Judeţul Brașov

Judeţul Brașov
1338___codlea_centrul.jpg

Codlea, centrul

1342___rnov_cetatea_i_centrul_oraului.jpg

Râşnov, cetatea şi centrul oraşului

2114___braov_liceul_german_johannes_honterus.jpg

Braşov, Liceul german Johannes Honterus

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul B. face parte din judetele Transilvaniei de sud si este asezat în dreptul celor mai numeroase pasuri de la cotul Carpatilor ( Oituz, Buzau, Bratocea, Predeal, Bran, Racos). De aceea el trebuie considerat ca tinutul cel mai central al tarii.
 

Suprafata. 2.605 km².
 

Înfatisarea pamântului. În cotul Carpatilor, dincolo de munti, se gaseste cea mai mare depresiune plana de la noi. Ea este marginita la sud si est de munti înalti (de la apus la rasarit: Bucegii, muntii Bârsei, ai Buzaului, ai Vrancei), iar de la V si N de culmi mult mai coborâte care se pierd spre S, în depozite de pietris ale fundului depresiunii (Persani, Baraolt si Boloc). Pintenii coborâti din muntii înconjuratori o împart în trei compartimente. Cel mai întins dintre acestea, Tara Bârsei, formeaza temeiul judetului B. Celelalte doua (sesul Frumos si Tara Secuilor) se întind în judetul vecin, (Trei Scaune).
 

Clima si ape. Clima este de munte, adica aspra (media lunii celei mai calde este de 18-30°C, iar a celei mai reci aproape –6° la Brasov) si cu ploi abundente.

Numeroase ape foarte abundente strabat regiunea venind din sud si varsându-se toate în cel mai mare râu al tinutului, Oltul. Între aceste Bârsa, Târlungul si Timisul sunt cele mai importante.
 

Vegetatia. În muntii din sud sunt întinse pasuni alpine. Urmeaza apoi paduri de brazi, molizi, larice în partile înalte, iar sub 1000 m –uneori si mai sus – cresc fageturile asociate cu stejarii. Sesul e lipsit de paduri (însa nu a fost întotdeauna asa). Regiunile mai joase, adesea mlastinoase, cuprind asociatii de plante aquatice si esente albe.


Bogatii minerale. În afara carierelor de piatra (calcar, bazalt, gresie de constructie), apele minerale carbonate (cele mai numeroase în regiunea Zizin) si sulfuroase, si mai ales bogatele zacaminte de lignit din periferia estica si nordica a judetului (Codlea, Ilieni) constituie cele mai însemnate bogatii minerale ale tinutului.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul B. acopere în parte limitele unui stravechi tinut, Tara Bârsei, al carui nume evoca asezarea preromana Bersovia din Banat.
 

Numele, în aparenta slav, este în realitate un nume getic, ale carui radacini pot fi întrevazute si în numele Brasovului si poate, al Branului. Judetul B. si-a luat numele de la vechea asezare româneasca Brasov, sau, poate Brasau (cf. Bacau, Buzau) la marginea careia colonistii sasi au întemeiat cetatea Coroanei « Kronstadt ».
 

La construirea cetatii au luat parte si cavalerii Teutoni, adusi de Andrei II, în 1211. Puternicele lor constructii domina si azi câteva maguri din cuprinsul judetului: castelul Bran, Cetatea Râsnovului, cetatea Feldioara- Burg al Sfintei Marii.
 

Alungati în 1225, opera lor a fost continuata de colonia saxona din Brasov, care si-a creat prin întinsele-i relatiuni comerciale cu Tara Româneasca si Moldova o prosperitate extraordinara.

În veacul XIV tinutul Brasovului apare documentar sub forma de comitat (judet), apoi sub aceea de scaun si district.
 

Pe teritoriul acestui judet, la Feldioara, Marienburgul teutonic, Petru Rares înfrânse la 1529 armatele lui Ferdinand de Austria, pretendent la scaunul principatului transilvan.
 

De numele Brasovului se leaga înca doua mari biruinte repurtate de Radu Serban, domnul Tarii Românesti, în preajma cetatii.
 

Întâia, rapuse pe Moise Sacuiul, fost capitan al lui Mihai, ajuns principe al Ardealului cu ajutorul turcilor. Radu Serban îi risipi oastea, îi rapi 25 de tunuri si 32 de steaguri. Capul lui Moise fu expus în piata Brasovului ca o rasplata a tradarii sale fata de Mihai. Era 17 iulie 1603.
 

A doua biruinta a lui Radu Serban s-a întâmplat asupra lui Gavriil Bathori la 29 iunie 1611. Prin ea, domul Tarii Românesti risipea visurile de marire ale principelui transilvan.
 

În trecutul mai apropiat, Brasovul a servit cauzei românesti prin ospitalitatea pe care a oferit-o persecutatilor politici din Moldova sau din Tara Româneasca.


Tot el a stat –dupa Blaj – în fruntea miscarii de renastere culturala.


În Brasov a aparut în 1838 « Gazeta de Transilvania » care avea sa joace în viata româneasca a provinciei un rol preponderent, si în jurul careia se gaseau de la început Gheorghe Baritiu, Iacob si Andrei Mureseanu.


Scoala româneasca din Brasov avea sa cunoasca dupa 1871 o epoca de înflorire si avea sa se transforme cu încetul, gratie daniilor lui Grigore Brâncoveanu, refugiat aici în 1823, precum si ale pleiadei de mari negustori români, într-o organizatie vasta: Scoalele Nationale Centrale.


Monumente istorice. Biserica Sf. Nicolae din Brasov (ortodoxa), zidita de românii din Schei (1495) cu ajutorul domnilor Tarii Românesti Vlad Calugarul, Neagoe Basarab, Petru Cercel si Aron Voda al Moldovei.
 

Biserica Neagra din Brasov, a carei constructie a început în anul 1387 e cea mai mare catedrala de stil gotic din Ardeal. De o frumusete deosebita sunt portalurile de la intrare. Aici sunt mormintele juzilor Brasovului de odinioara. În urma incendiului de la 1689 a cazut acoperisul, care a fost reconstruit în 1761-72. Negustorii brasoveni i-au daruit o colectie de covoare, într-adevar unica.


Sfatul orasului din Brasov. Casa juzilor si a pârgarilor Brasovului. Constructie pitoreasca, cu un cerdac si cu un turn din sec. XV. În urma incendiului din 1689 a fost reconstruit între anii 1770-1774.


Biserica evanghlico-luterana din suburbia Bartolomeu e cea mai veche biserica din Brasov, construita în stil romanic. Constructia ei a început probabil în 1223.


Zidurile orasului Brasov, ridicate în locul vechilor întarituri de lemn, la începutul sec XII si darâmate la sfârsitul sec. XVIII, se mai pastreaza intacte la poalele Tâmpei, cu o înaltime de 12 m si o latime de 2 m. La intervale de cca 100 m se ridica turnurile de observatie. La capatul zidului înspre Curmatura se afla bastionul breslei postavarilor, un turn rotund, puternic, cu un diametru de 16 m.

La celalat capat, înspre Schei, se afla bastionul tesatorilor, cel mai mare bastion care s-a pastrat, iar la mijlocul zidului e bastionul breslei împletitorilor de frânghii. Spre Schei s-a pastrat vechea poarta a Scheilor, cu stema orasului, iar înspre dealul Romurilor s-a pastrat bastionul fierarilor. Mai sunt apoi cele 2 turnuri, cel alb si cel negru.


