Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul B. si-a luat numele de la apa care-l strabate sau, mai curând, de la muntele Buzau.
 

Tinut stravechi, în care s-a dezvoltat viata patriarhala a cnejilor si voievozilor români, ai caror urmasi au fost boierii buzoieni, care au jucat un mare rol politic în viata Tarii Românesti, începând din sec. XVI.
 

Pe teritoriul acestui judet, în orasul Buzau, Radu cel Mare a fixat resedinta episcopiei înfiintate de dânsul.
 

Tipografia episcopala de la Buzau a fost, în veacul XVIII, un focar însemnat de cultura pentru tarile noastre.
 

Pe valea Buzaului s-au scurs spre Schela Brailei bogatiile Transilvaniei.
 

Monumente istorice. Biserica resedintei episcopale din Buzau, construita în sec XVI, reconstruita de Matei Basarab în 1649 si reparata în 1740.
 

Biserica Banului, înaltata în 1722 de catre Adriana, vaduva vornicului Serban Cantacuzino.
 

Mânastirea de maici Barbu din Grajdana, ctitorie din 1668 a lui Barbu, capitanul de margine.
 

Mânastirea Ciolanul, ctitorie din 1590 a Doamnei Neaga.
 

Biserica Cislau (fosta mânastire) înaltata de Doamna Neaga în sec XVI si reconstruita de episcopul Metodie la 1749.
 

Schitul Cârnul, înaltat în 1536, reparat în 1643 de Matei Basarab.
 

Schitul Gavanele, înaltat în 1790 de Mihail Voda Sutu
 

Biserica din Vintila-Voda, înaltata în 1532 de Vintila- Voda.
 

Biserica din Alunis.
 

Biserica din Berca, din sec XVI.
 

Mormântul Mitropolitului Luca Cipriotul, contemporanul lui Mihai Viteazul, se afla în vechiul schit de la Izvorani.
 

Starea populaţiei. Judetul B. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 309.425 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

b) Pe grupe de vârsta
 

Mişcarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936 sunt urmatoarele :
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 348.573 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 309.425 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 39.148 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 17,7%.

Cine a cutreierat întreaga Muntenie si Oltenie, a putut constata în general urmatorul fapt de geografie umana :desimea satelor si catunelor din regiunile deluroase ale judetelor de munte e în contrast cu raritatea lor în întinsul câmpiilor. Contrastul acesta ni-l înfatiseaza si judetul Buzau : în timp ce dealurile lui sunt ticsite de asezari omenesti, în câmpia lui, mai ales în cea sud-estica, satele sunt putine si distantate si fara vechimi mari. Iata deci o constatare care nu poate fi trecuta cu vederea, mai cu semaa când e vorba de trecutul poporului român. Câmpia sudica a Buzaului face parte, de fapt, din Baragan. Si acest Baragan, îndeosebi în trecut, nu putea fi decât ceea ce arata însusi numele acesta, care e de origine cumana si pecenega, sau poate chiar turcescul buragan «  tempête violente , tourbillon » si care, prin urmare, ar însemna un loc pustiu bântuit de furtuni. Asa fiind, regiunile accidentate din imediata apropiere a muntilor ramân singurele si stravechile adaposturi de baza ale poporului român în desfasurarea vremurilor istorice, ele putând satisface redusele cerinte de natura agricola si putând fi, de alta parte, scuturi pentru dezvoltarea, sau macar pentru mentinerea vietii pastoresti.

Iata, asadar, doua total diferite aspecte de pamânt ale Buzaului, o îmbinare pe cât de utila pe atât de interesanta. De pe înaltimile primei linii de dealuri ale judetului îti poti desfata cu prisosinta privirile plimbându-le cu nesat spre Sud-Est, pe întinsul si manosul Baragan. Dornic si de alt cadru, de un alt mediu geografic, parasesti Baraganul lanurilor de grâu, treci peste bogatele culturi de vita de vie si îndrepreaza-te spre Nord. Daca vrei sa nu încerci numeroasele urcusuri si coborâsuri de dealuri brazdate labirintic de pâraie, atunci porneste din chiar capitala judetului în spre Penteleu fie în susul apei Slanicului, fie în susul râului Buzau, care e mai interesant, mai pitoresc.

