Judeţul Botoșani

Judeţul Botoșani

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Botoşani face parte din judeţele Moldovei de Sus, fiind aşezat pe vechiul drum care, de la Suceava, mergea spre vadul Prutului la Ştefăneşti şi de aici, ajungea prin Bălţi la Soroca pe Nistru. Azi, lipsa unei căi ferate de legătură cu Iaşii îi împiedică dezvoltarea.


Suprafaţă. 3.077 km².


Înfăţişarea pământului. Relieful este un podiş deluros, în care apele au introdus o oarecare varietate. Partea răsăriteană, şi cea mai întinsă, este o regiune de dealuri domoale şi joase (de obicei sub 200 m), orientate în sensul curgerii apelor (spre S-E). Ea aparţine depresiunii Jijiei, care se întinde şi spre judeţele vecine spre N (Dorohoi) şi spre S (Iaşi). În V judeţului, o culme deluroasă înaltă desparte această depresiune de şesul larg al văii Siretului. Ea este formată din părţi mai joase, despădurite şi bine populate (la N şi la S), iar la mijloc dintr-un masiv mai răsărit, împădurit şi cu sate pe margine (Dealul-Mare care culminează cu cel mai înalt vârf dinăuntrul podişului Moldovei : 596 m).
 

Climă şi ape. Clima este apropiată de cea baltică, adică e mai aspră decât cea sudică.  În acest judeţ însă, ea face legătura cu climatul stepic. În Vest, pe culmea înaltă a Siretului, precipitaţiile sunt mai abundente, pe când în partea estică ele scad la 500 mm şi chiar mai puţin, în regiunea Prutului. Din această cauză, zona de legătură dintre podişul înalt din lungul Siretului şi depresiunea Jijiei este bogată în izvoare.  Rânduite în mai multe etaje şi abundente chiar în timpul verii, acestea au atras lanţul de sate suspendate pe boturi de deal aproape fără întrerupere din Nordul în Sudul judeţului. Tot din această zonă de izvoare încep şi râurile care dau în Siret sau, străbătând stepa din est, ajung la Prut.  Dintre acestea, Jijia şi Bahluiul sunt cele mai importante. Cu multă apă în timpul primăverii, când inundaţiile sunt inevitabile din cauza argilei în care sunt săpate văile, vara ele pot fi sărite cu piciorul. Astfel îşi găsesc explicaţia numeroasele iazuri din mai toate văile depresiunii. Singurele ape mari, primitoare de plute rămân tot Prutul şi Siretul.


Vegetaţia. Afară de pădurile de fagi şi de stejari de pe dealurile mai înalte de 200 m – păduri bine păstrate numai spre Siret – toată întinderea dealurilor joase este o regiune de stepă asemănătoare cu cea a bălţilor. Deşi cerealele s-au întins foarte mult şi aici, s-au păstrat destule păşuni, fireşte, cu compoziţia floristică mult schimbată din cauza păşunatului îndelungat. Judeţul B. este unul dintre puţinele judeţe de la noi care cuprinde petice de cernoziom adevărat, alături de cele, mult mai întinse, de culoare « chocolat ». De aici faima grânelor sale.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul B. este o creaţie administrativă destul de târzie (sec VIII). Înainte de acest secol, teritoriul lui a făcut parte din ţinutul Hârlăului.
 

În 1834 Hârlăul a fost incorporat şi el judeţului Botoşani.
 

Din Hârlău, vechii voievozi ai Moldovei  îşi făcuseră aproape o a doua capitală.
 

Aici în 1395, Sigismund, regele Ungariei, l-a asediat pe Ştefan Muşatinul, obligându-l la jurământul de vasalitate.
 

În 1487 Ştefan cel Mare şi-a construit în Hârlău multe curţi domneşti.
 

Judeţul a fost străbătut adesea  de armatele  vrăjmaşe. Tătarii l-au invadat în 1439, Polonii în 1509.
 