Cetatuia din Brasov, a carei constructie actuala a început în anul 1625, pe locul unui castel de lemn, de la începutul sec XV, si care arsese, a fost terminata abia sub domnia lui Iosif al II-lea.
Municipiul Brasov a daruit-o M.S. Regelui Carol II.


Hala de vânzare din B. construita în 1545, în piata orasului, pentru a fi folosita de diferite bresle de meseriasi.


Biserica evanghelico-luterana.


Crucea Musicoiului din Schei.


Castelul Bran, construit de cavalerii Ordinului Teutonic în sec XIII devine în sec XVI proprietatea si cetatea de straja a orasului Brasov.


În 1918 orasul Brasov a daruit castelul M. S. Reginei Maria, care îsi are aici una din resedintele ei favorite.


Castelul Râsnov, construit tot de cavalerii Teutoni la începutul sec al XIII-lea, a fost refacut din piatra si marit, ca o adevarata cetate, de catre comunitatile germane din Râsnov, Tohan, etc.. E situat pe o colina înalta. Fântâna din curtea castelului este adânca de 144 m.


Biserica evanghelico-luterana din Harman, este una dintre marile biserici fortificate din Transilvania.


Biserica evanghelico-luterana din Codlea, construita la 1685.


Ruinele cetatii Feldioara - Castrum Mariae – ridicata de cavaleri Teutoni în sec XIII.


Biserica evanghelico-luterana din Feldioara, din aceeasi epoca.
 

Biserica ortodoxa din Zarnesti, construita în 1515.
 

 

 

Populaţiesus

Starea populatiei. Judetul B. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 167.946 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 167.946 83.101 84.845
Municipiul Brasov 59.234 19.133 30.101
Total rural 108.712 53.968 54.744
•  Plasa Bran 48.241 23.920 24.311
•  Plasa Buzaul-Ardelean 18.623 9.373 9.250
•  Plasa Sacele 41.848 20.675 21.173


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 167.946 30 - 49 de ani 40.003
0 - 9 ani 37.734 50 - 69 de ani 20.425
10 - 29 ani 63.517 70 de ani si peste 5.481
    Vârsta nedeclarata 755


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 4.008 2.543 1.465 23,5 14,8 8,5
1931 168.762 4.219 2.587 1.632 23,0 15,3 9,7
1932 170.262 4.021 2.754 1.267 23,6 16,2 7,4
1933 171.555 3.976 2.333 1.643 23,2 13,6 9,6
1934 173.225 3.824 2.392 1.432 22,1 13,8 8,3
1935 174.520 4.000 2.651 1.349 22,9 15,2 7,7
1936 176.022 4.210 2.698 1.602 23,8 14,8 9,1


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. era de 177.685 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 9.740 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce reprezinta o crestere de 5,8 %.

1820___ghimbav_1.jpg

Stradă în Ghimbav

1821___ghimbav_2.jpg

Stradă în Ghimbav

1823___harman.jpg

Harman

1824___brasov_sfmartin.jpg

Şcoala Generală nr 3, la intrarea pe str De Mijloc

1825___brasov_moaraseewald.jpg

Brasov - Moara Seewald

O clădire care parţial mai există şi astăzi. În spate se vede dealul pe care s-a construit în anii 70 Universitatea din Braşov şi care se numeşte de atunci Colina Universităţii

1826___brasov_strlunga_martinsberg.jpg

Brasov. Str.Lunga şi Martinsberg

Pe un deal în continuarea Cetăţuiei s-a construit biserica Sf Martin. Jos, în stânga este str. Lungă care ajunge până la biserica din Bartolomeu.

1827___brasov_christian.jpg

Cristian de Braşov, biserica

1828___brasov_christian_2.jpg

Cristian de Braşov, biserica, văzută din alt unghi

1829___bod_fabrica_de_zahar.jpg

Fabrica de Zahăr din Bod

1830___rasnov_1.jpg

O stradă din Râşnov

Strada vine din piaţa oraşului şi aici iese la şoseaua principală. Sus, în spate, se vede cetatea.

1831___rasnov_cetatea.jpg

Rasnov_Cetatea

1832___rasnov_cetatea.jpg

Curtea interioară a Bastionului Ţesătorilor

1833___rasnov_cetatea.jpg

Grup de tineri ieşiţi la iarbă verde

1834___rasnov_cetatea.jpg

Tineri, probabil săceleni, ieşiţi la poala pădurii

1836___alta_imagine.jpg

Ţărani, probabil germani, ieşiţi la o petrecere câmpenească, cu fanfară

1837___alta_imagine.jpg

Vânătorii de iepuri

1838___alta_imagine.jpg

Cetăţuia văzută de pe Colina Universităţii

1839___alta_imagine.jpg

Cetăţuia văzută de pe Colina Universităţii, la acea vreme un deal de păşune

1840___alta_imagine.jpg

Case în şaua Tâmpei, spre Dealul Melcilor (al Spânzurătorii de fapt)

1841___alta_imagine.jpg

Fabrica de ciment Temelia (numele nou)

1842___alta_imagine.jpg

Case în şaua Tâmpei

1843___alta_imagine.jpg

Livezi din Schei, latura de sub Tâmpa

1844___alta_imagine.jpg

Înmormântare la ţară

1845___alta_imagine.jpg

Interior ţărănesc

Construcţie frecventă în locuinţele rurale germane din Transilvania de sud.

1846___alta_imagine.jpg

Tineri la munte

1847___alta_imagine.jpg

Lucrări la Pietrele lui Solomon

1848___imagina.jpg

Lucrări la Pietrele lui Solomon

1849___imagina.jpg

Vecini într-o zi de sărbătoare, probabil în Schei

1850___imagina.jpg

Satulung, component al Săcelelor

1851___imagina.jpg

Camera de Comerţ şi Industrie, acum Biblioteca Judeţeană Gh Bariţiu

1852___imagina.jpg

Satlung, component al Săcelelor

1853___imagina.jpg

Imagine de sus a Pietrelor lui Solomon în DuminicaTomii

Economiasus

Prin asezarea sa în mijlocul tarii, într-o regiune prielnica dezvoltarii unei industrii intense, judetul B. se afirma ca un mare centru al României.
 

Comertul brasovean legat de începuturile negotului românesc, este în plina floare.

Având si o situatie strategica, judetul B. tinde sa devina centrul industriei grele.

Localitatile climatice si statiunile favorabile sporturilor au facut ca judetul B. sa fie des frecventat de turisti.
 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 260.500 ha. Suprafata arabila este de 47.940 ha, adica 18,40% din suprafata judetului si 0,16% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 484 ha, adica 1,01% iar mica proprietate 47.456 ha, adica 98,99%. Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 24.072 ha, astfel repartizate:
 

Orzul ocupa 9.482 ha, cu o productie de 180.158 chint. (prod. medie la ha 19,0 chint.)
 

Ovazul ocupa 5.735 ha, cu o productie de 96.415 chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.).
 

Grâul ocupa 4.836 ha, cu o productie de 86.415 chint. (prod. medie la ha 17,9 chint.).
 

Porumbul ocupa 3.546 ha, cu o productied e 58.969 chint. (prod. Medie la ha 16,6 chint.).
 

