Judeţul Câmpulung

Judeţul Câmpulung

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul C.  este aşezat în colţul S.V. al Bucovinei, la răspântia drumului Bârgăului cu al Bistriţei Moldoveneşti. (Primul drum vine din Transilvania, pe care o leagă cu Moldova prin pasul Tihuţei; al doilea e drumul descălecătoarei din Maramureş).
 

Suprafaţă. 2.349 km².
 

Înfăţişarea pământului. Relieful este muntos, cuprinde însă şi locuri mai joase : o « ţară » (ţara Dornelor) şi trei « câmpulunguri », adică văi cu fundul larg, cuprinse între obcine (culmi paralele, cu spinări netede). Ţara Dornelor e un bazin ramificat pe cinci văi principale. Între aceste văi se găsesc culmi muntoase foarte teşite şi puţin înalte (900-1.200 m) dominate, spre marginile judeţului, de alţi munţi, cuprinşi între 1.700-2.000 m (Munţii Bistriţei şi ai Călimanului la sud,  munţii Suhardului la Nord).  « Câmpulungurile » sunt : 1. Câmpulungul Bistriţei-Aurii, socotit din obârşia de sub Prislop, la N., până la cheile sălbatice dintre Pietrosul Bistriţei şi Giumalău-Rarău la Sud ; 2) Câmpulungul Moldovei, de-a lungul apei cu acelaşi nume şi mărginit de obcinele Lucina şi Feredău ; 3) Câmpulungul Moldoviţei, între obcinele Feredău şi Obcina-Mare.
 

Climă şi ape. Clima e de munte. Media temperaturii anuale este cuprinsă între 6-8°; iernile sunt din ce în ce mai aspre şi mai lungi cunoscute de noi; verile răcoroase, ploile, care pe munţii vecini cad între 800-900 mm anual, înăuntrul bazinului scad la 600-700 mm.
 

Este firesc ca reţeaua hidrografică a regiunii  să fie bine alimentată. Dorna, care cu ajutorul zăgazurilor de sub Călimani duce şi în august plute, Bistriţa Aurie (şi ea flotabilă) şi Moldova şi Moldoviţa sunt principalele ape ale ţinutului.
 

Vegetaţia. Primitiv (cum se poate deduce şi dintr-o hartă topografică de la 1790, aflată la Academia Română), pădurile coborau din marginea păşunilor alpine până în fundul văilor. Ţăranii, moşneni cu vechi privilegii, au tăiat însă, necruţători, codri de pini, molizi şi tisă ca să facă loc câtorva ogoare, dar mai ales fâneţelor. Acestora le prieşte de minune aici şi clima şi solul dezvoltat pe şisturi cristaline şi gresie. O particularitate  a regiunii este prezenţa tinoavelor (mlaştini turboase cu pini şi molizi închirciţi).
 

Bogăţii naturale. Judeţul C. este nu numai o răspântie de ape şi de  drumuri, dar şi una geologică. Aici se întâlnesc rocile cristaline puternic faliate, cu gresia, marnele, calcarele Carpaţilor mai noi (Carpaţii Flişului). Regiunea a fost apoi adânc frământată în vremea erupţiilor vulcanice din Ardeal. Urmarea a fost  abundenţa apelor minerale acidulate (Poiana Negri, Dorna Cândrenilor, Vatra Dornei) sau sulfuroase (Iacobeni), precum şi prezenţa unor anumite minereuri metalice (mangan la Iacobeni şi Dorna).

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul C. este un judeţ străvechi românesc, anterior Descălecării. Până la 1775 el făcea parte din ţinutul Sucevei.
 

Ca şi Vrancea, Câmpulungul şi satele din regiunea sa constituiau o autonomie. Privilegiile ţinutului au rămas în vigoare până sub Habsburgi care, la început, le-au confirmat.
 

Pietatea domnilor Moldovei a semănat acest ţinut cu superbe ctitorii, din care cea mai frumoasă e, desigur, Voroneţul.
 

Monumente istorice. Biserica de lemn, ridicată de Domnul Moldovei Ioan Callimachi în 1758, în Câmpulung.
 

Mânăstirea Hura-Humorului, ridicată în sec XVI în timpul primei domnii a lui Petru Rareş. De aici provine superbul Evangheliar pe care se află Ştefan cel Mare în genunchi, înaintea Fecioarei.
 

Biserica Mânăstirii Voroneţ, înălţată de Ştefan cel Mare la 1488. Legenda spune că marele domn a înălţat-o pe locul unde se afla chilia lui Daniil Sihastrul. Monument de pictură bizantină.
 

Biserica din Vatra Dornei, ctitorie a lui Antonie Ruset, Domnul Moldovei de la 1670.
 

Stâlpul lui Vodă din oraşul Vama, cruce de piatră, ridicată de Mihail Racoviţă, Domnul Moldovei, la 1717, în amintirea victoriei asupra Austriecilor.
 