În cuprinsul acestui judeţ, la Ipoteşti, s-a născut în 1849 Mihail Eminescu. Nicolae Iorga este şi el un fiu al Botoşanilor.
 

Monumente istorice. Biserica Sf. Gheorghe din Botoşani, transformată în sec XVIII şi reparată recent de Comisiunea Monumentelor Istorice, a fost construită în 1551 de către Elena, soţia lui Petru Rareş.
 

Biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) din Botoşani, înălţată tot de Doamna Elena în 1552, a fost reconstruită în sec XVIII.
 

Biserica Sf. Nicolae din Botoşani, este o construcţie din 1808, pe locul unei vechi biserici din lemn de la Ştefan cel Mare.
 

Biserica Popăuţi din Botoşani, ctitorie alui Ştefan cel Mare, din 1496, cu fresce admirabile, reprezintă ultimul tip al arhitecturii bisericeşti din Moldova sub domnia lui Ştefan cel Mare.
 

Biserica fostei mânăstiri Coşula, ridicată de vistiernicul Mătieş, în 1535, cu fresce ale timpului şi cu preţioase obiecte de cult.
 

Mânăstirea de maici de la Iţcani, ctitorie de la începutul sec XVI, sub Alexandru cel Bun.


Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău, înălţată de Ştefan cel Mare la 1502, cu fresce de Gheorghe din Tricala, din epoca de construcţie. Mormântul zugravului este în biserică.


Biserica Sf. Nicolae din lacuri, din satul Deleni, ridicată în 1724 de Iordache Cantacuzino.


Biserica Sf. Dumitru din Hârlău, datând din timpul lui Petru Rareş.


Schitul Zagavia, aşezat pe deal, în apropierea bisericii Sf. Dumitru, datând din sec XVIII.


Ruinele Curţii domneşti a lui Ştefan cel Mare din Hârlău, purtând şi azi o inscripţie cu data 1485-1486.


Biserica Prisăcani, ctitorie alui Nicolae Stratulat, boier, la anul 1656.


Mânăstirea Vorona, ridicată pe la 1600.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul B. numără 216.537 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total general 216.537 105.760 110.867
Total urban 50.059 24.160 25.899
1. Orasul Botosani 32.107 15.528 16.579
2. Orasul Stefanesti 8.887 4.228 4.658
3. Orasul Hârlau 9.066 4.662 4.662
Total rural 166.478 81.510 84.958
1. Plasa Botosani 62.321 30.568 31.753
2. Plasa Jijia 39.499 24.392 25.007
3. Plasa Siret 54.758 26.550 28.208


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 216.537 30 - 49 de ani 46.659
0 - 9 ani 63.963 50 - 69 de ani 19.205
10 - 29 ani 82.465 70 de ani si peste 3.650
    Vârsta nedeclarata 595


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul B., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 8.914 4.957 3.957 39,3 21,9 17,4
1931 218.638 8.744 4.542 4.202 40,0 20,8 19,3
1932 223.419 9.595 5.513 4.082 42,9 24,7 18,2
1933 226.859 8.443 4.164 4.279 37,2 18,4 18,8
1934 231.168 9.338 5.716 3.622 40,4 24,7 15,7
1935 234.224 8.451 4.852 3.599 36,1 20,7 15,4
1936 238.995 9.805 4.696 5.102 41,0 19,6 21,4


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului  Botoşani a fost de 243.991 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 216.537 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 27.454 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 12,7 %.

Economiasus

Judeţul B. se întinde pe un pământ bogat în cernoziom, deosebit de prielnic culturilor cerealelor, a leguminoaselor, a sfeclei de zahăr.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 307.700 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 181.146 ha, adică 58.87 % din suprafaţa judeţului şi 0,61  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 25.250 ha, adică 13,94 %, iar mica proprietate 155.896 ha, adică 86,06 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 152.643 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 79.612 ha cu o producţie de 1.034.956 chintale (prod. medie 13,0 chint la ha).
 