Secara ocupa 443 ha, meiul ocupa 32 ha si hrisca ocupa 7 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.852 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 3598 ha, cu o productie de 146.759 chint. fân (media la ha 40,8 chint.), si 300 chint. samânta (media la ha 0,1 chint.) ; lucerna ocupa 1381 ha, cu o productie de 78.770 chint. fân (media la ha 57,0 chint.) si 50 chint. samânta (media la ha 0,4 chint.). R adacinile de nutret ocupa 1.681 ha, cu o productie de 427.456 chint. (media la ha 254,2 chint.).
 

Plantele alimentare ocupa 8.119 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 7.078 ha, cu o productie de 1.262.002 chint. (media la ha 178,2 chint.). Varza ocupa 389 ha, cu o productie de 42.671 chint. (media la ha 109,6 chint.).
 

Plantele industriale ocupa 3.303 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 2.199 ha, cu o productie de 471.465 chint. (media la ha 214,3 chint.).Cicoarea ocupa 521 ha, cu o productie de 90.549 chint (media la ha 173,7 chint).
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (260.500 ha), ogoanele sterpe ocupa 4.594 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 44.731 ha, cu o productie de 1.118.275 chint. (prod. medie la ha 25,0 chint.).
 

Pasunile ocupa 40.897 ha.
 

Padurile ocupa 61.472 ha.
 

Pomii fructiferi 467 ha.
 

Cresterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935:
 

Cai 14.313, boi 39.347, bivoli 3.911, oi 52.020, capre 502, porci 28.916, stupi sistematici 2.335, stupi primitivi 666.

Industrie. (fara municipiul Brasov )

Alimentara: 18 mori, 4 fabrici de spirt, 1 de liqueur, 1 de bere (Dârste), 4 de mezeluri, 1 de zahar (Bod), 2 de malt, 1 de siropuri si marmelada, 1 brutarie mecanica. Textila: 6 tesatorii si fabrici de postav, 2 fabrici de lâna toarsa, 3 de tricotaje, 1 de confectiuni (Codlea). Chimica: 1 fabrica de oxigen (Feldioara), 1 de crema de ghete, 1 de sapun, 1 de ulei de menta (Bod), 1 de unsori de trasura (Codlea). Hârtie si arte grafice: 1 fabrica de hârtie (Zarnesti), 1 de celuloza (Zarnesti), 1 de carton (Ghimbav), 1 de pungi de hârtie (Tohanul Nou), 1 de tipografie (Codlea). Lemnului:25 fabrici de cherestea, 7 fabrici de mobile, 8 tâmplarii, 3 fabrici de unelte de lemn, 1 de parchete, 1 de furnir de mobila (Ghimbav), 1 de mânere pentru umbrele (Codlea). Alte industrii: 1 de burghie (Râsnov), 1 lacatuserie mecanica (Codlea), 2 tabacarii (Halchiu), 1 fabrica de curele de transmisie (Halchiu) 1 de nasturi de os (Codlea), 7 de caramizi si tigle, 8 cuptoare de ars var, 1 fabrica de creta, 2 fabrici de caramizi refractare, 1 mina delignit (Vulcan). Cariere: argila la Brasov, argila plastica la Cristian, nisip de cuart la Cristian, pietris la Bartolomeu, piatra calcara pentru fabricarea varului la Brasov, Râsnov si Zarnesti, piatra calcara pentru fabricarea cimentului la Bartolomeu, piatra de râu la Bod si piatra de gresie la Teliu.
 

Industria judetului Brasov în 1935
 

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:
 

Industria Numarul fabricilor Forta motrice H.P. Personalul ocupat Valoarea productiei în mii de lei
  Active Închise  
Alimentara 30 5 6.885 2.069 746.036
Textila 13 1 1.571 2.598 529.182
Chimica 12 - 1.419 926 261.657
Metalurgica 25 1 4.644 3.281 514. 381
Hârtie si arte grafice 10 - 4.748 1.565 302.442
Pielarie 7 - 390 176 93.346
Lemnului materiale de constructie 48 11 7.421 1.038 84.415
Materiale de constructie 16 - 2.552 421 105.757
Sticlarie 1 - 5 3 400
Ceramica 4 - 13 67 3.874
TOTAL 166 18 24.648 12.144 2.641.490


Comert. Judetul B. face comert intens cu produsele fabricilor metalurgice, textile, chimice si de cherestea, produse cunoscute si raspândite în toata tara.
 

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri de 636 km 465 m împartita astfel:
 

Drumuri nationale 215 km 097 m din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 206 km, 322m (pavati si pietruiti) iar municipiul Brasov 8 km 775 m.
 

Drumuri judetene 382 km 948 m din care administratia judetului întretine 344 km 125 m (pietruiti), iar municipiul Brasov 2 km 510 m (pietruiti).
 

Drumuri comunale 38 km 420 m.
 

Lungimea podurilor este de 4.921,05 m, repartizata astfel: poduri nationale 1.555,55 m, judetene 3.297,10 m, comunale 68,40 m.
 

Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:
 

•  Sinaia – Brasov - Fagaras

•  Câmpulung – Brasov - Bretcu

•  Brasov - Sighisoara

•  Buzau - Nehoiasi-Brasov

•  Brasov - Sf. Gheorghe


Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 199 km repartizata astfel: 74 km linii principale si 125 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale:Exprese: Bucuresti – Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris). Rapide: Bucuresti – Arad - Decebal si Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta - Viena – Paris). Accelerate: Bucuresti – Oradea - Halmei (Praga), Bucuresti – Arad.


Statii importante: Brasov, Zarnesti, Harman.


Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia Brasov- Satulung, exploatata de o societate particulara.


Posta, telegraf, telefon. În judetul B. sunt 4 oficii P.T.T. de stat din care 2 la Brasov si câte unul la Bran si Bran- Castel ; 28 oficii autorizate si 2 agentii autorizate la Rotbav si Tântari.

25 oficii telefonice.

Statiuni climatice, balneare, turism.
Zizin, statiune balneara la 17 km de Brasov, asezata într-o vale înconjurata de paduri. Altitudine 610 m. Climat subalpin. Anotimp: 15 iunie –15 septembrie. Ape alcaline, cloruro-sodice. 11 izvoare minerale, instalatiuni de bai reci si calde. Indicatiuni: bolile organelor respiratorii, ale tubului digestiv, în cazuri de reumatism articular, boli de femei, etc..
 

Deservita de gara Dârste pe linia ferata Brasov- Predeal si de autobuze din Brasov.
 

Hotel, vile, oficiu P.T.T..
 

Plimbari, excursii. Alpinism pe vârful Ciucasului.


Codlea, ca si Zizinul, statiune balneara de interes local deservita de gara cu acelasi nume pe linia Brasov- Fagaras.
 

Bran, statiune climatica, situata în muntii Bucegi, între paduri de brazi, la 28 km de Brasov.
Altitudine 750-800 m. Climat variabil, statiune ferita de curenti. Anotimp: 15 iulie –15 septembrie.
Un izvor mineral necaptat, cu apa cloruro- sodica, sulfuroasa.


Indicatiuni: convalescenti, anemici, usoare afectiuni respiratorii, cura de repaus.


