252.401 256.729
Total urban 101.285 50.390 51.435
1. Municipiul Oradea 82.355 40.870 41.485
2. Orasul Beius 4.294 1.997 2.297
3. Orasul Salonta 15.176 7.523 7.653
Total rural 407.305 202.011 205.294
1. Plasa Alesd 42.252 20.899 21.353
2. Plasa Beius 46.468 23.101 23.376
3. Plasa Beliu 20.090 10.021 10.069
4. Plasa Ceica 32.215 16.082 16.133
5. Plasa Centrala 49.674 24.662 25.102
6. Plasa Marghita 43.362 21.399 21.963
7. Plasa Salonta 29.222 14.569 14.653
8. Plasa Sacuieni 32.166 11.297 11.869
9. Plasa Salard 22.199 11.027 11.172
10. Plasa Tileagd 31.101 15.495 15.715
11. Plasa Tinca 36.850 18.276 18.574
12. Plasa Vascau 30.507 15.183 15.324


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 509.130 30 - 49 de ani 123.103
0 - 9 ani 124.902 50 - 69 de ani 59.737
10 - 29 ani 188.055 70 de ani si peste 11.912
    Vârsta nedeclarata 1.421


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt urmatoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 14.476 10.203 4.273 27,8 19,6 8,2
1931 511.408 14.922 10.367 4.555 29,2 20,3 8,9
1932 516.842 16.018 10.256 5.762 31,0 19,8 11,2
1933 520.874 13.261 9.964 3.297 25,5 19,1 6,4
1934 524.503 14.620 9.898 4.362 27,2 18,9 8,3
1935 528.537 13.917 10.529 3.388 26,3 19,9 6,4
1936 532.300 13.925 9.891 4.034 26,2 18,6 7,6


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului B. a fost de 536.653 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 509.130 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 27.523 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 5,4 %.

Înfăţişare socialăsus

Judetul B. este o regiune de trecere de la întinsa câmpie a Crisanei spre muntii Apuseni ai Ardealului. Potrivit cu acest caracter geografic, variaza si viata sociala, adica îndeletnicirile locuitorilor. Alta e viata sociala la munte, alta în partile deluroase, alta la ses. De aici, varietatea, bogatia, originalitatea vietii sociale din Bihor. Tocmai din aceasta pricina, este anevoie de înfatisat.

Ca si pasarea cu cuibul lânga drum, de care vorbeste si un cântec poporan din aceste parti, pe lânga unele binefaceri, neamul românesc de aici are sa îndure si o seama de pagube si stricaciuni ; Câte pasarele´n codru ; Toate cina mai la modru ; Numai eu n-am ce cina, Nici unde ma alina, Ca mi-i cuibul lânga drum, Lâng-o tufa de alun. Câti drumari pe drum treceau, Toti în el zburatoreau ...

La granita de Apus a tarii, acest cântec îsi are, desigur, semnificatia deosebita.

Obiceiul general este ca locuinţa să fie întoarsă cu faţa, adică cu ferestrele, spre Răsărit.  De-a lungul unui sat românesc, pe de o lature a drumului sunt clădiri aşezate spre stradă cu ferestrele, iar pe cealaltă lature sunt cămările cu dosul, adică fără ferestre.


În tindă intri din « Su´Părete », aşezat spre Miazăzi şi având lărgimea cam de 1 metru. În « Su´Părete » sunt hambarele pentru bucate. Tinda e o încăpere mică, fără ferestre ; în fund cu cuptorul de pâine, iar la stânga « cătlanul » cu căldarea. Cuptorul e rotund ca un muşuroiu retezat, făcut din lut călcat cu pleavă, iar vatra din mal ori din lut amestecat cu hârburi. Deasupra cuptorului, tinda nu e podită, ci are o deschizătură prin pod, îngrădită pe margini cu nuiele, apoi lipită cu lut – hornul – pe unde iese fumul. Hornul sau coşul negru, plin de funingine, şi deschizătura lui de sus, din acoperiş, dau tinzii ţărăneşti înfăţişarea unui « atrium » roman.

Din tindă se deschid două uşi : în stânga la cămară, în dreapta la casă. Mobilierul îl alcătuiesc : paturi, masă, ladă, laviţe şi un « podişor » pentru vase.


Întreaga clădire e din lemn. Din « tălpi » se înalţă « şoşii », adică stâlpii între care se aşează bârnele care formează păreţii. Deasupra păreţilor se pun grinzi groase, în care se înfing vârfurile « şoşilor ». Grinzile puse de-a lungul sunt « cununi », cele de-a latul « fruntare ». Peste cununi se aşează « grinzelele », iar pe acestea « podeala ». Scândurile podelei se pun aşa că, tot pe marginea celor două, vine o a treia. Pe cununi şi pe fruntare se sprijinesc « coarnele », împreunate la vârf, care susţin apoi acoperişul de paie, de trestie, de şindrile şi mai nou, de ţigle.
Sunt şi case « cu băbură », adică fără horn, fumul se ridică în pod, de unde iese prin acoperiş.