Viata pastoreasca din muntii acestui judet oglindeste aceleasi trasaturi ce apar pe învecinatele « versante » nord-vestice ale mocanilor. Ca si în Muscel sau Prahova, si aici, în viata de stâna nu apare femeia, totul fiind în mâini barbatesti. Animalul folosit pentru transporturi e calul de munte ; rar, si aici apare magarul care, în afara de rezistenta lui, are si calitatea de a învinge usor si sigur feluritele cararui de munte ce adesea sunt foarte greu de trecut. Ca brânzeturi, e locul sa amintim ca faima de care se bucura acest munte se datoreste cunoscutului cascaval de Penteleu, alaturi de care vei gasi la oierii buzoieni brânza pusa în pungi facute din coji de brad.

Cu mici exceptii, tipul satelor e cel concentrat, iar casa reprezinta trasaturile proprii regiunii. Conservatorismul relativ patriarhal al românului îl determina si astazi ca, fara sa neglijeze tendintele-i artistice, sa recurga mai degraba la ce îi pune la dispozitie nu atât civilizatia cât mediul geografic. Asa bunaoara, începând de pe la Magura de pe Buzau pâna spre Nehoi, în mai toate satele vei putea observa ca pe gurile puturilor se aseaza câte un colac cu toarta facut dintr-o singura bucata de piatra, care, de fapt, e un urias caus fara fund.

Sub raportul omogenitatii etnice, ca mai toate judetele de munte, si Buzaul sta în frunte. Ceva mai mult, în manifestarile lui, nu se prea constata urme de provenienta tiganeasca, asa cum e de pilda în Vâlcea, Arges etc – când e vorba cel putin de muzica populara.

Judetul B. este reprezentativ prin cultura pamântului, exploatarea padurilor si marile-i extractiuni petrolifere.
 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 493.600 ha. Suprafata arabila este de 210.229 ha, adica 42,60% din suprafata judetului si 0,72% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 24.871 ha, adica 11,83%, iar mica proprietate 185.428 ha, adica 88,17%.
 

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 187.382 ha, repartizate astfel :
 

Porumbul ocupa 101.540 ha, cu o productie de 984.936 chint. (prod. medie la ha 9,7 chint.).
 

Grâul ocupa 42.942 ha, cu o productie de 302.404 chint. (prod medie la ha 7,0 chint.).
 

Orzul ocupa 26.024 ha, cu o productie de 191.571 chint. (prod. medie la ha 7,3 chint.).
 

Ovazul ocupa 11.576 ha, cu o productie de 88.068 chint. (prod. medie la ha 7,2 chint.), în valoare de 40 mil. lei.
 

Secara ocupa 2.753 ha, cu o prodcutie de 18.748 chint. (prod. medie la ha 6,8 chint.).
 

Meiul ocupa 2.528 ha, cu o productie de 14.495 chint. (prod. Medie la ha 5,7 chint.).
 

Maturile ocupa 19 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.268 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 12.403 ha, cu o productie de 192.538 chint. (prod. medie la ha 15,5 chint. Lucerna ocupa 1.009 ha, cu o productie de 18.957 chint. fân (media la ha 18,7 chint.).
 

Alte fânete cultivate ocupa 747 ha, cu o productie de 35.304 chint. (media la ha 47,2 chint).
 

Plantele alimentare ocupa 3.461 ha. Din aceasta suprafata mazarea ocupa 1.184 ha, cu o productie de 12.051 chint. (media la ha 10,1 chint.) Fasolea ocupa 721 ha cu o productie de 4.911 chint. Pepenii verzi si galbeni ocupa 607 ha si dau o productie de 36.537 chint..