Mânăstirea Moldoviţa, înălţată de Alexandru cel Bun şi reconstruită de Petru Rareş. Somptuoasă pictură exterioară, de la 1536.  Portretele lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena. Strane, jeţuri şi uşi de mare  preţ.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului  din 1930, judeţul C. numără 95.174 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 95.174 46.484 48.690
Total urban 31.290 14.964 16.326
1. Orasul Câmpulung 10.124 4.912 5.212
2. Orasul Gura-Humorului 5.977 2.821 3.156
3. Orasul Vama 5.311 2.603 2.708
4. Orasul Vatra-Dornei 9.878 4.628 5.250
Total rural 63.884 31.520 32.364
1. Plasa Dornei 16.356 8.087 8.269
2. Plasa Humorului 24.125 12.027 12.098
3. Plasa Moldovei 23.403 11.406 11.997


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 95.174 30 - 49 de ani 22.051
0 - 9 ani 24.671 50 - 69 de ani 11.246
10 - 29 ani 34.231 70 de ani si peste 2.677
    Vârsta nedeclarata 298


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele.
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 2.999 1.733 1.266 30,4 17,6 12,8
1931 95.849 2.980 1.630 1.350 31,1 17,0 14,1
1932 97.235 3.160 1.811 1.249 32,5 18,6 13,9
1933 98.501 2.943 1.553 1.390 29,9 15,8 14,1
1934 99.825 2.915 1.876 1.039 29,2 18,8 10,4
1935 100.862 2.999 1.798 1.201 29,7 17,8 11,9
1936 102.265 3.077 1.531 1.546 30,1 15,0 15,1


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C. a fost de 103.731 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 95.174 locuitori,  cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 8.557 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,0 %.

Înfăţişare socialăsus

Câmpulungul este un ţinut de munte, cu păduri întinse ce coboară până în valea Moldovei, pe malurile căreia se întind sate şi târguri vechi cu o populaţie curat românească. Doar în marginea dinspre Rădăuţi câteva sate de-ale Huţanilor, cu ciudată obârşie, au pătruns în ţinutul Câmpulungului.
 

Ocupaţia locuitorilor a fost din cele mai vechi timpuri, creşterea vitelor. Odată cu ridicarea căilor de comunicaţie a început şi exploatarea lemnului. Astăzi lemnăritul este a doua ocupaţie principală a locuitorilor din acest judeţ. Fabricile de cherestea se găsesc pe întreg cursul văii Moldovei şi a Moldoviţei. Păcat însă că aproape întreg comerţul cu lemne a încăput pe mâna străinilor, adevăraţii beneficiari ai exploatărilor de păduri.
 

Industria casnică este în plină dezvoltare. Femeile ţes la război toate cele trebuincioase îmbrăcămintei. De aceea şi portul rămâne mereu neschimbat, în toată frumuseţea şi curăţenia lui românească. Bărbaţii poartă cămaşă de bumbac, iţari, bondiţă, (un fel de pieptar de piele de miel), opinci, cisme sau ghete. Iarna suman negru. Singurul lucru cu înfăţişare străină  de port este pălăria de pâslă. Femeile poartă cămăşi cu altiţe, catrinţă şi pricitoare (brâu îngust), opinci sau ghete, pe cap năframă.
 

Tot atât de româneşti sunt şi datinile.
 

Toate întâmplările mai de seamă din viaţa omului sunt cinstite cu întreaga rânduială din bătrâni. La nuntă, colăcari călări deschid alaiul cu pocnete de pistoale, conducând mirii la biserică. La înmormântări, bocet şi sunet prelung de bicium la cei bătrâni, la cei tineri, bradul nelipsit.


La sărbătorile Naşterii umblă cu colindul, cu capra şi cu buhaiul. Iarna se fac şezători de lucru. Tot aşa de româneşti sunt cântecele  (de jele) şi jocurile ca : ţărăneasca, arcanul, ursăreasa, ciofu, etc..
 

Din acest ţinut de mare tradiţie culturală au ieşit cărturari destoinici şi naţionalişti înfocaţi. Tineretul universitar a ridicat la sate cabinete de lectură care, sub masca unor preocupări pur culturale, desfăşoară o activitate naţionalistă.

 


Condiţiile grele de viaţă ale câmpulungenilor au înrâurit puternic asupra spiritului lor. Pământul nedarnic i-a silit să iscodească mijloace noi de trai. De aici străduinţa lor de a se amesteca tot mai mult în comerţul de lemn. În dispariţia pădurilor ei văd şi un folos : lărgirea păşunilor. Au o mândrie născută din conştiinţa vechimi lor.  De aceea, într-un oraş cum este Câmpulungul, ţăranii se adună la horă în mijlocul pieţii şi-şi fac jocurile lor, fără să se simtă stingheriţi de  prezenţa străinilor, aşa cum se poate vedea în alte părţi. Din aceeaşi puternică tradiţie au ieşit de la sine şi vestitele arcăşii, asociaţii cu caracter naţionalist care s-au răspândit apoi în Moldova.