Grâul ocupă 37.583 ha cu o producţie de 405.109 chint. ( prod. medie la ha 10,7 chint.).
 

Orzul ocupă 18.982  ha cu o producţie de 43.086 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,5 chint.).
 

Ovăzul ocupă 14.781 ha cu o producţie de 114.029 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,7 chint.).
 

Secara ocupă 1.630 ha, cu o producţie de 18.492 chint. (prod. medie la ha 11,3 chint.).
 

Meiul ocupă 35 ha, măturile ocupă 14 ha şi hrişca ocupă 55 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 2.235 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 2.601 ha, cu o producţie de 46.999 chint. fân. Lucerna ocupă 2.235 ha, cu o producţie de 51.214 chint. fân şi 1.200 chintale sămânţă.
 

Plantele alimentare ocupă 3.834 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.666  ha, cu o producţie de 144.186 chint. Mazărea ocupă 515 ha, cu o producţie de 5.265 chintale (media la ha 10,2 chint.). Lintea  ocupă 505 ha, cu o producţie de 3.442 chint. (media la ha 6,8 chint. ).


Plantele industriale ocupă 9.915 ha. Din această suprafaţă floarea soarelui ocupă 5.540 ha, cu o producţie de 80.485 chint. (media la ha 14,5 chint.). Sfecla de zahăr ocupă  2.738 ha, cu o producţie de 463.210 chint. (media la ha  169,2 chint). Cânepa ocupă 449 ha cu o producţie de 2.385 chint. fuior şi 1.573 chint. sămânţă. Rapiţa ocupă 831 ha, cu o producţie de 3.559 chint. (media la ha 4,3 chint).


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului ogoarele sterpe ocupă 7.886 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 9.988 ha cu o producţie de 169.796 chint (media la ha 17,0 chint).
 

Păşunile ocupă 35.218 ha.
 

Pădurile ocupă 38.665  ha.
 

Livezile  de pruni ocupă 305 ha, cu o producţie de 6.191 chint.
 

Alţi pomii fructiferi ocupă 627 ha.
 

Viţa de vie ocupă 690 ha.
 

Cresterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935:

Cai 28.974, boi 62.655, oi 163.049,  capre 292, porci 33.623, stupi sistematici 3.468 şi  stupi primitivi 5.763.
 

Industrie. 15 mori sistematice, 1 fabrică de zahăr, 5 de spirt, 3 fabrici de ulei, 1 de bere, 1 de bomboane şi halva, 2 de mezeluri, 1 de lenjerie şi confecţiuni, 1 de panglici, 3 de lumânări, 3 de confecţiuni din hârtie şi arte grafice, 4 de tăbăcărie, 3 de teracotă, 1 de oale, 1 de jucării, 2 de sticlărie, 1 de acid carbonic. Cariere de piatră calcară pentru fabricarea varului şi pentru construcţii, şosele, la Movila-Ruptă.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 10 bănci (societăţi anonime).
 

Cooperative de credit (bănci populare), 59.
 

Cooperative de producţie 3.
 

Cooperative forestiere 5.
 

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun, 2.
 

Cooperative de consum, 16.
 

Drumuri. Judeţul B. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.022 km 252 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 184 km 802 m  din care o reţea pietruită de  177 km 277 m  este întreţinută de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 7 km 252 m ( din care 3 km 656 m pavaţi)  de  comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 502 km 181 m, din care o reţea pietruită de 406 km 688 m km, este întreţinută de administraţia judeţului.
 

Drumuri comunale 335 km 269 m.
 

Lungimea podurilor este de 4.038,15 metri, repartizată astfel : poduri naţionale 1.261,10 m,  judeţene 2.025,35 m şi comunale 751,70m .
 

Prin judeţ trec 4  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Hârlau - Botosani – Cernauti

2. Botosani – Stefanesti - Soroca

3. Botosani – Saveni -Lipcani

4. Suceava - Botosani


Calea ferata. Judeţul B. este străbătut  de o reţea de cale ferată de 130 km din care 21 km linii principale simple şi 109 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale : Rapide şi accelerate : Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă (Varşovia – Berlin – Praga - Moscova).
 