Plantele industriale ocupa 1.542 ha. Din aceasta suprafata soia ocupa 861 ha, cu o productie de 4.903 chint. (media la ha 5,6 chint.); cânepa ocupa 246 ha, cu o productie de 775 chint. fuior (media la ha 3,1 chint.), în valoare de 3 mil. lei si 926 chint. samânta (media la ha 3,7 chint.) 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (493.600 ha), ogoanele sterpe ocupa 3.646 ha.
 

Fânetele ocupa 20.021 ha, cu o productie de 328.344 chint. (prod. medie la ha 16,4 chint.), în valoare de 36 mil. lei.
 

Pasunile ocupa 46.336 ha.
 

Padurile ocupa 116.700 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 9.767 ha cu o productie de 386.773 chint. (prod. medie la ha 39,6 chint).
 

Alti pomi fructiferi 535 ha.
 

Vita de vie ocupa 11.761 ha, (din care viile pe rod 10.228 ha) cu o productie de 410.061 hl (prod. medie la ha 40,0 hl).
 

Caracteristica. Suprafata ocupata de livezile de pruni este clasata pe locul al 3-lea din tara.
 

Cresterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935 :
 

Cai 32.939, boi 68.077, bivoli 155, oi 308.150, capre 18.071, porci 49.457, stupi sistematici 5.392, stupi primitivi 7.276.
 

Industrie.

•  Industria extractiva. a) Exploatari de petrol ale societatilor « Columbia », « Nationala Miniera », Soc. « Româno-Belgiana de Petrol », « Steaua Româna ».

•  Exploatari de gaz natural la Beceni, Beciu, Niculesti si Policiori ;

•  Mine de carbuni: Mina de lignit « Ojasca Palanca »

•  Mine de chihlimbar : Minele « Bahna » si « Alunis » din comuna Colti.

•  Cariere : cariera de pietris la Gura Teghii ; gips la Odaile, piatra de la Buzau ; piatra calcara pentru constructii, pavaje, sosele,etc.. la Magura.
 

Alte industrii: 5 mori, 3 fabrici de spirt, 1 de zaharicale, 1 de ghiata artificiala, 6 de tricotaje (toate la Buzau), 2 rafinarii de petrol (Buzau, Mizil), 1 fabrica de culori de pamânt, caolin, 2 fabrici metalurgice si turnatorii, 2 de cherestea si tâmplarie, 1 de caramida si tigla, 2 de teracota, 2 ateliere mecanice ( Buzau).
 

Comerţ. Judetul B., prin excelenta agricol si bogat în acelasi timp, în vii si livezi de pomi fructiferi, face un întins comert de cereale, struguri, vin, fructe, etc.. Orasul asezat la rascrucea marilor drumuri ale tarii, între poalele dealurilor si câmpia dunareana, e un punct de tranzit important. Importanta comerciala a orasului Buzau va creste considerabil, când se va realiza o legatura feroviara cu Brasovul.
 

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea de drumuri în lungime toala de 1.906 km 243 m împartita astfel :
 

Drumuri nationale 313 km 803 m din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 256 km, 382m (pavati si pietruiti) iar comunele urbane 6 km 321 m.
 

Drumuri judetene 114 km din care Administratia judetului întretine 90 km 300 m pietruiti.
 

Drumuri comunale 1.478 km 440 m.
 

Lungimea podurilor este de 5.477, 80 m, repartizata astfel : poduri nationale 3.033,80 m, judetene 114,70 m, comunale 2.329,10 m.
 

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

•  Urziceni –Buzau – R. Sarat

•  Ploiesti – Buzau -Braila

•  Buzau – Nehoiasu - Brasov

•  Buzau – Lopatari - Nehoiasu

Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 81 km repartizata astfel: 35 km linii principale duble si 46 km linii principale simple.
 

Itinerarii principale: Rapide: Bucuresti – Cernauti – Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucuresti- Galati.
 

Accelerate : Bucuresti –Iasi – Chisinau (Kiev – Moscova) ; Bucuresti – Cernauti - Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucuresti – Galati.

Statii importante: Buzau, Mizil.

Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia Buzau- Nehoiasu, exploatata de o societate particulara.

Posta, telegraf, telefon. 8 oficii P.T.T. de stat, 5 agentii speciale la Boboc, Cândesti, Cilibia, Magura si Monteoru si 9 gari cu serviciu postal.
 

Oficii telefonice la Buzau, Mizil, Beceni, Breaza, Cilibia- gara, Cislau, Nehoi, Pârscov, Patârlagele, Pogoanele, Sarata – Monteoru.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Sarata -Monteoru, statiune balneara, situata între dealuri împadurite, ferita de curenti si cu un climat potrivit. Altitudine minima. Ape cloruro-sodice concentrate, cu continut de brom si iod, ape sarate sulfuroase si alcaline simple. Indicatiuni în cura externa : reumatism, guta, sifilis, anemii, rachitism, tuberculoze ganglionare, boli de femei. În cura interna : afectiunile tubului digestiv, ale ficatului si pancreasului, genito-urinare, diabet, obezitate. Stabilimente balneare moderne, pentru cura interna si externa, fizioterapie. Numeroase hoteluri, vile si restaurante. Gara locala pe linia ferata Ploiesti- Buzau.
 

Bâsca- Penteleu, statiune balneara cu ape sulfurate feruginoase slabe. Altitudine medie 486 m. Gara Nehoiasu la 12 km. Statiune de interes local.

Boboci, statiune balneara foarte veche, cu ape cloruro-sodice sulfuroase iodurate ; altitudine minima. Gara Mizil (12 km). Instalatii balneare modeste.

Meledic, statiune balneo-climatica de interes local, 620 m înaltime. Ape cloruro-sodice iodurate si bromurate. Ape feruginoase sulfurate.

Turism. Principala frumusete turistica a judetului o formeaza valea apei, de la care si-a luat numele; râul Buzau. De-a lungul lui duce o linie ferata, care pleaca de la Buzau si se termina la Nehoiasu, mergând continuu alaturi de apa si soseaua nationala spre Întorsura Buzaului. Ea lasa în stânga pitoreasca vale a Niscovului, trece nu departe de mânastirile Ratesti, Ciolanu si Cislau, spre a strabate apoi una dintre marile aglomerari de sate de munte.

De la Nehoiasu, o linie forestiera îngusta duce, pe la Varlam, spre poalele Penteleului, munte de ciobani, foarte des cercetat de turisti.

Alpinism. În muntii Vrancei : din satul Varlam la vârful Penteleului. În muntii Buzaului : de la Nehoiasu, la Cheile Siriului, Vârful Terehau si Vârful Siriului.

Drumuri marcate de soc. turistica « România pitoreasca »

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 241.167 locuitori, din care 53,6% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 72,8% barbati stiutori de carte si 35,5% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Învăţământ. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 82.673 loc. (9.555 mediu urban si 73.118 mediu rural).
 

Scoli secundare. a) în Buzau : 3 licee de baieti, 2 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, si 1 de fete, 1 liceu industrial de baieti, 1 scoala normala de baieti si 1 de fete, 1 scoala profesionala, 1 scoala de menaj, 1 seminar si 1 scoala de cântareti. b) în Mizil: 1 liceu de baieti si 1 gimnaziu industrial.
 

Scoli primare 367, din care 348 rurale si 19 urbane (366 scoli de Stat si 1 confesionala), cu un numar total de 44.154 elevi (40.079 mediu rural si 4.075 mediu urban) si cu 905 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
 

Gradini de copii 19, din care 11 rurale si 8 urbane, cu un numar total de 1.342 copii (494 mediu urban si 848 mdiu rural) si cu 23 conducatoare (situatia din 1934).

Instituţii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 56 localitati

Liga culturala activeaza în Buzau, Mizil, Patârlagele si Rusavat.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine 42 camine culturale, 5 soc. muzicale si 3 biblioteci, adica un total de 50 organizatii culturale, din care 33 au personalitate juridica.