 

746___plana_2_vatra_dornei.jpg

planşa 2-Vatra Dornei

Sursa:  album Olimpia Tincu

747___plana_9_vatra_dornei.jpg

planşa 9-Vatra Dornei

Sursa:  album Olimpia Tincu

748___plana_10_iacobeni.jpg

planşa 10-Iacobeni

Sursa:  album Olimpia Tincu

749___plana_12_mnstirea_humor.jpg

planşa 12-Mănăstirea Humor

Sursa:  album Olimpia Tincu

750___plana_13_dorna.jpg

planşa 13-Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

751___plana_13_vorone.jpg

planşa 13-Voroneţ

Sursa:  album Olimpia Tincu

752___plana_14_iacobeni.jpg

planşa 14-Iacobeni

Sursa:  album Olimpia Tincu

753___plana_14_mnstirea_humor.jpg

planşa 14-Mănăstirea Humor

Sursa:  album Olimpia Tincu

754___plana_16_mnstirea_humor.jpg

planşa 16-Mănăstirea Humor

Sursa:  album Olimpia Tincu

755___plana_17_vatra_dornei.jpg

planşa 17-Vatra Dornei

Sursa:  album Olimpia Tincu

756___plana_18_vatra_dornei.jpg

planşa 18-Vatra Dornei

Sursa:  album Olimpia Tincu

757___plana_19_fundul_moldovei.jpg

planşa 19-Fundul Moldovei

Sursa:  album Olimpia Tincu

758___plana_19_iacobeni_fundul_moldovei.jpg

planşa 19-Iacobeni, Fundul Moldovei

Sursa:  album Olimpia Tincu

759___plana_20_vamapuciosu_iacobeni.jpg

planşa 20-Vama+Puciosu-Iacobeni

Sursa:  album Olimpia Tincu

760___plana_22_dorna.jpg

planşa 22-Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

761___plana_25_ciocneti.jpg

planşa 25-Ciocăneşti

Sursa:  album Olimpia Tincu

762___plana_30_gura_humorului.jpg

planşa 30-Gura Humorului

Sursa:  album Olimpia Tincu

763___plana_31_pojorta.jpg

planşa 31-Pojorâta

Sursa:  album Olimpia Tincu

764___plana_32_cmpulung_moldovenesc.jpg

planşa 32-Câmpulung Moldovenesc

Sursa:  album Olimpia Tincu

765___plana_33_fundu_moldovei.jpg

planşa 33-Fundu Moldovei

Sursa:  album Olimpia Tincu

766___plana_36_fundu_moldovei.jpg

planşa 36-Fundu Moldovei

Sursa:  album Olimpia Tincu

767___plana_36_vorone.jpg

planşa 36-Voroneţ

Sursa:  album Olimpia Tincu

768___plana_37_moldovia.jpg

planşa 37-Moldoviţa

Sursa:  album Olimpia Tincu

769___plana_38_dorna.jpg

planşa 38-Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

770___plana_39_dorna.jpg

planşa 39-Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

771___plana_42_dorna.jpg

planşa 42-Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

772___plana_42_gura_humorului.jpg

planşa 42-Gura Humorului

Sursa:  album Olimpia Tincu

773___plana_43_mnstirea_humor.jpg

planşa 43-Mănăstirea Humor

Sursa:  album Olimpia Tincu

774___plana_44_dorna.jpg

planşa 44-Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

775___plana_46_cmpulung_moldovenesc.jpg

planşa 46-Câmpulung Moldovenesc

Sursa:  album Olimpia Tincu

776___plana_47_moldovia.jpg

planşa 47-Moldoviţa

Sursa:  album Olimpia Tincu

777___plana_51_ciocneti.jpg

planşa 51-Ciocăneşti

Sursa:  album Olimpia Tincu

778___plana_52_fundu_moldovei.jpg

planşa 52-Fundu Moldovei

Sursa:  album Olimpia Tincu

779___plana_52_voitinel.jpg

planşa 52-Voitinel

Sursa:  album Olimpia Tincu

780___plana_54_voitineldorna.jpg

planşa 54-Voitinel+Dorna Cândreni

Sursa:  album Olimpia Tincu

781___plana_54_voitinelvorone.jpg

planşa 54-Voitinel+Voroneţ

Sursa:  album Olimpia Tincu

782___plana_55_fundu_moldovei_a.jpg

planşa 55-Fundu Moldovei-a

Sursa:  album Olimpia Tincu

783___plana_55_fundu_moldovei_b.jpg

planşa 55-Fundu Moldovei-b

Sursa:  album Olimpia Tincu

784___plana_58_ciocnetivatra_dornei.jpg

planşa 58-Ciocăneşti+Vatra Dornei

Sursa:  album Olimpia Tincu

785___plana_37_mnstirea_humor.jpg

planşa 37-Mănăstirea Humor

Sursa:  album Olimpia Tincu

Economiasus