Staţii importante : Botoşani, Vereşti, Leorda.


Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T de stat la Botoşani, Bucecea, Hârlău, Ripiceni, Ştefăneşti, Suliţa. ; 4 agenţii speciale şi 5 gări cu servicii poştale.


Oficii telefonice : Botoşani, Hârlău, Ştefăneşti, Bucecea, Dângeni, Dumbrăveni, Frumuşica, Ripiceni, Truşeşti.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 167.568 locuitori din care 54,0 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 68,8% bărbaţi ştiutori de carte şi 40,3 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :

 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 3,1 0,8
•  Primara 75,6 94,0
•  Secundara 11,9 3,5
•  Profesionala 6,6 1,4
•  Universitara 1,0 0,2
•  Alte scoli superioare 0,8 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului  (între 5 şi 8 ani) a fost în 1934 de 61.032 locuitori (7.907 mediul urban şi 53.125 mediu rural)
 

Şcoli secundare : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu modern comercial de băieţi, 1 liceu modern de fete « I. G. Duca », Şcoala Normală de fete « Despina Doamna », Şcoala profesională de fete « Sf. Spiridon », 1 gimnaziu industrial, toate în oraşul Botoşani.
 

Şcoli primare. 252 din care 232 rurale şi 20 urbane, cu un număr total de 35.966 elevi şi 998 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 17 dintre care 8 rurale şi 9 urbane,  cu un număr total de 1.327 copii şi cu 21 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 27 cămine culturale.

Liga Culturală activează în localităţile : Botoşani, Călineşti, Serafineşti, Truşeşti.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 61 cămine culturale, o  societate muzicală şi 3 biblioteci, adică un total de  65 organizaţii culturale, dintre care 28 au personalitate juridică.
 

În oraşul Botoşani mai activează : Biblioteca « Mihai Eminescu », Biblioteca Cercului de lectură,   Biblioteca comunală, Biblioteca Liceului « Laurian », Biblioteca Liceului « Carmen Sylva », Biblioteca Casei Funcţionarilor publici, Soc. de muzică şi teatru « Armonia », 1 soc. corală, 1 teatru-cinematograf comunal, 1 cinematograf particular.
 

În oraşul Hârlău se află căminele culturale « Petru Rareş » şi « Izbânda », şi 2 asociaţii culturale evreieşti.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului  89,4% sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judeţul B. se află 108 de biserici ortodoxe, o biserică romano-catolică, 2 armene, 1 lipovenească, 1 mânăstire de maici « Agafton », 1 mânăstire de călugări « Vorona », 1 schit « Cozancea », o casă de rugăciune adventistă, 66 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.
 

Instituţii bisericeşti. În judeţul B. sunt 2 protopopiate ortodoxe la Botoşani şi Hârlău.

Judeţul se află în Eparhia Arhiepiscopiei Iaşilor. (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Botoşani este oraşul Botoşani. Judeţul are 3 oraşe (Botoşani, Hârlău, Ştefăneşti-Târg) şi 251 de sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Bucecea 52 sate.

II. Plasa Rachiti 73 sate.

III. Plasa Sulita 49 sate.

IV. Plasa Stefanesti 77 sate.
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Botoşani cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Iaşi.
 

5 judecătorii la Botoşani, Hârlău, Ştefăneşti, Bucecea, Hlipiceni, cu un total de 11 magistraţi.


Organizare sanitară. Spitale de stat la Botoşani, Ştefăneşti – Târg, Coşula, Fântânele, Truşeşti, Urziceni şi Ungureni.
 

Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi întreţine în Botoşani Spitalul « I. Mavromati » şi în Hârlău spitalul « Pulcheria Ghica ».
 

În Botoşani se mai află 2 spitale particulare.
 

Casa Centrală a Asigurărilor sociale are dispensare în Botoşani, Hârlău, Ştefăneşti- Târg.