La Nimăieşti, lângă Beiuş, bărbaţii sunt aproape toţi meşteri de case din lemn. Sunt, fireşte, şi în alte sate. Remarcabil este însă faptul că meşteşugul sătenilor diferă nu numai după regiuni ci, uneori, chiar după sate ; mai ales în ţinutul Vaşcău – Beiuş. Astfel  în Broaşte, în Roşia, Sârbeşti, se fac  sumane în « ştează », sau piuă ; în Cresuia, scări ; în Criştior, în Leheceni, în Selişte de Vaşcău ş.a., oale smălţuite şi nesmălţuite, apoi cănţi sau cane, oluri, ulcioare etc. ; deasemenea şi în Vadul Crişului Repede, numit astăzi Carol  II, în Cusuiuş, spete, în Delani, blăni şi « bituşe » sau cojocele ; în Feneriş, roate ; în Gurani « brădii » sau baniţe, oboroace ; în Sâmbăta care, roate, furci, războaie ; în Tărcăiţa pietre de moară, cruci, râşniţe ; în Verzarii de Jos unelte de fier.


Fiind vorba de lemne şi de exploatarea pădurilor, trebuie să constatăm cu durere că sătenii nu le cruţă de loc, ci fac adevărat jaf şi risipă cu ele. De aci, secetă, uscăciune, sleirea multor izvoare, cu tot şiragul lor de neajunsuri. Inconştienţa merge uneori până la tăciunărie.


În părţile Beliului se fac traverse, doage, şindrile ; în Sânt-Andreiu, împletituri de nuiele ; în Marghita şi Săcuieni vase de lut ; în Vadul Crişului, în Borod, în Aleşd, se află cariere de piatră ; deasemenea la Drăgăneşti, în valea Iadului, la Remeţi, în Budureasa, cherestea.


Deşi sunt vii însemnate în Beiuş, Holod şi Oradea, totuşi, podgoria cea mai întinsă şi mai de seamă a Bihorului este pe dealurile dintre Eriu şi Barcău. Sunt renumite specialităţile de vin : bacar sau bacator, risling, ardelean, furmint, burgundia, ş.a..   În Marghita, la abaţiile din Melk şi Sâniob, în Diosig sunt nu numai vinuri, ci şi întocmiri gospodăreşti ce pot sta alături de cele de pe valea Rinului şi a Neckarului. Depozitul anual de vinuri variază de la 5 la 7.000 hl.  E renumită în partea locului o bute de 25 de cercuri, cuprinzând ea singură 708 hl şi valorând cam 48.000 lei-aur.


Arta casnică a femeii bihorene  e încă de remarcat. Mâna ei harnică îmbracă pe toţi căsenii.


Aproape toţi cercetătorii remarcă firea religioasă, uneori superstiţioasă a ţăranului român. Acest ţăran ţine aproape 200 zile de post pe an.


Păcatul cel mai mare, un viţiu ce ameninţă cu degererarea rasei în aceste părţi este beţia. Duminica şi în sărbători, aproape toţi românii sunt în cârciuma evreului, care se pricepe foarte bine să exploateze această slăbiciune a săteanului, storcându-i nu numai agoniseala de acum, ci şi cea din viitor. În zilele de târg se îmbată şi femeile. Găina, iedul, corfiţele cu zmeură se prefac, dacă nu în întregime, măcar pe jumătate, în rachiu ori chiar în spirt denaturat.  La asemenea prilejuri, nu vezi decât tot Români şi Românce beţi, răsturnaţi prin şanţuri ori chiar pe drum.


Alt păcat al acestor Români e nepăsarea, indolenţa. Cercetătorii străini sunt mâhniţi că din pricina acestui păcat, peşterile, prăpăstiile, cataractele, părţile cele mai romantice şi mai atrăgătoare rămân inaccesibile. Românul are secure ca să taie păduri şi codri întregi, dar anevoie ca să facă un pod, un balcon ori altă lucrare de artă  pentru curioşii străini.  Superstiţiile încă îl fac pe Român nepăsător, leneş. Marţea şi vinerea nu se coase. Sâmbăta nu se pune pânză, dacă îţi taie calea un iepure ori te întâlneşti cu un popă, n-ai noroc.  Preoţii şi învăţătorii au mult de lucru la un popor unde, nu aşa de mult, nici la 12 sate nu găseai o şcoală mai de dai Doamne. Chiar matriculele bisericeşti, la ortodocşi, sunt introduse după 1850.


Ca şi pe muntele Găina, este şi la Călineasa, în munţii Bihorului, un târg de fete, cercetat de Moţi, dar mai ales de Crişeni.


Sunt frumoase, pline de poezie datinele de la nuntă, înmormântare, legendele şi tradiţiile, poveştile şi snoanele. Din nefericire însă, ele nu sunt culese. Deci, această forţă socială acumulată în ele, ca şi în comori şi bogăţii, ne rămâne încă necunoscută.

Economiasus

Ţinut de trafic intens, străbătut de un mare drum internaţional, înzestrat cu mari posibilităţi naturale, judeţul B. este unul dintre cele mai prospere judeţe ale ţării. Industriile sale variate, cultura cerealelor şi a viţei de vie ocupă majoritatea locuitorilor săi.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 746.700 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 305.671 ha, adică 40,93 % din suprafaţa judeţului şi 1,04  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 15.645 ha, adică 5,12 %, iar mica proprietate 290.026 ha, adică 94,88 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 245.642 ha, astfel repartizate:
 

Grâul ocupă 112.788 ha cu o producţie de 1.144.780 chint. ( prod. medie la ha 10,1 chint.).
 