Hoteluri si restaurante, vile, oficiu P.T.T., medici. Numeroase distractii. Plimbari în împrejurimi.
Branul este deasemenea un punct de plecare pentru excursii, spre valea Dâmbovitei, muntii Bucegi si mai cu seama, spre Piatra Craiului. Statiunea este legata prin curse zilnice de autobuze cu Brasovul. În apropiere, gara Tohanul-Vechi, pe linia Brasov – Zarnesti.
 

Râşnov, statiune climatica subalpina, la 7 km de Brasov. Altitudine 670 m. Anotimp: 15 iulie – 15 septembrie. Statiune lipsita de curenti, climat temperat, localitate de vilegiatura. Excursii spre Postavarul si Bucegi. Gara locala pe linia Brasov- Zarnesti si numeroase curse de la Brasov.


Timisul-de-sus si Timisul-de-jos, asezari climatice, pe linia Predeal-Brasov, locuri de odihna foarte frumoase, cercetate în tot timpul anului.


Statiuni climatice de interes local: Dârste, Sacele si Noua, la 5 km de Brasov, deservite de gara Dârste si de tramvaiuri cu aburi, Brasov- Satulung.
 

Judetul poseda deasemenea numerose centre rezervate sporturilor de iarna: Brasovul, el însusi statiune climatica foarte apreciata, e si un important centru de ski si patinaj ; Poiana, alta statiune climatica asezata la poalele Postavarului, la 1000 m înaltime, e mult mai cautata pentru sporturile de iarna, iar toate celelalte masive muntoase vecine, pentru turismul alpin de iarna.


Datorita vecinatatii masivelor muntoase, Bucegi, Ciucas si Piatra Craiului, jud. Brasov e mult frecventat de turisti.
 

Alpinism. În masivul Ciucasului: din Satulung, pe la Santu Vechiu, peste vârful Ciucasului, la Vama Bratocea. Din Zizin, la vârful Ciucasului, coborâre pe la Dobromir, la Vama Buzaului . În Masivul Bucegilor: din Brasov, pe Postavarul (Schuller), coborâre la Timisul de Jos, sau la Râsnov. Din Brasov, pe la Dârste, pe Piatra Mare, scoborâre la Timisul de Sus. Din Codlea, la Magura Codlii. Din Bran la pestera Dâmbovicioara si vârful Omul, pe valea Malaiestilor, la Râsnov. În masivul Piatra Craiului: din Bran, la Piatra Craiului Mica si la Piatra Craiului Mare, scoborâre la Zarnesti.


Case de adapost: « Regele Carol al II-lea » pe Postovar, la 1690 m, « Postavarul » la 1590 m, si « Poiana »  (1028 m) pe Postovar, « Piatra Mare » pe Piatra Mare la 1620 m, « Omul », pe vârful Omul (2509 m) si « Pestera » în valea Ialomicioarei (1601 m), « Malaiesti » pe valea Malaiestilor si « «Plaiul Foii » la poalele Pietrii Craiului.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 140.422 locuitori, din care 86,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 89,3% barbati stiutori de carte si 84,1% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,0 0,4
•  Primara 61,4 91,6
•  Secundara 24,2 4,8
•  Profesionala 9,5 2,5
•  Universitara 2,1 0,4
•  Alte scoli superioare 1,8 0,5


Învăţământ. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 33.090 loc. (9.106 mediu urban si 23.489 mediu rural).
 

Scoli secundare. (în Brasov)

a) de Stat: 2 licee de baieti, 1 liceu de fete, 2 licee comerciale, 2 licee industriale, Scoala de menaj.

b) particulare: 1 liceu de baieti romano-catolic, 1 liceu de baieti evanghelic, 2 licee comerciale de baieti (1 reformat si 1 evanghelic), 2 gimnazii de fete (1 romano-catolic, 1 reformat), 1 gimnaziu evanghelic de fete, Scoala normala evanghelica de conducatoare.


Scoli primare 116, din care 95 rurale si 21 urbane (80 scoli de Stat si 36 confesionale), cu un numar total de 22.053 elevi (16.837 mediu urban si 5.216 mediu rural) si cu 485 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 65, din care 43 rurale si 22 urbane (45 de stat si 20 confesionale), cu un numar total de 4.575 copii (2.814 mediu urban si 1.761 mdiu rural) si cu 114 conducatoare (situatia din 1934).


Instituţii culturale. Asociatia pentru literatura si cultura poporului român « ASTRA » are un departamânt central la Brasov si organizatii locale la Bran, Budila, Buzau, Codlea, Cristian, Feldioara, Halchiu, Harman, Întorsura- Buzaului, Râsnov, Sacele, Satulung, Sânpetru, Teliu, Vulcan si Zarnesti.
 

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine 88 camine culturale, 31 soc. muzicale si 23 biblioteci, adica 142 organizatii culturale, din care 32 au personalitate juridica.

Soc. « Tinerimea Româna Sf. Gheorghe » are filiale la Baciu, Barcani, Codlea, Feldioara, Ghimbav, Rotbav, Sânpetru si Vladeni.


Reuniunea femeilor ortodoxe la Baciu, Cristian, Halchiu, Rotbav, Sita- Buzaului, Teliu, Vama –Buzaului si Vulcan.


4 societati culturale unguresti si 9 sasesti, 24 societati sportive si de vânatoare în comune rurale.


Cinematografe la Cernatu, Codlea si Râsnov.


Alte institutii culturale la Brasov: Liga Culturala, Asoc. « ASTRA » pentru literatura si cultura poporului român, Institutul de cultura româno-german « Simeon Mândrescu », Cercul româno-francez, Muzeul sasesc « Tara Bârsei », Casina româna, Casina maghiara, Casina saseasca, Biblioteca ASTRA, Bibliotecile liceelor « Andrei Saguna ». « Dr. I. Mesota » si « Honterus », Grupara femeilor române, Soc. meseriasilor români « Lumina », Soc. « Mângâierea » pentru ocrotirea morala, cercul catolic, Asoc. « Ostirea Sf. Francisc », Soc. tinerilor maghiari, Cercul tineretului unitarian, Soc. evanghelica de fete, Soc. secuilor, 5 asociatii muzicale si corale, 2 sali de teatru si conferinte, Teatrul de copii « Astra », 3 cinematografe, 2 soc. de vânatoare, 1 soc. de pescuit, 1 soc. de tir, 1 club de calarie, 2 asociatii de automobilism, 3 asociatii de turism.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 48,8% sunt ortodocsi si 2,4% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 59 biserici ortodoxe (dintre care 1 greceasca)), 2 greco-catolice, 6 biserici si 5 capele romano-catolice, 29 biserici evanghelico-luterane, 5 biserici si 1 capela reformate, 1 biserica unitariana, 4 case de rugaciune a crestinilor dupa Evanghelie, 1 baptista,1 sinagoga.
 

Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat evanghelico-luteran.

Judetul B. se afla în eparhia arhiepiscopiei ortodoxe a Albei-Iulia si Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crisanei si Maramuresului) si în eparhia Arhiepiscopiei greco-catolice a Albei-Iulia si Fagarasului.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judetului B. este municipiul Brasov. Judetul are 47 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Bran 23 sate

•  Plasa Buzaul-Ardelean 8 sate

•  Plasa Sacele 16 sate
 

Organizare judecătorească. O curte de Apel la Brasov cu 2 sectiuni si 14 magistrati, a carei circumscriptie cuprinde judetele: Brasov, Fagaras, Târnava-Mare, Trei Scaune si Sibiu.
 