Soc. « Principele Mircea » are 1 dispensar în oraşul Botoşani.
 

În comuna Ripiceni se află un dispensar al fabricii de zahăr din localitate.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa de Asigurări Sociale din Roman are   oficii la  Botoşani, Hârlău, Ştefăneşti.
 

În oraşul Botoşani activează: Societatea « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V, Soc. « Principele Mircea », Soc. « Filantropia », Soc. ortodoxă a femeilor române, Soc. Filantropică “Izvorul vieţii”, Oficiu de plasare, 4 aziluri de bătrâni.


Societatea pentru protecţia animalelor.

Principalele aşezărisus

  • Botoşani, capitala judeţului

    Stema. Scut tăiat; în cartierul superior, pe roşu, un păun de aur văzut din faţă, cu capul întors către dreapta (stema veche a oraşului). În cartierul inferior, pe albastru, Sf. Gheorghe călare, de argint, străpungând cu lancea balaurul, tot de argint, şi cu limba roşie (Patronul oraşului).
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul B. şi-a luat numele dela întemeietorul Botăş (cf. Drăgăşani dela Dragoş sau Drăguş). Prima menţiune documentară a oraşului apare
    în 1439, cu prilejul năvălirii Tătarilor, cari «au prădat până la Botoşani ».  Până în 1819 oraşul B. a fost apanagiul Doamnei Moldovei. Pentru strângerea veniturilor
    era orânduit de către dânsa un « cămăraş al Doamnei ».
    Monumente istorice. Biserica Sf. Gheorghe, transformată în sec. XVIII şi reparată recent de Comisiunea Monumentelor Istorice, a fost construită în 1551 de către Elena, soţia lui Petru Rareş.
    Biserica Uspenia (a Înălţării), zidită tot de Doamna Elena în 1552, a fost refăcută în sec. XVIII.
    Biserica Sf. Nicolae este o construcţie din 1808, pe locul unei vechi biserici de lemn dela Ştefan cel Mare.
    Populaţie
    Oraşul B., capitala judeţului Botoşani, avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 32.107 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la I Iulie I937) este de 32.394 locuitori, indicând un spor
    natural de 287 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 0,9 %.
    Economie
    Industrie şi comerţ: 5 mori sistematice, 2 mori ţărăneşti, 3 fabrici de ulei, 1de bere, 1de bonboane şi halva, 2 de mezeluri, 1 de lingerie şi confecţiuni, 1 de panglici, basmale etc., 3 de lumânări, 3 de săpun, 3 de confecţiuni din hârtie şi arte grafice, 4 de tăbăcărie, 3 de teracotă, 1 de oale şi 1 de jucării.
    Din întreprinderile de mai sus, fabrica de lingerie şi confecţiuni «  Hercules »  are un capital social şi investit de 7 milioane lei.          
    Comerţ intens cu produsele agricole ale judeţului şi cele ale fabricilor din localitate. Făina de Botoşani e cunoscută în toată ţara.
    Bâlciu la 15 Septemvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Românească (sucursală). Banca Comercială Botoşani, Banca B. Moscowitz, Banca Negustorească, Banca Cooperativă de Credit Mărunt şi Economie, Banca de Credit a agricultorilor din jud. Botoşani, Banca “Botoşanii”,  Banca Cerealiştilor.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului B. pe exerciţiul  1936/37, prevede 18.163.886 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “Laurian », Liceul de fete « Carmen Sylva », Liceul comercial de băieţi « Sf. Lazăr », Liceu comercial de fete, Liceul modern de fete  “I.Gh.Duca », Şcoala normală de fete  « Despina Doamna », Şcoala profesională de fete  « Sf. Spiridon”, Gimnaziu industrial, 12 şcoli primare, 2 şcoli primare israelite, 3 şcoli de copii mici.
    Instituţii culturale. Liga Culturală, Biblioteca « Mihail Eminescu », Biblioteca Cercului de lectură, Biblioteca comunală, Biblioteca liceului  « Laurian », Biblioteca liceului « Carmen Sylva », Biblioteca Casei funcţionarilor publici, Soc. de muzică şi teatru « Armonia », Corul catedralei « Uspenia », O sală de teatru comunală, 2 cinematografe, 3 societăţi sportive, 2 societăţi de vânătoare.            
    Ziare şi reviste. “Reformatorul” (săptămânal”, “Ştirea” (săptămânal), ”Revista Şcolii” (lunar)
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 14 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-
    catolică, 2 biserici armene, 1 biserică lipovenească, 1casă de rugăciuni adventistă, 54 sinagogi şi case de rugăciune evreeşti.
    Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox
    Administraţie
    Oraşul B., capitala judeţului Botoşani, este situat la 95 km de Cernăuţi şi 463
    km de Bucureşti. Staţie c.f., cap de linie pe linia Iaşi- Dorohoi - Leorda - Botoşani.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Poliţie, Legiune de
    jandarmi, Cerc de recrutare, Revizorat şcolar, Serviciu agricol, Cameră de agricultură, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de muncă, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar comunal,  Ocol silvic, Birou de măsuri şi greutăţi, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit C.A.M., Vamă, Pompieri.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Asoc. medicilor, Colegiul farmaceutic, Corpul contabililor autorizaţi şi experţi, Asoc. corpului didactic secundar, Asoc. corpului didactic primar, Asoc. ”Casa funcţionarilor publici”,
    Asoc. funcţionarilor judecătoreşti, Asoc. funcţionarilor particulari, Asoc. preoţilor, Asoc. cântăreţilor bisericeşti, Asoc. ofiţerilor de rezervă, Cercul militar, Cercul
    subofiţerilor activi, Asoc. generală a personalului sanitar- auxiliar, Sfat negustoresc, Soc.”Izbânda”  a meseriaşilor creştini, Soc. «Frăţia” a muncitorilor evrei, Soc. ”Zwas” a meseriaşilor evrei.
    Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizare, pavagii cu asfalt şi piatră cubică.
    Sănătate publică. Spitalul de izolare “Maximovici”,  Spitalul militar, Spitalul  “Mavromati », Spitalul “Filantropia”,  Spitalul israelit; Dispensarul comunal, Dispensarul Comunităţii evreeşti.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc.  « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Soc. «Principele Mircea”, Soc. Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, Soc. filantropică  «  Izvorul vieţii », Soc.  « Filantropia »,  Oficiu de plasare, 4 aziluri de bătrâni, Soc. pentru protecţia animalelor. 