Ţinut muntos, acoperit de păduri şi păşuni întinse, judeţul C. cunoaşte ca principale activităţi economice exploatarea pădurilor, industria lemnului şi creşterea animalelor. Frumuseţile lui naturale, staţiunile balneo-climatice, oraşele şi satele mari, bine administrate, localităţile şi mânăstirile istorice, prin vizitatorii pe care-i atrag, sunt un izvor de venituri important.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 234.900 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 6.858 ha, adică 2,92% din suprafaţa judeţului şi 0,02% din suprafaţa totală a ţării.
 

Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 2.636 ha astfel repartizate :
 

Ovăzul ocupă 994 ha, cu o producţie de 8.157 chint. (prod. medie la ha 8,2 chint.).
 

Porumbul ocupă 932 ha, cu o producţie de 13.891 chint. (prod. medie la ha 14,9 chint.).
 

Secara ocupă 330 ha, cu o producţie de 2.476 chint (prod. medie la ha 7,5 chint.).
 

Orzul ocupă 229 ha, grâul 100 ha, hrişca 41  ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 1.309 ha astfel distribuite :  Trifoiul  ocupă 919 ha, cu o producţie de 27.304 chint. fân. Alte fâneţe cultivate ocupă 318 ha, cu o producţie de 8.380 chint.
 

Plantele alimentare ocupă 2.628 ha.  ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 2.319 ha, cu o producţie de 252.717  chint. (media la ha 108,9 chint.).
 

Plantele industriale ocupă 259 ha. Din această suprafaţă cânepa  ocupă 144 ha, cu o producţie de 1.110 chint. fuior şi 552 chint. sămânţă. Inul ocupă 92 ha, cu o producţie de 446 chintale fuior şi 265 chint. sămânţă.
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (234.900 ha), ogoarele sterpe ocupă 26 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 18.078 ha, cu o producţie de 169.933  chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.).
 

Păşunile ocupă 14.00 ha.
 

Pădurile ocupă  192.389 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 95 ha.
 

Cresterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935 :
 

Cai 8.452 , boi 46.676, bivoli 13, oi49.178, capre 1.188,  porci 10.133,  stupi sistematici 3.475, stupi primitivi 636.
 

Industrie. Alimentară: 49 mori, 1 fabrică de conserve de peşte, 18 de brânzeturi şi unt, 1 de bomboane şi gheaţă; Lemnului: 96 fabrici de cherestea, 2 de mobilă şi de tâmplărie, 1 de cuie de cizmărie, 1 de draniţe şi 5 de talaş şi lăzi;
 

Alte industrii: 1 fabrică de ciocane, 1 de unelte agricole, 3 pentru prelucrarea lânii, 1 de pălării, 3 de pive de sumane, 4 întreprinderi pentru extracţia taninului, 2 fabrici de lumânări, 1 de mucava şi carton, 2 tăbăcării, 8 fabrici de cărămizi, 1 de ţigle, 30 de var, 1 mină de mangan;


Cariere: piatră calcară pentru fabricarea varului la Breaza, Câmpulung-Moldovenesc, Ciocăneşti, Fundul-Moldovei, Iacobeni, Pojorâta şi Suliţa; piatră calcară petnru construcţii, şosele, etc., la Pojorâta şi Vama; argilă pentru cărămidă, ţigle, etc., la Frasin; dolomit la Pojorâta; piatră de gresie la Pojorâta.
 

Comerţ. Comerţ dezvoltat  cu  lemn brut şi fasonat, vite, piei crude şi tăbăcite, produse derivate ale laptelui şi produse ale industriei casnice, cum sunt ţesăturile şi cusăturile.

Schimbul între produsele de la munte şi cele de la câmpie se face prin oraşul cu intensă viaţă comercială, Gura-Humorului.
 

Export se face cu lemne lucrate, vite, carne, brânzeturi, unt,  var şi tanin.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 3 bănci (societăţi anonime).

Cooperative de credit (bănci populare) 22, cu 3.436 membri şi cu un capital social vărsat de 6.182.478 lei.
 

Coperative de producţie diversă 1, cu 58 membri şi cu un capital social vărsat de 68.430 lei.
 

Cooperative forestiere 3, cu 252 membri şi cu un capital social vărsat de 318.323 lei.
 

Cooperative de consum 9, cu 514 membri şi cu un capital social vărsat de 533.641 lei.
 

Drumuri. Judeţul C. este străbătut de o reţea totală de drumuri  în lungime de  520 km 339 m, împărţită astfel :
 

Drumuri naţionale 183 km 024 m, pietruite în întregime şi întreţinute de Direcţiunea Generală a Drumurilor.
 