Porumbul ocupă 88.851 ha cu o producţie de 731.147 chintale (prod. medie 8,2 chint la ha).
 

Secara  ocupă 17.624 ha cu o producţie de 186.727 chint (prod. medie la ha 10,6 chint).
 

Ovăzul ocupă 15.439 ha cu o producţie de 146.208 chint., (adică o producţie medie la ha de 9,5 chint.).
 

Orzul ocupă 10.535 ha, cu o producţie de 99.826 chintale (prod. media la ha 9,5 chint.).
 

Măturile ocupă 209 ha, meiul ocupă 188 ha, hrişca  ocupă 8 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 34.084 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 12.187 ha, cu o producţie de 218.754 chint. fân şi 1.000 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 5.525 ha, cu o producţie de 134.176 chint. (media la ha 24,2 chint).  Rădăcinile de nutreţ ocupă 3.385 ha cu o producţie de 217.398 chintale.
 

Plantele alimentare ocupă 9.539 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 5.902 ha, cu o producţie de 216.358 chintale. Varza ocupă 742 ha cu o producţie de 24.971 chintale. Ceapa ocupă 586 ha, cu o producţie de 12.569 chint. Pepenii verzi şi galbeni ocupă 430 ha, cu o producţie de 19.210 ha (media la ha 44,6 chint.)
 

Cartofii printre porumb dau o producţie de 34,380, fasolea printre porumb dă o producţie de 29.783 chint şi dovlecii printre porumb  dau o producţie 358.838 chintale.


Plantele industriale ocupă 6.241 ha. Din această suprafaţă  floarea-soarelui ocupă 1.850 ha, cu o producţie de 11.298 chintale (media la ha 6,1 chint), cânepa  ocupă 2.535 ha, cu o producţie de 8.061 chint. fuior şi 6.964 chint. sămânţă. Rapiţa ocupă 717 ha, cu o producţie de 5.342 chintale.

Sfecla de zahăr ocupă 500 ha, tutunul 199 ha, iar inul 158 ha.


Vegetatie si culturi diverse.Din suprafaţa totală a judeţului (746.700 ha) ogoarele sterpe ocupă  10.165 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 37.520 ha cu o producţie de 761.656 chint (media la ha 20,3 chint).
 

Păşunile ocupă 108.478 ha.
 

Pădurile ocupă  221.333 ha.
 

Livezile  de pruni ocupă 2.312 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.603 ha.
 

Viţa de vie ocupă 5.547 ha, din care viile pe rod 4.839 ha cu o producţie de 118.884 hl (producţia medie la ha 24,5 hl).
 

Creşterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935:
 

40.460 cai, boi 137.995, bivoli 6.069, oi 117.302, capre 31.739, porci 99.721, 3.578 stupi sistematici şi 6.287 stupi primitivi.

Judeţul este caracterizat prin marele număr de boi, capre şi porci.
 

Industrie.(fără muncipiul Oradea) 41 mori, 16 fabrici de ulei, 3 fabrici de spirt, 1 de conserve de carne, 1 abator pentru export, 1 fabrică de gheaţă artificială.  Industria lemnului : 12 fabrici de cherestea ; materiale de construcţie : 4 fabrici de cărămizi şi ţigle, 3 fabrici de var, 1 de ipsos, 1 de ardezie artificială, 1 de carton asfaltat ; alte industrii : 1 ţesătorie, 1 rafinărie de petrol, 1 fabrică de mucava, 2 fabrici de sticlă, 1 mină de cărbuni şi exploatări de bitum, 2 mine de aluminiu, cariere : argilă la Aştileu, Bălnaca şi Vad, nisip de cuarţ la Aştileu, Dumbrăviţa, Şoimi, Ur şi Vintire ; piatră calcară pentru fabricarea varului la Peştera, Şuncuiuş şi Vad.
 

Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara cu vapori « Elisabeta » Lazăr Sternberg et Co, Oşorhei, Abatorul pentru export « Frigorifere de Vest », Episcopia-Bihorului, Fabrica de cherestea în Şteiu, Fabrica de cherestea « Sohodol » Beiuş, Fabrica de cherestea « Dobrinul », Cristov, Fabrica de cherestea a Soc. « Industrie de pădure » Tileag, Fabrica de cărămidă refractară, ţiglă şi var « Hephaistos » Aleşd, Rafinăria Soc. « Creditul minier » din Tileag, Fabrica de mucava din Săcuieni, Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră, Cuzap, Soc. « Derna-Tătăruş » din Derna. Menţionăm deasemenea minele de aluminiu din Dobreşti şi Roşa ale Societăţii « Bauxita ».
 

Comerţ.Aşezat în drumul marilor transporturi internaţionale, judeţul dezvoltă în primul rând comerţul cu produse exportabile : cereale, animale, produse animale, vin, cherestea – produse ale regiunii.
 

Cooperaţie şi credit.În cuprinsul judeţului funcţionează 26 bănci (soc. anonime).
Cooperative de producţie diversă 1, cu 28 membri şi cu un capital vărsat de 32.750 lei.

Cooperative forestiere 5, cu 400 membri, cu un capital social vărsat de 773.552 lei.

Cooperative de consum 26, cu 2.831 membri, cu un capital social vărsat de 2.183.520 lei.
 