Hârlău, comună urbană situată în zona vestitelor podgorii din sudul judeţului, la 50 km de Botoşani şi la 414 km de Bucureşti.
 

Are 9.393 locuitori.
 

Moară sistematică, fabrică de sticlă.
 

2 şcoli primare, 1 grădină de copii.
 

1 protopopiat ortodox
 

2 biserici ortodoxe, 5 sinagogi
 

Primărie, Judecătorie mixtă, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Percepţie fiscală, oficiu de asigurări sociale, Regiune agricolă, Poliţie.
 

Spital particular “Pulcheria Ghica”, Dispensarul Ministerului Sănătăţii şi al ocrotirilor sociale, Dispensarul Oficiului Asigurărilor Sociale.
 

Ştefăneşti - Târg, comună urbană,  situată  la vadul Prutului, la 40 km de reşedinţa judeţului şi la 503 km de Bucureşti.
 

Are 9.692 locuitori.
 

Moară sistematică
 

2 şcoli primare de stat, 1 grădină de copii
 

3 asociaţii culturale, Soc. sportivă, 2 soc. de vânătoare
 

4 biserici ortodoxe şi 7 sinagogi
 

Primărie, Pretură, Judecătore mixtă, Percepţie fiscală,  Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu de asigurări sociale, Punct agronomic, Poliţie
 

Spital de stat, Dispensarul Asigurprilor Sociale.
 

Oraşul are conducte de apă.

Fotografiisus