Drumuri judeţene 180 km 936 m  din care 163 km 951 m, pietruiţi.
 

Drumuri comunale 156  km 379 m.
 

Lungimea podurilor este de 7.498,99 metri repartizată astfel : poduri naţionale 2.927,20 m, judeţene 2.273,74 m şi comunale 1.947,45 m.
 

Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Suceava – Câmpulung - Moisei

2. Bistrita – Vatra-Dornei - Brosteni

3. Falticeni – Gura-Humorului

4. Iacobeni – Vatra-Dornei


Calea ferata. Judeţul C. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 133  km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale: Accelerate:  Dărmăneşti-Vatra-Dornei
 

Staţii importante : Câmpulung, Gura-Humorului, Vama, Pojorâta, Vatra-Dornei.


Posta, telegraf, telefon. 16 oficii P.T.T. de stat, 1 agenţie specială (Şarul-Dornei) şi 4 oficii autorizate la Ciocăneşti, Iacobeni, Prisaca, Stulpicani.

20 oficii telefonice.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Câmpulung-Moldovenesc,staţiune climatică subalpină, situată în valea Moldovei, între munţi împăduriţi, la 620 m înălţime. Climat subalpin, soare mult, aer ozonizat. În apropiere, la Deia, instalaţii de băi şi helioterapie.  Anotimp: iulie - septembrie. Staţiune mult frecventată în timpul verii. Hoteluri şi restaurante în oraş. Gară locală pe linia secundară  Borgo - Suseni – Dărmăneşti.
 

Vatra-Dornei,  staţiune balneo-climatică, în frumoasa vale a râului Dorna, în mijlocul a două cercuri concentrice de munţi, dintre care cei îndepărtaţi întrec 2.000 m. Altitudine 802 m.   Ape carbogazoase puternic alcaline, bicarbonate mixte, cloruro-feruginoase. Foarte bune captaţiuni în rezervoare închise.  Ape de băut: captaţiuni în puţuri cu pompe. Instalaţiuni balneare moderne. Indicaţiuni: boli de inimă, emfizem pulmonar, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni ginecologice.  În cura internă: anemie, debilitate, litiaze. Anotimp de vară: mai –septembrie; de iarnă: ianuarie – februarie.
 

Hoteluri de lux, numeroase vile şi case de închiriat. Casă de sănătate, doctori, farmacii, oficiu P.T.T., numeroase restaurante. Staţie c.f pe linia secundară Dărmăneşti – Câmpulung – Vatra-Dornei. Frumoase excursii în întreaga regiune. Alpinism în munţii Călimani, Bârgăului şi Bistriţei.


Poiana Negri, staţiune de interes local, la 7 km de Vatra-Dornei.  Regiune muntoasă, foarte bogată în izvoare de apă minerală. Ape carbonate sodice, calcice şi magneziene, carbo-gazoase, feruginoase.


Şarul Dornei, staţiune balneară de interes local, la 10 km de Vatra-Dornei. Altitudine 900 m. Regiune muntoasă, foarte bogată în izvoare de apă minerală. Ape arsenicale, feruginoase, radioactive.


Iacobeni, staţiune balneo-climatică subalpină, situată pe valea Bistriţei Aurii. Altitudine 850 m. Climat subalpin. Ape sulfuroase.


Dorna-Cândreni, staţiune balneo-climatică de interes local, la 830 m înălţime. Ape feruginoase, carbogazoase, radioactive. Instalaţii balneare modeste cu băi calde şi reci, băi de acid carbonic. Locuinţe în sat. Gară locală pe linia Dărmăneşti – Borgo - Suseni.


Turism. Judeţul C., muntos în cea mai mare parte şi îmbrăcat în falnice păduri, oferă ochiului privelişti de o neîntrecută frumuseţe. O atracţie de prim rang o constituie şi frumoasele ctitorii ale Domnilor Moldovei, din cuprinsul acestui judeţ.


Alpinism. În munţii Bistriţei, în munţii Călimani şi munţii Rodnei. Excursii cu pluta pe Bistriţa, plecând de la Gura-Negrii în jos până la Piatra-Neamţ.

Culturasus

Ştiinţa de carte. După datele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 76.468 locuitori, din care 71,7% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 76,6% bărbaţi ştiutori de carte şi 67,2% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,1 0,5
•  Primara 81,3 91,5
•  Secundara 12,3 3,0
•  Profesionala 3,3 1,0
•  Universitara 1,7 0,3
•  Alte scoli superioare 0,3 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de  22.017 locuitori (5.697 mediu urban şi 16.320 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 3 şcoli de ucenici, 3 şcoli de ucenice, 2 şcoli de ţesătorie particulare.
 