Drumuri.Judeţul B. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.918 km 682 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 275 km 234 m  din care 247 km 612 m (pavaţi şi pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar restul de 10 km 634 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 438 km, din care administraţia judeţului întreţine 424 km 192 m (pietruiţi).
 

Drumuri comunale 1.205 km 176 m.
 

Lungimea podurilor  este de 6.912,83 metri.
 

Prin judeţ trec 4  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Cluj – Huedin – Oradea – Frontieră (Oradea – limita judeţului –Cluj=69 km)

2. Oradea - Arad

3. Deva – Brad - Beiuş – Oradea

4. Lunca – Băiţa - Câmpeni


Calea ferata. Judeţul B. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 391 km, din care 121 km linii principale simple şi 270 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale : Rapide : Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta – Viena – Paris)
 

Accelerate : Oradea - Halmeu (Praga) ; Arad - Oradea 


Staţii importante : Oradea, Oradea – Veneţia, Episcopia Bihorului, Ioşia, Săcuieni, Vaşcău, Teiuş, Holod, Sâmbăşag, Rogoz, Dobreşti, Ciumeghiul Nou, Băile Felix.


Posta, telegraf, telefon.Inspect. P.T.T. şi 5 oficii P.T.T. de Stat, 73 oficii autorizate, 17 agenţii autorizate şi 76 oficii telefonice.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism.
Băile Episcopale, staţiune balneară aşezată la poalele Şimleului, înconjurată de un frumos parc, prin mijlocul căruia curge Peţa cu apa veşnic caldă, ceea ce a făcut posibil aici, creşterea lui « Nymphea Lotus ». Altitudine 132 m. Climat dulce, temperatură constantă şi aer curat. Anotimp : 1 mai – 30 septembrie.
 

Ape termale, oligo-metalice, clorurate şi sulfatate. 7 izvoare, dintre care unul serveşte pentru cura internă. Indicaţiuni : Boli ale căilor respiratorii, stomac, ficat, vezică în cura internă, iar pentru băi : reumatism, boli de piele, oase, boli de femei. Stabilimente balneare printre cele mai moderne din ţară. Gară locală. Curse de autobuze de la Oradea Mare (10 km). Hoteluri mari, restaurante, oficiu P.T.T., medici, spital. Numeroase distracţii, plimbări, excursii.
 

Băile Felix, staţiune balneară aşezată în imediata apropiere de Băile Episcopale, la 140 m înălţime, cu un climat blând, lipsită de curenţi. Anotimp : mai- septembrie. Ape identice celor de la Băile Episcopale. Indicaţiuni : afecţiuni nervoase cronice, reumatism cronic, boli de oase, afecţiuni sciatice.  Gară locală pe linia Oradea – Vaşcău. Hoteluri, restaurante, oficiu P.T.T., medici specialişti. Distracţii, plimbări şi excursii numeroase.
 

Tinca, staţiune balneară de interes local, situată în câmpie, la 130 m înălţime. Climat constant şi călduros. Ape alcaline feruginoase. Indicaţiuni :  anemii, cloroze, boli de femei, convalescenţe. Gară locală pe linia Holod – Salonta. 1 hotel şi locuinţe în sat. Numeroase posibilităţi turistice.

Finiş, staţiune balneară de interes local, aproape de Oradea. Ape bicarbonate sodice, carbo-gazoase, litinate. Indicaţiuni : catarurile tubului digestiv şi ale celui urinar. 
 

Stâna de Vale, staţiune climatică, una dintre cele mai confortabile din întreaga ţară. Altitudine 1.100 m, mari păduri de brad.  Temperatură constantă. Staţiunea este înzestrată şi cu instalaţiuni de hidroterapie. Gară la Beiuş, 35 km. Este un reputat centru pentru sporturile de iarnă, şi, în acelaşi timp, punct de plecare în numeroase excursii în munţii Bihariei : un adevărat paradis turistic.  Numeroase peşteri împodobite cu frumoase formaţiuni calcarice  (Peştera Meziadului, Peştera Măgura, Cetatea Rădesei) atrag mulţi turişti.
 

Vad, staţiune climatică aşezată pe Crişul Repede.

Culturasus

Ştiinţa de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 420.018 locuitori, din care 59,9 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 65,5 % bărbaţi ştiutori de carte şi 54,4% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,8 0,9
•  Primara 61,5 93,7
•  Secundara 26,9 3,0
•  Profesionala 7,5 1,0
•  Universitara 2,4 0,4
•  Alte scoli superioare 0,9 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului  B. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 118.042 locuitori (13.654 mediul urban şi 104.388 mediul rural)
 

Şcoli secundare : 3 licee de băieţi (Oradea, Beiuş, Salonta), 2 licee de fete (Oradea şi Beiuş), 1 liceu comercial de băieţi şi unul de fete la Oradea, 2 şcoli normale de băieţi (Oradea şi Beiuş), 1 şcoală normală greco-catolică de băieţi (Oradea), 1 şcoală normală de fete (Oradea), 1 gimnaziu de băieţi, 2 gimnazii de fete, 2 licee industriale de băieţi, 1 liceu industrial de fete şi 1 şcoală de menaj la Oradea.
 