Un parchet general pe lânga Curtea de Appel cu un procuror general.
 

Un tribunal la Brasov cu 2 sectiuni, 15 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori.
 

3 judecatorii la Brasov, Cernatu si Zarnesti, cu un total de 10 magistrati.
 

1 judecatorie de munca la Brasov, cu 2 judecatori.
 

Organizare sanitară. 7 spitale de stat.
 

Spitale particulare: 1 spital la Brasov al Soc. pentru profilaxia tuberculozei si 12 sanatorii.


1 dispensar policlinic si 1 al CFR la Brasov, 1 dispensar de stat în comuna Întorsura Buzaului.


Serviciu sanitar al judetului si serviciul sanitar al municipiului Brasov.


Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Brasov are 1 oficiu la Zarnesti si servicii medicale cu un total de 41 medici si 4 farmacisti.


Institutiuni particulare pentru protectiunea copilului (la Brasov): Fundatia

«  Stefan Molnar », Uniunea Brasoveana pentru asistenta copilului, Fundatia « Friedrich Ridely », Uniunea femeilor ortodoxe române, Uniunea femeilor evanghelice pentru asistenta scolarilor.

Principalele aşezărisus

  • Braşov, capitala judetului
    Stema. Pe scut albastru, un trunchiu de copac, desrădăcinat, de argint, susţinând o coroană trifoliată de aur. Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
    Este vechea stemă.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Braşovul a fost întemeiat la începutul sec. XIII, în urma colonizării cavalerilor Teutoni în ţara Bârsei, în vecinătatea unei străvechi aşezări autohtone reprezentată astăzi prin vechiul cartier românesc al Scheilor.
    Numele său, Braşov, sau mai curând Braşău, poate fi pus în legătură cu nume
    străvechi ca Bârsa, Bârsava.
    Noua comunitate orăşenească a coloniştilor germani s-a desvoltat în preajma Voevodatelor Româneşti care i-au acordat scutirile de vămi ce i-au adus marea sa desvoltare, prin întinsul negoţ ce-l făcea pe teritoriul lor şi până departe, în Peninsula  Balcanică şi Asia-Mică. Primul privilegiu comercial acordat de domnii munteni ne-
    gustorilor din Braşov este acela al lui Vlaicu Vodă, în 1368.
    Astfel, Braşovul a ajuns în sec. XVIII oraşul cel mai mare al fostului
    principat al Transilvaniei. Decăderea lui începe în a doua jumătate a sec. XIX când, datorită imperialismului economic al fostei Austro-Ungarii, i s-au închis graniţele
    spre debuşeurile sale fireşti.
    În cursul istoriei sale, Braşovul a fost un centru cultural de întâiul ordin. Aici, preotul şi umanistul Iohannes Honterus (1498-1549) a predicat, în zorii Renaşterii, reforma religioasă printre conaţionalii săi germani.
    Influenţa acestui spirit al Reformei a determinat tipărirea la Braşov de către diaconul Coresi, sub oblăduirea judelui local Hans Benkner, a celor dintâi cărţi în limba valahă.
    S-au tipărit aici, pe rând, Micul Catehism al lui Martin Luther în 1559, Tetraevanghelul în 1561, Apostolul în 1563, Psaltirea în l577, Pravila în 1580,
    Evanghelia cu învăţătură în 1581.
    Braşovul a servit totdeauna în cursul istoriei sale de refugiu domnilor sau boierilor români în restrişte.
    Şcoala sa românească, din care avea să pornească spre sfârşitul sec. XVII
    Teodor Corbea, logofătul lui Petru cel Mare al Rusiei şi fratele său, ceauşul David, boier de frunte al lui Brâncoveanu, se va transforma în sec. XIX prin daniile unui Grigore Brâncoveanu, refugiat aici, sau ale negustorilor din Braşov, în Şcoalele Na- ţionale din Braşov.
    La Braşov a apărut din 1838 neîntrerupt până azi acel monitor al românismului de peste munţi, care este Gazeta Transilvaniei.
    Unirea Ţărilor Surori a redat Braşovului condiţiunile naturale de viaţă.
    Monumente istorice. Biserica Sf. Nicolae, ortodoxă, ridicată de Românii din Schei (1495) cu ajutorul Domnilor Români, Vlad Vodă Călugărul, Neagoe Basarab, Petru
    Cercel şi Aron Vodă al Moldovei, pe locul unei vechi bisericuţe de lemn, datând din sec. XIV. În sec. XVIII i s-au adăugat 2 paraclisuri. Pe păretele dela intrare, printre
    ctitori, era şi portretul lni Mihai Viteazul, dar cu vremea s-a distrus.
    Biserica Neagră, a cărei construcţie a început în anul 1387, e cea mai mare catedrală de stil gotic din Ardeal. De o frumuseţe deosebită sunt portalurile dela intrare. Aci sunt mormintele juzilor braşoveni de odinioară. În urma incendiului din 1689 a căzut acoperişul, care a fost reconstruit în 1761-1772.
    Sfatul, vechea primărie, casa juzilor şi a pârgarilor Braşovului. Construcţie pitorească cu un cerdac şi un turn din sec. XV. În urma incendiului din 1689 a fost reconstruit în 1770-74.
    Biserica evanghelico-luterană din suburbia Bartolomeu e cea mai veche biserică din Braşov, construită în stil romanic. Construcţia ei a început probabil în 1223.
    Zidurile oraşului, ridicate în locul vechilor întărituri de lemn la începutul sec. XII şi dărâmate la sfârşitul sec. XVIII, se mai păstrează intacte la poalele Tâmpei, cu o înălţime de 12 m, şi o lăţime de 2 m. Cam la 100 de metri se află turnurile pătrate de observaţie. La capătul zidului în spre Curmătura se află bastionul breslei postăvarilor,
    un turn rotund, puternic, cu un diametru de 16 m. La celălalt capăt, în spre Schei, se află bastionul ţesătorilor, cel mai mare bastion care s-a păstrat, iar la mijlocul zidului e bastionul breslei împletitorilor de frânghii. Spre Schei s-a păstrat vechea poartă a Scheilor, cu stema oraşului, iar în spre Dealul Romurilor, s-a păstrat bastionul Ferarilor. Mai sunt apoi cele 2 turnuri, alb şi negru.
    Cetăţuia, a cărei construcţie actuală a fost începută în anul 1625, pe locul unui fost castel de lemn dela începutul sec. XV şi care arsese, a fost terminată abia sub domnia lui Iosif II şi folosită pentru armată până la 1931, când Municipiul B. a donat-o M. S. Regelui Carol II.
    Hala de vânzare, construită în 1545, în piaţa oraşului, pentru a fi folosită de diferitele bresle de meseriaşi.
    Edificiul protopopiatului evanghelico-luteran, ale cărui începuturi datează încă din evul mediu, a fost reconstruit în 1776, pe urma incendiului din 1689.
    Biserica evanghelico-luterană Sf. Martin, a cărei construcţie în stil gotic, a început - probabil- în 1447, a fost mărită şi transformată între anii 1795-1796.
    Crucea Muşicoiului, în Schei, a fost ridicată de urmaşii preotului Radu Băilă, în anul 1672.
    Populaţie
    Municipiul B. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 59.234 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată
    la 1 Iulie 1937), este de 61.026 locuitori, indicând un spor natural de 1792 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 3,0%.
    Economie
    Industrie şi comerţ. Prin aşezarea sa în centrul ţării, la răscrucea unor mari drumuri de comerţ, municipiul B. a devenit unul dintre cele mai importante centre economice ale ţării. Comerţ intens şi variat. Industria sa, la începuturile căreia stau renumitele produse ale breslelor de odinioară, reprezintă astăzi peste 5 % din producţia industrială a României. Cuprinzând aproape toate ramurile de industrie
    (minieră, metalurgică, a lemnului, chimică, alimentară, textilă, ceramică, etc.), valoarea producţiei sale a crescut dela 1923 până la 1937 cu 150%.
    Industria alimentară: 2 mori sistematice, 2 brutării mecanice, 1 fabrică de spirt, 4 de cognac şi liqueur, 1de paste făinoase, 2 de ciocolată şi bomboane, 1 de surogat de cafea, 7 de salam şi mezeluri, 1de ghiaţă artificială;
    Textilă: 3 fabrici de stofe şi postav, 3 de tricotaje, 1de vatelină;
    Chimică: 1 fabrică de acizi şi îngrăşăminte artificiale, 1 de oxigen, 2 rafinării de petrol, 1 uzină de gaz, cocs şi catran, 2 fabrici de articole cosmetice, 3 de săpun şi lumânări, 2 de vopsele şi lacuri, 1de articole de cauciuc, 1de clei, 2 de cremă de ghete;
    Metalurgică: 1 fabrică de avioane, 1de locomotive şi vagoane, 1 de laminat şi tras metale, 2 de motoare şi maşini, 2 de cabluri de oţel, 1 de piane şi orgi, 1 de ţesături metalice, 1de mobile de fier, 1de pânze de ferestraie şi articole de oţel, 3 de obiecte metalice, 2 de articole de lăcătuşerie, 1de burghie, spirale etc., 1 de
    şuruburi, 1 de rulouri pentru perdele, 6 ateliere mecanice mari;
    Lemnului: 5 fabrici de cherestea, 2 de parchete, 9 de mobile, 1de lăzi, 1 de obloane rulante;
    M ateriale de construcţie: 3 fabrici de cărămidă şi ţiglă, 1de ciment, 1 de tuburi de ciment, 1de plăci de marmură, 1de teracotă, 1de var, 1 de sobe de faianţă;
    Alte industrii: 3 fabrici de piele şi talpă, 1de mănuşi de piele, 1de produse de hârtie, 5 tipografii mari, 1fabrică de oglinzi.
    Din întreprinderile de mai sus următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara A. Seewaldt (inv. 13), Moara Martin From et Fii (inv.11), Fabrica de paste făinoase A. Seewaldt (soc.18, inv. 12), Fabricile de bomboane şi ciocolată « Hess », (soc.20, inv. 39) şi Fraţii Stollwerck (soc. 25, inv. 41), Fabrica de surogat de cafea Heinrich Frank Söhne (soc. 30);
    Fabricile de postav Wilhelm Scherg et Co. (soc. 192, inv. 228), Wilhelm Tellmann et Co. (soc. 42, inv. 32) şi “Itag” (soc. 25, inv. 6) ;
    Fabrica de acizi şi îngrăşăminte artificiale a Soc. « Mărăşeşti » (soc. 75, inv. 61), Rafinăriile de petrol « Photogen » (soc. 6, inv. 26) şi H. Steinberg (inv. 8), Uzina Comunală de gaz aerian (inv, 7), Fabrica de articol cosmetice « Chlorodont » (soc. 5, inv. 2), Fabrica de articole de cauciuc a Soc. Anon, pentru industria electrică şi chimică (soc.15, inv. 34), Fabrica de clei Martin From et Fii (soc. 6, inv. 1), Fabrica de cremă de ghete  « Schmollpasta » (soc. 14, inv. 7);
    Fabrica de avioane » « IA.R. » (soc.200, inv. 83), Fabrica de locomotive şi vagoane « Romloc » (soc.12, inv. 38), Fabrica pentru laminat şi tras metale « Farola » (soc. 50, inv. 90), Fabrica de motoare şi maşini Fraţii Schiel (soc. 23,
    inv. 76), Fabrica de cabluri de oţel “Ancora Română” (soc.20, inv. 33), Fabrica de ţesături metalice Anton Hettmann (inv. 14), Întreprinderile metalurgice Dumitru Voina cu o fabrică de şuruburi (inv.11) şi un atelier de reparat vagoane (inv. 5);
    Fabrica de cherestea Dumitru Voina (inv. 5), Fabrica de cherestea şi parchete Andrei Kocsis et Fii (soc. 7, inv.5), Fabrica de parchete Martin Copony (soc. 14, inv. 12);
    Fabrica de ţiglă şi teracotă Fraţii Schmidt (soc.15, inv. 2), Fabrica de ciment “Portland” Krugler & Co, (soc.110, inv.135), Fabrica de var fraţii Schmidt (soc.15, inv. 4) ;
    Fabricile de piele şi talpă Fraţii Scherg (inv. 20) şi Fraţii Miess (soc. 14, inv.11), Soc. anon. pe acţiuni pentru editură de ziare şi cărţi tipografice (soc. 9, inv. 4).
    Bâlciuri anuale: 27 Martie, 10  Iunie, 7 Octomvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (sucursală), Banca de Credit Român, Banca Comercială Italiană, Banca Românească, Banca Ardeleană, Soc. Bancară Română, Banca “Albina”, Banca Generală de Economii din Sibiu, Banca Generală de Credit Ungară, Banca pentru Circulaţia Mărfurilor, Banca Poporală Braşoveană, Casa Generală de Păstrare din Braşov, Banca Sager.
    Finanţe publice. Bugetul municipiului B. pe exerciţiul 1936/37 prevede 81.214.197 lei venituri şi cheltuieli
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “ Andrei Şaguna”,, Liceul de băieţi «Dr. I. Meşotă», Liceul de fete  «  Principesa Ileana », Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Liceu industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, Şcoală de menaj, Şcoală normală de conducătoare de grădini de copii, Liceu de băieţi romano-catolic, Gimnaziu de fete romano-catolic, Gimnaziu de fete reformat, Liceu comercial re-
    format de băieţi, Liceul evanghelic de băieţi «  Honterus », Gimnaziu de fete evanghelic, Liceu comercial evanghelic de băieţi, Şcoală normală evanghelică de conducătoare, 9 şcoli primare de stat, 12 şcoli primare confesionale, 14 şcoli de copii mici şi 8 şcoli confesionale de copii mici.
    Instituţii culturale. Liga Culturală, Asociaţia « Astra » pentru literatura şi cultura poporului român, Institutul de cultură român-german  « Simion Mândrescu », Cercul român- francez, Muzeul săsesc  « Ţara Bârsei », Casina română, Casina maghiară, Casina săsească, Biblioteca  « Astra », Bibliotecile liceelor  « Andrei Şaguna », « Dr. 1. Meşot” şi  « Honterus », Biblioteca Şcoalei Comerciale germane, Gruparea femeilor române, Soc. meseriaşilor români « Lumina », Soc. “Mângâierea” pentru orientare morală, Cercul catolic, Asoc. “Oştirea Sf. Francisc », Soc. tinerilor maghiari, Cercul tineretului unitarian, Soc. evanghelică maghiară de fete, Soc. evanghelică a tinerimii maghiare, Soc. Secuilor, 5 asociaţii muzicale şi corale, 2 săli de teatru şi conferinţe, Teatrul de copii « Astra », 3 cinematografe, 11 soc. sportive, 2 soc. de vânătoare, 1soc. de pescuit, 1soc. de tir, 1club de călărie, 2 asociaţii de automobilism, 3 asociaţii de turism.