Şcoli primare 93, din care 76 rurale şi 17 urbane (92 şcoli de stat şi 1 confesională), cu un număr total de 15.295 elevi (3.989 mediu urban şi 11.306 mediu rural) şi cu 325 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 10, din care 6 rurale şi 4 urbane,  cu un număr total de 683 copii (340 mediu urban şi 343 mediu rural) şi cu 12 conducătoare (situaţia din 1934).
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 9  localităţi.
 

Centrala Caselor Naţionale  are o organizaţie culturală în comuna Valea Seacă.
 

Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina are organizaţii culturale în Vama şi Frasin.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 104 cămine culturale, 3 soc. muzicale, 7 biblioteci, adică în total 114 organizaţii culturale, dintre care 48 au personalitate juridică.


Societăţi arcăşeşti se află în Câmpulung, Hura-Humorului, Vama, Vatra-Dornei, Ciocăneşti, Dorna, Cârlibaba, Poiana Stampei, Dorna-Cândrenilor, Mânstirea Homorului, Bucşoaia, toate afiliate la O.E.T.R.


În oraşul Câmpulung se mai află :  o bibliotecă publică, muzeul judeţean de etnografie şi artă populară, universitatea liberă şi 12 societăţi culturale, 1 secţie Touring-Club.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele  provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 68,2%  sunt ortodocşi şi 1,0% sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judeţ sunt 52 biserici,  paraclisuri şi 1 capelă  ortodoxe, 1 biserică greco-catolică, 17 biserici romano-catolice, 7 biserici protestante, una casă de rugăciuni baptistă şi 9 sinagogi.
 

2 schituri ortodoxe de călugări şi 1 de călugăriţe.
 

Instituţii bisericeşti. Judeţul este împărţit în 2 protopopiate ortodoxe la Câmpulung şi Gura-Humorului. Judeţul se află în eparhia Arhiepiscopiei Cernăuţilor  (Mitropolia Bucovinei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului  este oraşul Câmpulung-Moldovenesc. Judeţul are 4 oraşe (Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului, Vama, Vatra-Dornei) şi 39 sate, împărţite astfel:
 

I. Plasa Dornei 45 sate

II. Plasa Humorului 15 sate

III. Plasa Moldovei 13 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Câmpulung  cu 1 secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror în circumscripţia Curţii de Apel din Cernăuţi.
 

5 judecătorii :Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului, Vama, Vatra-Dornei şi Stulpicani, cu un  total de 11 magistraţi.
 

Organizare sanitară. 1 spital de stat în Câmpulung-Moldovenesc, 6 case de izolare la Gura-Humorului, Vatra-Dornei, Vama, Iacobeni, Pojorâta, Capu-Codrului. 2 sanatorii « Dr. Tomaschewski ».  Sanatoriul « Schieber ».
 

Case de odihnă : 2 în Câmpulung-Moldovenesc, 1 în Vatra-Dornei şi 1 în Gura-Humorului.
 

Dispensare comunale : în oraşele  Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului, Vatra-Dornei şi Vama şi în toate satele din judeţ în afară de Cârlibaba-Nouă şi Bucşoaia.
 

1 dispensar particular în comuna Pojorâta.
 

Servicii  sanitare în oraşele : Câmpulung-Moldovenesc, Gura-Humorului şi Vatra-Dornei.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa  Asigurărilor Sociale din Rădăuţi  are oficiu la Câmpulung-Moldovenesc şi organizaţii medicale la Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei, Vama, Gura-Humorului, Iacobeni, Cârlibaba, Fundul-Moldovei, Moldoviţa, Frasin, Stulpicani, cu un total de 11 medici.
 

În Câmpulung-Moldovenesc activează:  Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele  Mircea », Soc. « Doamnele Române », un azil de bătrâni şi infirmi, Oficiul I.O.V., 2 comitete de ajutorare a elevilor săraci şi şomerilor, 2 cantine şcolare, Soc. « Şcoala Română »,  « Cercul Gospodinelor pentru ajutorarea săracilor », Soc. « Octorirea orfanilor » şi 4 societăţi de ajutorare a evreilor.