Şcoli secundare particulare  în Oradea : 2 licee particulare de fete, 1 liceu izraelit de băieţi, 1 gimnaziu izraelit de fete, 2 gimnazii romano-catolice de fete, 1 gimnaziu reformat de fete, 1 şcoală normală romano-catolică de conducătoare, 2 licee comerciale societare, 1 de băieţi şi unul de fete.


Şcoli primare. 523 din care 494 rurale şi 29 urbane (441 şcoli de stat şi 82 confesionale), cu un număr total de 65.617 elevi şi 1.069 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 49 dintre care 30 rurale şi 19 urbane, (44 de Stat şi 5 confesionale), cu un număr total de 3.190 copii şi cu 59 conducătoare.


Instituţii culturale.În judeţul B. activează Asociaţia « Astra » cu sediul central  în municipiul Oradea   şi cu 8 organizaţii locale.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 65 cămine culturale, 2 societăţi muzicale şi 13 biblioteci, adică în total 80 organizaţii culturale, dintre care 28 au personalitate juridică.


În Oradea mai activează : Muzeul de antichităţi, Soc. de antichităţi, Soc. « Filarmonica », Căminul cultural « Casa Naţională », Biblioteca oraşului, Biblioteca « Socec », Biblioteca « Hegedus », 2 societăţi corale, 1 teatru, 5 cinematografe, 13 soc. sportive, 4 soc. de vânătoare şi 2 de turism.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 49,8% sunt ortodocşi şi 10,6% sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 278 biserici ortodoxe, 76 biserici greco-catolice, 42 biserici romano-catolice, 69 reformate, 1 evanghelico-luterană, 18 case de rugăciune baptiste şi 22 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. În Oradea : Episcopia greco-catolică, Episcopie reformată, Vicariat romano-catolic, Protopopiat ortodox şi Protopopiat Greco-catolic.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Bihor este municipiul Oradea. Judeţul are 3 oraşe (Oradea, Beiuş, Salonta) şi 419 sate împărţite astfel:
 

•  I. Plasa Alesd 41 sate.

•  II. Plasa Beius 62 sate.

•  III. Plasa Beliu 30 sate.

•  IIV. Plasa Ceica 47 sate.

•  V. Plasa Centrala 40 sate.

•  VI. Plasa Marghita 43 sate

•  VII. Plasa Salonta 19 sate

•  VIII. Plasa Sacueni 11 sate

•  IX. Plasa Salard 28 sate

•  X. Plasa Tileagd 28 sate

•  XI. Plasa Tinca 26 sate

•  XII. Plasa Vascau 44 sate
 

Organizare judecătoarească. O Curte de Apel cu 2 secţiuni şi 15 magistraţi, a cărei circumscripţie cuprinde tribunalele judeţelor Bihor, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.
 

Un tribunal la Oradea  cu 4 secţiuni, 30 magistraţi, 1 prim-procuror şi 4 procurori.


11 judecătorii la Oradea (urbană şi rurală), Beiuş, Salonta, Alejd, Beliu, Ceica, Marghita, Săcueni, Tinca şi Vaşcău.
 

Organizare sanitară. 8 spitale de stat din care 5 la Oradea şi câte unul la Beiuş, Salonta şi Bratea.
 

1 spital al mizerienilor, 1 spital evreiesc, 1 policlinică, 1 sanator de tuberculoşi, 1 sanatoriu al meseriaşilor, 3 sanatorii particulare, toate la Oradea.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Oradea, Beiuş, Salonta.


Asistenţă şi prevedere socială.Casa Centrală a  Asigurărilor Sociale întreţine spitalul din Derna, pentru asiguraţii pensionari. Are o casă de asigurări la Oradea şi 23 organizaţii medicale în judeţ.
 

În Oradea mai activează :  Soc. « Crucea Roşie », Soc. de salvare, Soc. « Principele Mircea », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. femeilor române,  Soc. « Ocrotirea femeilor », « Liga bunătăţii », Soc. « Oastea Domnului »,  Soc. « Altarul »,  Soc. « Sf. Maria », Reuniunea femeilor romano-catolice,  Soc. « Prietenul copiilor », Liga pentru protecţia copiilor, 2 soc. evreieşti, 1 orfelinat de fete « Elisabeta », 1 orfelinat reformat, 1 azil de copii, 2 aziluri maghiare, 1 orfelinat şi un azil evreieşti.