    Ziare şi reviste. „Ardealul” (săptămânal), „Steaua Transilvaniei” (săptămânal), „Gazeta Transilvaniei” (de 3 ori pe săptămână), ”Buletinul oficial al judeţului Braşov» (bilunar), „Ţara Bârsei” (anual), „Jurnalul », „Deutsche Tageszeitung” (cotidian), „Kronstädter Zeitung” (cotidian), „Licht” (săptămânal), „Klingssor” (de 6 ori pe lună), „Lichter der Heimat» (bilunar), ”Siebenbürgische Handelszeitung” (bilunar), „Industrie Zeitung» (lunar), „Jugendbund” (lunar), „Der Beruf” (trimestrial), „Nepujság” (cotidian), „Brassoi Lapok” (cotidian), „Egyetertés”.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 6 biserici ortodoxe (din care 1grecească),1 greco-catolică, 2 biserici şi 3 capele romano-catolice, 1biserică şi 1capelă refomată,
    6 biserici evanghelice, 1biserică unitariană, 1casă de rugăciuni baptistă, 1sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox, Protopopiat evanghelic.
    Administraţie
    Municipiul B., capitala judeţului Braşov, este situat la 172 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti - Oradea. Punct de plecare pe liniile Braşov - Petru Rareş, Braşov-
    Satulung, Braşov - Făgăraş - Sibiu, Braşov - Zărneşti, Braşov - Întorsura Buzăului.
    Staţiune climatică şi centru turistic.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Curte de Apel, Tribunal, Judecătorie, Judecătorie de muncă, Chestură de poliţie, Serviciu local de Învăţământ, Revizorat şcolar, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu sanitar al municipiului, Serviciu veterinar al municipiului, Inspectorat industrial, Inspectorat central de muncă, Serviciu agricol judeţean, Direcţiune de păduri şi şosele, Serviciu al apelor, Serviciu silvic, Cameră de agricultură, Cameră de muncă, Cameră de Comerţ şi Industrie, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, Depozit C.A.M., 5 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Direcţiune de exploatare C.F.R., Birou de măsuri şi greutăţi, Pompieri, Consulat german.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor din România, Asociaţia medicilor din România, Uniunea farmaciştilor, Uniunea industriaşilor transilvăneni, Soc. co-
    mercianţilor români, Reuniunea impiegatelor comerciale, Reuniunea notarilor
    comunali din judeţul Braşov, Asociaţia moaşelor din România, Uniunea generală a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni, Asociaţia funcţionarilor primăriei, Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Asociaţia funcţionarilor pensionari orăşeneşti, comunali şi judeţeni, Uniunea muncitorilor în lemn, Uniunea muncitorilor constructori, Uniunea muncitorilor grafici, Uniunea forestieră, Uniunea muncitorilor din industria compactoriei, Uniunea unitară a muncitorilor chimişti, metalurgişti şi petro1işti,
    Uniunea gremiilor germane de comerţ, Uniunea funcţionarilor de bancă germani, Uniunea muncitorilor în îmbrăcăminte, Sindicatul industriaşilor în fier şi metal, Sindicatul profesional chimic, Sindicatul fabricanţilor români de bere şi slad, Sindicatul angajaţilor particulari, Sindicatul salariaţilor comerciali, Sindicatul pentru organizarea exportului de animale şi carne proaspătă, Sindicatul pentru creşterea animalelor, Sindicatul pentru creşterea calului Nonius, Sindicatul profesional al proprietarilor de autobuse, Sindicatul cărăuşilor, Sindicatul birjarilor, Sindicatul pro-
    fesorilor de dans, Societatea muncitorilor din industria pielei, Societatea pentru instrucţia complimentară a muncitorilor saşi, Societatea maeştrilor pantofari, Societatea meseriaşilor cismari, Societatea maeştrilor zidari, Societatea croitorilor germani, Societatea cooperativă a măcelarilor, Societatea săsească de meserie, Societatea industrială a măcelarilor, Societatea de creşterea vitelor din Scheiu, Societatea cooperativă a lăcătuşilor, Societatea armurierilor, Societatea fierarilor de unelte şi cuţitari, Societatea restauratorilor, Societatea hotelierilor, Societatea cafegiilor, cofetarilor şi cârciumarilor, Societatea meseriaşilor de încălţăminte, Societatea proprietarilor de maşini de treerat din România, Societatea agricultorilor proprietari ai fabricelor agricole de spirt din Transilvania, Camera sindicală a debi-
    tanţilor C.A.M.
    Edilitate. Uzină electrică, uzină de gaz de iluminat, apaduct, canal, străzi pavate cu asfalt, piatră cubică şi macadam, tramvaiu cu aburi, autobuse comunale, abator
    cu instalaţiuni moderne, parcul public “Regele Carol II”.
    Sănătate publică. Spitalul “Gh. Mârzescu” (vechiu), Spitalul “Gh. Mârzescu” (nou), Spitalul oftalmologie, Spitalul de contagioşi “Dr. V. Babeş”, Spitalul de tuberculoşi
    al Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Sanatoriul de tuberculoşi “ Dr. C. Riemer”, Sanatoriul “Dr. Leonhardth şi Dr Flechtenmacher”, Sanatoriul ”Dr Drepner”, Sana-
    toriul “Dr. Reiner şi Fabritius”, Sanatoriul “Dr. Dogaru”, Sanatoriul Diaconeselor, Sanatoriul “Dr. Pildner v. Steingurg », Sanatoriul “Dr. Alarich v. Pohl», Sanatoriul Dr.
    Winkler, Sanatoriul “Dr. Butt », Sanatoriul “Belvedere” pentru tuberculoşi, Dispensar policlinic, 2 dispensare ale Casei de asigurări sociale, Dispensar C.F.R.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc.”Principele Mircea », Reuniunea « Crucea Albastră » pentru combaterea alcoolismului, Oficiu de ocrotire, Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Birou de asistenţă al Soc. Evanghelice, Reuniunea femeilor române, Reuniunea femeilor române din Schei, Reuniunea femeilor române « Braşovul vechiu », Re-
    uniunea femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace, Reuniunea femeilor romano-catolice, Asociaţia  « Szent Antal persely », Reuniunea « Szekely társaság », Soc. evanghelică « Kinderbekleidungsanstalt », Reuniunea femeilor evanghelice pentru ocrotirea copiilor, Reuniunea femeilor evanghelice din Bartolomeu, Reuniunea locală a femeilor evanghelice pentru ocrotirea bolnavilor, Reuniunea femeilor unita- riene, Reuniunea de binefacere a femeilor evanghelice maghiare, Reuniunea femeilor reformate, Reuniunea femeilor israelite neologe, Reuniunea femeilor israelite orto-
    doxe, Reuniunea sfântă din comunitatea evreiască, Ocrotirea sanitară evreiască, Soc. internaţională « Vizö » pentru ocrotirea evreilor.
    Birou de plasare al Statului, Cămin de zi şi cantină pentru copii « Principele Mircea », 3 orfelinate, 5 aziluri de bătrâni, 1 azil de infirmi, 1leagăn pentru sugaci. 
     