Principalele aşezărisus

  • Câmpulung Moldovenesc. Capitala judeţului Câmpulung
    Stema. Pe scut albastru, un arcaş moldovenesc de argint, în profil spre dreapta, sprijinindu-se cu dreapta pe arc, iar cu stânga pe o pavăză cu bourul negru al Moldovei şi având în spate tolba cu săgeţi, toate de argint.
    Simbolizează vechea comunitate liberă a ţăranilor din localitate.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul C.-M. al cărui nume este comun cu al multor vechi aşezări româneşti, - Câmpulungul (Kimpolongo) din dreapta Dunării, sem-
    nalat în evul mediu de textele bizantine, Câmpulungul maramureşan sau Câmpulun-gul, străvechiul oraş de scaun al Basarabilor - datează, după tradiţie, dinaintea descălicătoarei. Dimitrie Cantemir spunea că în această regiune a fost, înainte de Dragoş, o republică, adică un ţinut autonom. Sub domnii Moldovei oraşul s-a bucurat de privilegii însemnate.
    De aci, din Câmpulung, se trăgea, după femei, familia domnească a Calimahi-lor, al cărei nume a fost la început Călmaşul.
    Monumente istorice. Biserica de lemn, ridicată de Domnul Moldovei Ioan Calimah în 1758.
    Populaţie
    Oraşul C.-M. avea în 1930, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din acel an, 10.124 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 10.447 locuitori, indicând un spor natural de 323 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 3,2%.
    Economie
    Industrie şi comerţ. 5 mori, 1 fabrică de conserve de peşte, 1 de brânzeturi, 1 de ghiaţă, 5 de cherestea, 1 de mobile şi tâmplărie, 2 pentru prelucrarea lânei, 3 pive de sumane, 2 tăbăcării, 3 fabrici de cărămizi, 1 de ţigle şi 12 de var.
    Comerţ intens de lemne, cherestea, vite, brânzeturi şi fân.
    Bâlciuri: 23 August şi 19 Decemvrie
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Basarabiei (sucursală), Banca Comercială (sucursală), Banca Câmpulungul Moldovenesc, Banca Evreiască de Credit şi Economie, Banca Muntenilor, Banca populară “Petru Rareş », Banca “Pietrele Doamnei”, Banca Reifeisen.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului C.-M. pe exerciţiul 1936/37, prevede 7.299.254 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “Dragoş Vodă », Gimnaziu de fete, Gimnaziu industrial de băieţi, Şcoală de ucenici, Şcoală de ucenice, Şcoală de ţesătorie particulară, 5 şcoli primare, 1grădină de copii.
    Instituţii culturale. Biblioteca publică a judeţului Câmpulung, Muzeul judeţean de etnografie şi artă populară, Universitatea liberă, Societatea “Arcaşul ", Societăţile cul-
    turale “Rarău”, ”Regina Maria », “Deşteptarea », “Şcoala Română », “Albumiţa” şi “Eminescu », Societatea germană pentru cultură, Asociaţia tineretului german, So-
    cietăţile evreeşti “Chevre Gach », “Theodor Herzl” şi “Talmud Thora », Societatea corală “Răsunetul Carpaţilor”, 1 secţie Thouring-Club.
    Cinematograf comunal, 1societate sportivă, 1societate de vânătoare.
    Ziare şi reviste. « Glasul Muntelui », « Străjerul » (lunar), « Sămănătorul» (lunar), «Buletinul oficial al judeţului Câmpulung» (o dată la două luni).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 3 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică. 2 sinagogi, 1 casă de rugăciuni baptistă.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul C.-M., reşedinţa judeţului Câmpulung, este situat la 133 km de Cernăuţi şi la 483 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Dărmăneşti - Vatra Dornei.
    Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Judecătorie mixtă, Penitenciar de prevenţie şi corecţie, Notar public, Primărie, Poliţie, Administraţie financiară, Serv. judeţean
    de drumuri, Serv. agricol judeţean, Eforia păşunilor, Servicii sanitare judeţean şi comunal, Servicii veterinare judeţean şi comunal, Cameră de agricultură, Percepţie
    fiscală, Serv. de măsuri şi greutăţi, Staţiune meteorologică, Legiune de jandarmi, Serv. silvic judeţean, Revizorat şcolar, Pretură, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri, Oficiu de cură şi turism, Serv. regimului apelor, Depozit C.A.M.
    Asociaţii. Asociaţia corpului didactic, Asociaţia pensionarilor civili, Soc. funcţionarilor judecătoreşti, Corpul contabililor autorizaţi, Asociaţia clerului, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Sindicatul birtaşilor, Asoc. “Meseriaşul Român”, Soc. funcţionarilor publici, Gremiul comercial, Soc. notarilor publici, 2 sindicate pentru îmbunătăţirea rasei animalelor şi Soc. Evreiască “Poale Zion ».
    Edilitate. 2 uzini electrice: 1pentru iluminatul oraşului aparţinând Primăriei şi 1 a stabilimentelor balneare.
    Lucrări de pavare a oraşului în curs de executare, apaduct pentru o parte din oraş, grădină publică.
    Sănătate publică. Spital judeţean, Casele de odihnă a funcţionarilor Municipiului Cernăuţi şi a funcţionarilor «Schmidt et Co. Fontin”,  2 sanatorii “Dr. C. Tornaschew-
    scki”, Dispensar comunal.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Azilul judeţean de bătrâni şi infirmi,  Oficiu I.O.V., 2 comitete pentru ajutorarea elevilor săraci şi şo-
    merilor, 2 cantine şcolare, Societatea «Crucea Roşie », Soc. “Principele Mircea”, Asociaţia “Doamnelor Române”, Cercul Gospodinelor pentru ajutorarea săracilor,
    3 societăţi de ajutor mutual (2 române şi 1 germană), Soc. “Şcoala Română”, care întreţine un cămin pentru elevi, 4 societăţi evreeşti de ajutor. 
     