Principalele aşezărisus

Oradea, capitala judeţului
Stema. Pe scut albastru o cruce latină, de argint, ţinută în dreapta de un Arhanghel înaripat, de argint, nimbat de aur, şi în stânga de un leu de aur încoronat, ridicat în două labe, cu coada bifurcată şi limba roşie.
Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri. Este vechea stemă rectificată.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Oradea s-a desvoltat în jurul cetăţii înălţate de Ladislau cel Sfânt (1083-1095) pe ruinele unei vechi aşezări autohtone.
În timpul lui Matei Corvin, Oradea a luat o mare desvoltare. Aci s-a încheiat în 1538 pacea între Zapolya şi Ferdinand de Austria.
Trecută la 1556 în posesiunea principilor Transilvaniei, odată cu aşa numitele «partes reaplicatae »,  cetatea suferi adesea asaltul armatelor turceşti. Ea căzu în mâinile lui Ali Paşa abia la 1660, după o rezistenţă eroică. Oradea fu liberată de Turci la 1692 de către Eugeniu de Savoia.
La Oradea s-a instalat în 1777 al doilea scaun episcopal al românilor uniţi din Transilvania. Cei dintâi titulari ai săi au fost: Moise Dragoş (1777-1787), Ignaţiu Darabant (1788-1805), Samuil Vulcan (1806-1839) şi Vasile Erdeli (1842-1862).
Şcoalele româneşti cari s-au desvoltat aci, începând din 1733, sub patronatul luminat al acestor episcopi, au ţinut mereu vie conştiinţa românismului.
La Oradea şi-a strămutat redacţia în 1880 «Familia », revista de literatură românească, fundată la Budapesta de Iosif Vulcan, şi în care Eminescu publicase întâile sale poesii.
După Unire, Oradea a devenit şi scaun de episcopie ortodoxă.
Monumente istorice. Episcopia romano-catolică, necropolă a câtorva regi ai Ungariei. Ladislau cel Sfânt, Ştefan II, Andrei II, Ladislau IV, Beatrix, soţia regelui Carol
Robert, Maria, regina Ungariei şi soţia împăratului Sigismund, precum şi fiica lui Alexandru I Basarab, soţie a unui Piast, palatin al Ungariei, au fost îngropaţi aici.
Nu s-a păstrat nici unul din aceste morminte. Singura lespede veche e aceea a unui episcop.
Palatul episcopal datează din sec. XVIII.
Catedrala greco-catolică, înălţată în sec. XVIII, restaurată în 1836.
Biserica ortodoxă,  înălţată în sec. XVIII de  « compania grecească ».
Populaţie
Municipiul O. avea în 1930, -după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, - 82.355 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie
1937), este de 81.104 locuitori, indicând o scădere naturală de 1.251 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 1,5 %.
Economie
Industrie şi comerţ. Industria alimentară: 5 mori, 5 fabrici de spirt, 1 de bere, 1de drojdie, 1 de extracte de malţ, 3 de ulei, 1de produse de cacao, 1 de bomboane, 2 de ghiaţă artificială, 1de măcinat ardei;
Textilă: 2 ţesătorii, 1 fabrică de ciorapi, 2 de pălării, 3 de cămăşi şi gulere, 1 de pan-
glici şi bretele, 3 de şireturi şi dantele, 1 de vată;
Chimică: 6 fabrici de diverse produse chimice şi farmaceutice, 2 fabrici de săpun şi lumânări, 5 de vopsele, lacuri şi cremă de ghete, 1 de cerneaIă, 1 de agrafe şi piepteni;
Metalurgică : 2 turnătorii, 2 fabrici de maşini agricole, 2 de articole de fier, 2 de articole de lăcătuşerie, 1 de pânze de ferăstraie, 1de ţesături şi împletituri metalice, 1 de mobile de metal, 1 de balanţe;
Pielăriei: 2 tăbăcării, 2 de încălţăminte, 1 de geamantane;
Lemnului: 2 fabrici de cherestea, 1 de cuie de lemn, scobitori şi tocuri, 1 de lăzi, 3 de perii, 1 de împletituri de nuiele;
Hârtie şi arte grafice:1 fabrică de hârtie gofrată, 1 de hârtie dantelată şi tapete, 1 de tuburi de hârtie pentru industrie textilă, 1 de plicuri, caiete etc., 1 de cartonaje, 3 tipografii mari;
M ateriale de construcţie: 3 fabrici de cărămizi şi ţigle, 1 de beton, ciment şi mozaic, 1 de articole de ciment, catran şi asfalt;
Alte industrii : 1 fabrică de aparate de radio, 2 de oglinzi şi sticlă şlefuită.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara sistematică H. Löble (soc. 10, inv.5), Fabrica de spirt şi moara “ Ledkal” (soc. 6, inv. 20), Fabrica de spirt a Stabilimen-telor industriale Moskovits (soc.16, inv. 50), Fabrica de spirt H. Löble (soc.2, inv. 9), Fabrica de bere Dreher-Haggenmacher (soc. 40, inv.81), « Industria Textilă » (soc. 4, inv.5),  Fabrica de şireturi şi dantele « Electra » (inv.10), Fabrica de diverse produse chimice a Stabilimentelor industriale Moskovits (soc.16, inv.10), Fabrica
de săpun şi lumânări «  Flora » (soc.5),  Fabrica de vopsele A. Zankl Fii (inv. 8), Fabrica de agrafe şi piepteni Farkaş Rippner (inv. 5), Fabrica de maşini agricole “Phoebus” (soc.10, inv. 37), Fabrica de maşini agricole Dimitrie Gitye Fiul (inv. 11), Fabrica de articole de fier şi metal (inv. 15), Fabrica de articole de metal Fraţii Grünwald (inv. 5), Fabrica de încălţăminte «Carmen » (soc.10, inv.14), Fabrica de încălţăminte «  Derby » (soc.10, inv.14), Fabrica de lăzi a Stabilimentelor industri-ale Moskovits (soc.16, inv. 2), Fabrica de perii Armin Folk şi Co. (soc. 5, inv. 7),
Tipografia Adolf Sonnenfeld (soc.10, inv. 7), Fabrica de cărămizi şi ţigle “ Star”
(inv.5).
Graţie aşezării sale în apropierea graniţei şi bogăţiilor subsolului şi solului Bihariei, Municipiul O. a devenit unul din cele mai importante centre economice ale ţării, făcând un comerţ întins de produse agricole şi produse industriale de tot felul.
Bâlciuri: 17 Martie, 23 Iunie, 15 Septemvrie, 15 Decemvrie.
Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Românească (sucursală), Banca Agrară, Banca Ardeleană, Banca şi Casa de Economie fuzionate, Banca de Scont, Banca de Schimb, Banca “Union », Banca “Dacia”,  Banca Comercială din Bihor, Banca Proprietarilor de case, Banca “Industria”, Banca de Credit Român, Casa de păstrare generală, Casa de păstrare din Oradea, Casa de