În orasul Buzau se mai afla biblioteca « Al. Marghiloman », Biblioteca Corpului Didactic, biblioteca « N. Bunescu », 3 biblioteci scolare, 1 teatru, 1 cinematograf, iar în orasul Mizil – Biblioteca « Sf. Arhangheli », Biblioteca elevilor de liceu si 1 cinematograf.

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 98,9% sunt ortodocsi si 0,2% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 288 biserici si 1 capela ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 evanghelico-luterana si 1 sinagoga.
 

Instituţii bisericeşti. In orasul Buzau, resedinta Episcopiei Buzaului, a carei jurisdictie de întinde asupra judetelor: Buzau, R. -Sarat si Braila.

Organizare administrativă. Capitala judetului este orasul Buzau. Judetul are 2 orase (Buzau si Mizil) si 578 de sate, împartite în 7 plasi :
 

•  Plasa Buzau 156 sate

•  Plasa Câlnau 41 sate

•  Plasa Câmpu 29 sate

•  Plasa Orasul 53 sate

•  Plasa Pârscov 152 sate

•  Plasa Slanic 78 sate

•  Plasa Tohani 69 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Buzau, cu 2 sectiuni, 14 magistrati, un prim-procuror si un procuror, în circumscrisptia Curtii de Apel din Bucuresti.
 

7 judecatorii la Buzau, Mizil, Beceni, Mihailesti, Patârlagele, Pârscov si Pogoanele cu un total de 16 magistrati.
 

Organizare sanitară.

A) În orasul Buzau: Spitalul de stat « I. C. Bratianu », Spitalul de stat « Maria Minculeasa », Spitalul de stat « Gârlasi », Spitalul militar, Sanatoriul « Porumbaru » (particular), Sanatoriul « Ionescu- Putna », Dispensarul comunal si Dispensar al Casei Asigurarilor Sociale.

B) În orasul Mizil: Spitalul judetean.

C) În comunele rurale: Spitale de stat în Patârlagele, Pogoanele si Vintila-Voda, Spital judetean în com. Mihailesti, Sanatoriu de stat com. Nifon- Magura.

12 dispensare de stat si comunale.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale la Buzau, are 1 oficiu la Mizil si servicii medicale în Buzau, Mizil, Beceni- Arbanasi, Tisau, Lapos si Nehoiu.
 

Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor sociale întretine Asezamântul de orbi din Buzau, cu 100 de orbi.

În orasul Buzau activeaza soc. « Crucea Rosie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei. Oficiul IOV, Cercul de gospodine si Cercul « Coroana ».

• Buzău, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.
   

Mizil, com. urb., situata la 32 km de resedinta judetului, 123 km de Galati si 96 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Bucuresti – Ploiesti – Buzau.
 

Are 6.681 locuitori.
 

Comert dezvoltat cu vin, fructe, tuica. Bâlciu la 29 iunie.
 

1 moara.
 

Banca Agrara, Banca Mizilului, Banca « Progresului », Banca « Radulescu », Banca « Dorobantu », Banca Populara.
 

Liceul de baieti, Gimnaziu industrial, 4 scoli primare, 1 scoala de copii mici.
 

Liga Culturala, Biblioteca « Sf. Arhangheli », Biblioteca elevilor de liceu, 2 soc. sportive, 1 soc. de vânatoare, 1 cinematograf.
 

3 biserici ortodoxe.
 

Primarie, Judecatorie, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar al orasului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Uzina electrica.
 

Sfatul Negustoresc, Uniunea generala a meseriasilor din România.
 

Spitalul judetean.
 

Cislău, comuna rurala pe valea Buzaului, e cunsocuta prin hergheleia de cai a Statului.

Monteoru, statiune balneo-climatica si centru petrolifer asezat la marginea dealurilor, pe dreapta Buzaului.
 

Nehoiasu, comuna rurala, asezata la gura Bâscai, e cunsocut prin depozitele si fabricile sale de cherestea.
 

Pogoanele. Sat mare din sudul judetului.