Gura-Humorului, comună urbană situată în regiune muntoasă, la vărsarea pârâului Humor în râul Moldova, 472 m deasupra nivelului mării, la 32 km de reşedinţa judeţului, 96 km de Cernăuţi  şi la 448 km de Bucureşti.
 

Staţie c.f.   pe linia Dărmăneşti - Vatra Dornei.
 

Are 6.191 locuitori.
 

Mai multe fabrici de cherestea, tăbăcărie, fabrică de cărămidă, de olărie.
 

Comerţ dezvoltat cu lemn, vite şi piei.
 

Bâlci : 28 iulie.
 

Banca Comercială Cernăuţi, Casa de Economie S.A., Banca « Albina », Banca Agricultorilor « Homoreană ».
 

Gimnaziul de băieţi « Principele Carol », gimnaziu industrial de fete,  Şcoală de ucenici, şcoală de ucenice, 3 şcoli primare.
 

Soc. Culturală « Şcoala română », Soc. Culturală « Clubul român », Soc. Culturală  germană. Soc. Arcăşească “Arcaşul” Soc. “Mohsica Thora” pentru cultura evreiască,  Soc. “Macabea”, 1 cinematograf, 1 societate de vânătoare.
 

1 protopopiat ortodox,  1 biserică ortodoxă, 1 biserică romano-catolică, 1 biserică evanghelică şi 3 sinagogi.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Comisariat de poliţie, Serv. sanitar, Serv. veterinar,  Brigada silvică, Ocol silvic, Oficiu P.T.T., Oficiu de cură şi turism.
 

2 asociaţii profesionale ( Soc. Meseriaşilor şi Tovărăşia birtaşilor)


Uzină electrică.


Casa de izolare şi ajutor, Casa de odihnă a Universităţii Carol II din Cernăuţi, dispensar communal.


Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Ocrotirea femeilor bolnave », Soc. « Doamnele Române » pentru ajutorarea copiilor, Soc. « Sprijinul bolnavilor »,  Soc. evreiască de ajutor mutual « Gmiles Chesed ».
 

Vara, oraşul atrage numeroşi vizitatori, fiind aşezat într-o regiune pitorească.


Vama, comună urbană, situată la 13 km de reşedinţa judeţului, 121 km de Cernăuţi şi 464 km de Bucureşti.
 

Staţie c.f.   pe linia Dărmăneşti - Vatra Dornei.
 

Are 5.679 locuitori.


Câteva fabrici de  cherestea, de cărămizi, cariere de piatră. Banca populară « Stâlpul lui Vodă ».

4 şcoli primare.


Soc. pentru cultura şi literatura  română în Bucovina.


Asoc. Culturale « Stâlpul lui Vodă », « Mihai Vodă Racoviţă », « Arcaşul ».


Cinematograf, societate de vânătoare.


2 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 sinagogă.


Primărie, Judecătorie mixtă, Administraţie silvică, oficiu P.T.T., Oficiu telefonic,  Serv. Sanitar, Serv.

Veterinar,  Percepţie fiscală, Comisariat de poliţie,  Oficiu de cură şi turism, Pichet hidraulic.


2 uzine electrice.


Casă de izolare şi ajutor , dispensar comunal.


« Cercul gospodinelor », Soc de ajutorare.


Vatra-Dornei. Comună urbană aşezată la vărsarea râului Dorna în Bistriţa, la 45 km de reşedinţa judeţului, 173 km de Cernăuţi şi 510 km de Bucureşti.
 

Staţiune balneo-climatică. Staţie c.f. pe linia Dărmăneşti - Vatra-Dornei.
 

Are 8.141 locuitori.
 

Câteva fabrici de cherestea, de cărămizi, de mobile.
 

Stabiliment de băi.
 

Comerţ mic cu vite şi produse ale fabricilor de cherestea.
 

Banca Comercială, Banca I. Schieber.


Şcoală de ucenici, şcoală de ucenice, 5 şcoli primare, 1 şcoală de copii mici.


3 soc. culturale române, 1 soc. arcăşească « Mihai Viteazul », 1 soc culturală germană şi 2 evreieşti.


1 cinematograf, 2 societăţi sportive, 1 soc de vânătoare.


3 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 evenghelică, 2 sinagogi.


Primărie, Judecătorie de ocol, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic,  Serv. Sanitar, Serv. Veterinar,  Percepţie fiscală, Comisariat de poliţie, Pretură, Ocol silvic, Brigadă silvică,  Oficiu de cură şi turism.


2 asociaţii profesionale


2 uzine elctrice.


Casă de izolare şi ajutor,  Casă de odihnă, dispensar comunal.

Fotografiisus