păstrare civilă, Casa de păstrare a jud. Bihor, Banca Comecială Ardeleană, Institutul de credit al Reuniunii Poporale, Banca Unirea, Banca Centrală, Banca de Credit
Ungar.
Finanţe publice. Bugetul municipiului O. pe exerciţiul 1936/37 prevede 83.907.871 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Academie teologică ortodoxă, Academie teologică greco-catolică, Liceul de băieţi «Emanoil Gojdu », Liceul de fete «  Oltea Doamna »,  Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Şcoala normală de băieţi «Iosif Vulcan»,
Şcoală normală greco-catolică de băieţi, Şcoala normală de fete «  Doamna Stanca », Gimnaziul de băieţi  » Alexandru Roman », Gimnaziu de fete, Liceu industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, Şcoală de menaj, Liceul particular de fete  « Sf. Ursula »,  Liceul particular de fete «  Notre Dame de Sion », Liceu israelit de băieţi, Gimnaziu israelit de fete, Gimnaziul romano-catolic de fete « Sf. Vincenţiu”,
Gimnaziul romano-catolic de fete «  Immaculata »,  Gimnaziu reformat de fete, Şcoala normală de conducătoare «  Immaculata »,  Liceu comercial societar de fete, Liceu comercial societar de băieţi, 12 şcoli primare de stat, 9 şcoli primare confesionale şi particulare, 12 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Despărţământul central al “ Astrei”, Căminul cultural, « Casa Naţională »,  Muzeul de antichităţi, Soc. de antichităţi, Soc. « Filarmonica”,  Biblioteca oraşului, Biblioteca «  Socec », Biblioteca «  Hegedüs »,  2 societăţi
corale, Teatrul “ Regina Maria”,  5 cinematografe, 13 societăţi sportive, 4 societăţi de vânătoare, 2 asociaţii de turism.
Ziare şi reviste. “Gazeta de Vest”  (cotidian), “Avântul” (săptămânal), « Buletinul jud. Bihor » (săptămânal), « Steagul nostru» (săptămânal), «  Buletinul Camerei de comerţ şi industrie» (bilunar), « Revista Economică » (bilunar), «Vestitorul» (bilunar), « Buletinul şcolar al inspectoratului regional Oradea» (lunar), «  Familia »  (lunar), « Cele trei Crişuri » (lunar), « Ecoul» (lunar), «  Penitenciarul » (lunar),
«Revista Chimică » (lunar), « Revista Financiară, Comercială şi Industrială » (lunar), « Revista voiajorilor » (lunar), « Vestul medical » (lunar), « Revista Învăţământului comercial » (trimestrial), « Legea Românească » (o dată la 2 luni), « Buletinul şcolar al Inspectoratului regional Oradea », « Friss Ujság »(cotidian), « Magyar Lapok »  (cotidian), « Magyarság » (cotidian), « Néplap » (cotidian), « Napló » (cotidian), « Szabadság» (cotidian), « Estilap » (cotidian), « Kereskedök Lapja » (bisăptămânal).
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1catedrală, 1 biserică şi 4 capele ortodoxe; 1 catedrală, 1 biserică şi 1 capelă greco-catolice; 1catedrală, 4 biserici şi 2  capele
romano-catolice; 2 biserici reformate, 1 biserică luterană, 1 casă de rugăciune baptistă şi 4 sinagogi.
Instituţii bisericeşti. Episcopie ortodoxă, Episcopie greco-catolică, Episcopie reformată, Vicariat romano-catolic, Protopopiat ortodox, Protopopiat greco-catolic.
Administraţie
Municipiul O., capitala judeţului Bihor, este situat la 167 km de Timişoara şi la 591 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti - Cluj - Oradea. Punct de plecare
pe liniile Oradea - Sighet - Valea Vişăului ; Oradea-Vaşcău; Oradea - Arad; Oradea - Cheresig.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Curte de Apel, Tribunal, Judecătorie urbană, Judecătorie rurală, Serv. de poduri şi şosele, Serv. sanitar judeţean, Serv. veterinar judeţean, Serv. sanitar municipal, Serv. veterinar municipal, Inspectorat şcolar, Revizorat şcolar, Inspectoratul Muncii, Inspect. P.T.T., Inspectorat geodezic, Consilierat agricol, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de muncă, Regiune silvică, Birou de măsuri şi greutăţi, Vamă C.F.R., Administraţie financiară, 4 percepţii fiscale, Chestură de poliţie, 6 oficii P.T.T., oficii telefonice.
Consulate: Consulatul Germaniei.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Baroul notarilor publici, Asoc. funcţionarilor Municipiului, Asoc. funcţionarilor Administraţiei financiare, Asoc. funcţionarilor judecătoreşti, Sfatul Negustoresc, Asoc. comercianţilor români, Asociaţia comerci-anţilor, Asoc. meseriaşilor români, Sindicatul morarilor, Asoc. muncitorilor.
Edilitate. Uzină electrică, Uzină de apă, Uzină de gaz de iluminat; apaduct, canalizare, pavagii cu asfalt, piatră cubică şi macadam, tramvai, băi, strand, grădină publică.
Sănătate publică. Spitalul judeţean, Spitalul militar, Spitalul de epidemii, Spitalul de copii “Sztaraveszky », Spitalul de alienaţi, Spitalul ordinului Misericordienilor,
Spitalul izraelit, 1 policlinică, Sanatoriul de tuberculoşi, Sanatoriul meseriaşilor, Sanatoriul Waldmann, Sanatoriul Racz Ődön, Sanatoriul «Sf. Iosif ».
Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. de salvare, Soc. « Principele Mircea », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc.
femeilor române, Soc. « Ocrotirea femeilor », Soc. « Altarul »,  Soc. « Sf. Marie », Reuniunea femeilor romano-catolice », Soc. « Prietenul Copiilor », Liga Bunătăţii, Liga pentru protecţia copiilor, Soc. « Oastea Domnului », Soc. Femeilor izraelite,
Asoc. « Chevra Kadissa », Orfelinatul « Elisabeta »  pentru fete, Orfelinat reformat,
Orfelinat evreesc, Azil de copii, Azilul «Principele Mihai », Azilul meseriaşilor români, Azilul Sf. Ladislau, Azilul Csesztivo - Rimanoczy, Azil izraelit de bătrâni.
 