Bran, sat si statiune climatica din S-V judetului.
 

Codlea, centru industrial în N-V judetului. Gradini de flori si crescatorie de vulpi argintii.
 

Zărneşti, sat din S-V judetului. Fabrica de celuloza.
 

Bod, centrala radiofonica si fabrica dezahar în N judetului.

Fotografiisus

1329___vntorii_de_munte_n_piaa_sfatului_braov.jpg

Vânătorii de munte, în piaţa Sfatului Braşov

1330___timiul_de_jos.jpg

Timişul de Jos

1332___scheii_braovului_1920.jpg

Scheii Braşovului, 1920

1333___aua_tmpei.jpg

Şaua Tâmpei

1334___locuitori_din_satullung_scele_prin_1930.jpg

Locuitori din Satullung, Săcele, prin 1930

1335___hlchiu.jpg

Hălchiu

1336___grdini_de_copii_n_satulung_scele_n_jurul_anului_1928.jpg

Grădiniţă de copii în Satulung Săcele, în jurul anului 1928

1337___fabrica_de_stofe_scherg_ulterior_carpatex.jpg

Fabrica de stofe Scherg (ulterior Carpatex)

1338___codlea_centrul.jpg

Codlea, centrul

1339___cabana_ciuca_1940.jpg

Cabana Ciucaş, 1940

1340___braov_fabrica_de_ciment_temelia.jpg

Braşov, Fabrica de ciment Temelia

1341___castelul_bran_vedere_dinspre_simon.jpg

Castelul Bran, vedere dinspre Simon

1342___rnov_cetatea_i_centrul_oraului.jpg

Râşnov, cetatea şi centrul oraşului

1343___braov_aleea_de_pe_dealul_cetuiei_acuma_str_eminescu.jpg

Braşov, aleea de pe Dealul Cetăţuiei, acuma str Eminescu

1603___brasovul_vazut_de_pa_tampa_1900.jpg

Braşovul văzut de pe Tâmpa, în jur de 1900

Fotografia cuprinde actualul centrul vechi, cam ce era cuprins în cetate. Sunt foarte puţine schimbări faţă de imaginea actuală pentru că spaţiul nu permitea extinderea construcţiilor.

1604___bastionul_tesatorilor_circa_1925.jpg

Bastionul Ţesătorilor, circa 1925

Imagine apropiată de cea actuală, în dreapta începe aleea de promenadă de sub Tâmpa

1605___cetatuia_din_avion_1940.jpg

Cetăţuia văzută din avion, 1940

1606___cetatuia.jpg

Cetăţuia

1607___vanzator_de_covrigi_cca_1910.jpg

Vânzătot de covrigi, cca 1910

Scena este prinsă în dreptul actualului parc al Poştei Centrale. Clădirea din stânga, nu mai există.

1608___targ_pe_sirul_inului_1915.jpg

Târg pe Şirul Inului, o lature a Pieţii Sfatului, 1915

1609___scena_de_targ_in_p_ta_sfatului_cca_1930.jpg

Scenă de târg, tot în Piaţa Sfatului, cca 1930

Ţesături manufacturate în gospodăriile ţărăneşti din împrejurimi.

1611___scena_de_targ_in_p_ta_sfatului_cca_1930.jpg

Scenă de târg în Piaţa Sfatului, cca 1930

1614___scena_de_targ_in_p_ta_sfatului_cca_1930.jpg

Scena de târg în Piaţa Sfatului, cca 1930

1616___casa_mark_cca_1930.jpg

Casa Mark, cca 1930

1617___macheta_statuii_honterus_de_carl_stork_foto_leopold_adler.jpg

Macheta statuii lui Johannes Honterus de Carl Stork

Sursa:  foto Leopold Adler

1618___sezatoare_saseasca_din_cristian_1885_foto_leopold_adler.jpg

Şezătoare săsească în Cristian, 1885

Sursa:  foto Leopold Adler

1619___curte_din_cristian_1885.jpg

Curte de gospodar prosper din Cristian, cca 1885

Sursa:  foto Leopold Adler

1620___curte_din_cristian_1885_foto_adler.jpg

Curte din Cristian, 1885

Sursa:  foto Leopold Adler

1621___microbuze_pentru_transport_urban_la_braov_1925.jpg

Microbuze pentru transport urban la Braşov, 1925

1981___troia_junilor_curcani_n_spatele_cimitirului_de_la_sf_treime.jpg

Troiţa Junilor Curcani, în spatele cimitirului de la Sf Treime

Sursa:  colecţia Margareta Macra

1982___prejmer_jud_braov.jpg

Prejmer, jud. Braşov

1983___predeal_1942.jpg

Predeal, 1942

1984___honterusfest_serbrile_liceului_honterus.jpg

Honterusfest, Serbările Liceului Honterus (strada Mureşenilor)

Sursa:  colecţia Margareta Macra

1985___generalul_falkenhayn.jpg

Generalul Falkenhayn şi ofiţerii din suită aşteptând sosirea arhiducelui Carol

1986___generalul_falkenhayn_primete_la_braov_pe_arhiducele_carol_motenitorul_coroanei_imperiale_austro_ungare.jpg

Generalul Falkenhayn primeşte la Braşov pe arhiducele Carol, moştenitorul coroanei imperiale austro-ungare

1987___brasov_general_1.jpg

Brasov, vedere de pe Tâmpa

1988___brasov_general_2.jpg

Brasov, zi de piaţă în Piaţa Prundului

1990___braov_general_4.jpg

Castelul Bran, în faţă regina Maria, fiicele şi doamne de onoare

1991___braov_general_3.jpg

Braşov, fotografie de iarnă

1992___braov_general_5.jpg

Braşov, celebra vilă Kertsch

1993___braov_general_6.jpg

Braşov, biserica protestantă dărâmată, pe locul ei s-a construit aripa nouă a hotelului ARO

1994___braov_general_7.jpg

Braşov, minunata clădire La Redoute, o veche redută culturală

1995___braov_general_8.jpg

Braşov, soldat german în permisie, cu copiii, la Turnul Alb

2114___braov_liceul_german_johannes_honterus.jpg

Braşov, Liceul german Johannes Honterus

2115___turiti_undeva_n_poiana_braov.jpg

Turişti, undeva în Poiana Braşov

2116___zizin_echipa_de_la_mbuteliere_ap_mineral.jpg

Zizin, echipa de la îmbuteliere apă minerală

2117___zizin_vila_gretua.jpg

Zizin, vila Gretuţa

2119___zizin_stradul_cu_ap_rece.jpg

Zizin, stradul cu apă rece

2120___zizin_izvorul_ferdinand.jpg

Zizin, izvorul Ferdinand

2248___brasov___aeroclub_brasov.jpg

Grup de zburători, mecanici și ingineri de la IAR în fața hangarului Aeroclubului Brașov.

2249___brasov___junesagunist.jpg

June călare

Băiatul care ține de dârlogii calului poartă șapca Liceului Andrei Șaguna.