Beiuş, comună urbană, aşezată pe valea Crişului Negru, la o depărtare de 62 km de Oradea şi 517 de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Oradea - Vaşcău.
 

Vechi orăşel cultural românesc.
 

Are 4.101  locuitori.
 

1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, Şcoală normală de băieţi, 1 liceu industrial de băieţi, 4 şcoli primare.
 

1 organizaţie culturală a Asociaţiei « Astra », Casina română, Casina maghiară, 1 cinematograf, câteva organizaţii sportive.
 

1 moară sistematică, 1 fabrică de spirt, 1 de cherestea, 1 de cărămizi, uzină electrică.

Banca « Agrară » Cluj (sucursală), Banca Bihoreană (sucursală), Banca de credit, Banca civilă « Drăganul », Banca « Economul ».
 

Primărie, Pretură, Judecătorie, Percepţie, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri, Corporaţia meseriaşilor.
 

1 spital de stat, o organizaţie medicală a  Casei de Asigurări Sociale, Reuniunea femeilor române.


Salonta, comună urbană, situată în câmpie la 35 km de reşedinţa judeţului, la 163 km de Cluj şi la 632 km de Bucureşti.


Staţie c.f. pe liniile : Arad – Oradea şi Holod – Salonta.


Are 15.416 locuitori.
 

2 biserici romano-catolice, 1 reformată, 1 casă de rugăciune baptistă şi 1 sinagogă.


1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 4 scoli primare.


1 organizaţie culturală a Asociaţiei « Astra » pentru literatura şi cultura poporului român, 2 cinematografe, 2 soc. sportive.


Banca « Agrară » Cluj (sucursală), Banca Bihoreană (sucursală), Banca de credit, Banca civilă « Drăganul », Banca « Economul ».


3 mori, 1 fabrică de conserve, 3 de uleiuri vegetale, 1 de gheaţă artificială, 1 ţesătorie.


Banca « Bihoreana », Banca « Timişana », Casa de păstrare din Salonta.


Pretură, Primărie, Judecătorie, Percepţie, Notar public, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu

P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.


Corporaţia meseriaşilor,  Sindicatele muncitoreşti pe bresle.


Spital de stat, o organizaţie medicală a  Casei de Asigurări Sociale.

Cămin pentru meseriaşi.


Vaşcău, comună rurală, centru de exploatare de păduri şi exploatarea marmorei, pe valea Crişului Negru.

Fotografiisus

1756___oradea_1942.jpg

Oradea, 1942

1757___oradea_la_nceputul_anilor_40.jpg

Oradea la începutul anilor 40

1758___oradea_rakoczy_utca.jpg

Oradea, Rakoczy utca

1889___tramvai_n_oradea_la_nceputul_anilor_40.jpg

Tramvai în Oradea, la începutul anilor 40

1890___tileagd_bihor.jpg

Tileagd, Bihor

1891___tileagd_bihor.jpg

Tileagd, Bihor

1892___oradea.jpg

Oradea

1894___oradea_gara_1920.jpg

Oradea, gara 1920

1895___oradea_podul_ferdinand_peste_cri.jpg

Oradea, podul Ferdinand peste Criş

1897___salonta_jud_bihor.jpg

Salonta, jud. Bihor

1898___salonta_jud_bihor.jpg

Salonta, jud. Bihor

1899___oradea_1932.jpg

Oradea, 1932

1900___oradea.jpg

Oradea

2111___oradea_plaja_strandului.jpg

Oradea, plaja strandului

2112___oradea_strandul.jpg

Oradea, strandul