Judeţul Caraș

Judeţul Caraș
510___celebra_linie_ferat_oravia__anina.jpg

Celebra linie ferată Oraviţa -Anina

511___vizit_la_reia_n_1926_a_participanilor_la_o_conferin_internaional_de_foraje.jpg

Vizită la Reşiţa în 1926 a participanţilor la o conferinţă internaţională de foraje

512___oraul_oravia_vedere_de_ansamblu.jpg

Oraviţa, vedere din centrul oraşului

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate.
 

Suprafaţa. 4.693 km².
 

Înfăţişarea pământului.  Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului.
 

Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara, când încă sunt zăpezi pe înălţimi. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor.
 

Apele sunt abundente şi numeroase. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte, în Timiş (Berzava , Pogonişul).
 

Vegetaţie. Munţii sunt acoperiţi, cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului, de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. Numai munţii mărunţi din S.-V.  (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee.
 

Bogăţii minerale.  Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. Aici se găsesc într-adevăr, de la Dunăre şi până în valea Pogonişului, zăcăminte de fier, cupru şi magneziu, huilă, cărbune brun. Reşiţa, cunoscutul centru metalurgic, aparţine tot acestui judeţ.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică.  Judeţul C. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane.


Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană, de origine dacă, s-a perpetuat în Berzovia de azi, ca şi numele râului Berzava.  Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului.
 

Castrul Caput Bubali  a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară. Arcidava, cu finalul caracteristic dacic, a fost identificat în Vărădia.
 

Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava, Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin).


Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei, care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna  de Sarmisegetuza.


Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin).


Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV. El se întindea în preajma domniei  băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş. El fu anexat când Ungariei, când voievodatului transilvan.


După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552), Banatul, cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse, fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri.


Judeţul C. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci, în 1718.


Monumente istorice. Biserica ortodoxă din Secăşeni, înălţată în 1678.

Populaţiesus

Starea populatiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din  1930,  judeţul C. numără 200.390 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 200.390 97.643 102.747
Total urban 29.564 14.524 15.130
1. Orasul Oravita 9.646 4.582 5.064
2. Orasul Resita 20.008 9.942 10.006
Total rural 170.736 83.119 87.617
1. Plasa Bocsa-Montana 29.024 14.251 14.773
2. Plasa Bozovici 24.398 11.695 12.703
3. Plasa Moldova-Noua 28.776 14.206 14.570
4. Plasa Oravita 60.423 29.183 31.240
5. Plasa Resita 28.115 13.784 14.331


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 200.390 30 - 49 de ani 54.775
0 - 9 ani 37.992 50 - 69 de ani 35.601
10 - 29 ani 62.476 70 de ani si peste 8.702
    Vârsta nedeclarata 844

 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C., după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României, în perioada 1931-1936, sunt următoarele:
 

 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 3.775 4.029 -256 18,9 20,1 -1,3
1931 200.542 4.293   3.990 303 21,4 19,9 1,5
1932 200.570 4.068   4.290 -222 20,3 21,4 -1,1
1933 200.054   3.564   4.040 -476 17,8 20,2 -2,4
1934   199.908 3.546   3.797 -251 17,7   19,0 -1,3
1935 199.159 3.391 4.027 -636 17,0 20,2 -3,2
1936 198.899 3.535 3.629 -94 17,8   18,2 -0,4


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C. a fost de 198.634 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200.390 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere  naturală de 1.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei descreşteri de 0,9%.

Înfăţişare socialăsus

Caraşul e un judeţ de contraste. Posedă zăcăminte minerale bogate, dar e greu accesibil. Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni, îngăduind exploatarea lor. Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei, a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni, numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite, printre furnale, laminoare, fabrici, uzine şi ateliere. Dincolo de aceste capete de drum de fier, masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului. Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe  mult mai puţin industriale. Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean, ce ţine de judeţul C., trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine, care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii. Oraviţa, centrul ei adminstrativ, e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. Cu toată aparenţa contrarie, Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc, în care sunt încrustate câteva centre industriale.


Judeţul C.  este greu accesibil dinspre Răsărit. Cu excepţia drumului naţional de  la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa, căile de comunicaţie ocolesc toate, masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud ; Drumul de Fier şi drumul Orşova - Timişoara la Răsărit ; iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova–Nouă, la Apus. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze), legătura dintre judeţul C. şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil, prin Timişoara sau prin Lugoj.


Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele. Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului. Plasa Moldova-Nouă, satele din Clisura Dunării. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei. Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei, din ţara Almăjului şi din Clisură. Pe de alta, Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă, satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă, Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13, cu garnizoana la Caransebeş.


Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat ; în plăşile Reşiţa, Bocşa şi Moldova, ele sunt răsfirate ; în ţara Almăjului, satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o diasporă de « sălaşe », care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele, impusă de administraţia austriacă.


Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş.


În genere, populaţia din centrele industriale lucrează în uzine, face comerţ, se îndeletniceşte cu profesiuni libere, iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. Cu excepţia plasei Moldova Nouă, satele din Caraş nu au excedente de populaţie, care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. Ca atare, muncitorimea din  centrele industriale ale judeţului nu provine, şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. Ea e în mare măsură alogenă, şvăbească, colonizată numai în cursul veacului trecut.


În sate, ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura.  La munte şi în Clisură cultura pământurilor, puţine şi sărace, e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul.


Datorită în bună parte  şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene, portul, obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a  ţărănimii oltene.


Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni ; pe cei dintâi, bănăţenii îi numesc « bufeni », pe cei din urmă, « ţereni ». Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele, opincile şi obielele, de croială arhaică, ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică.


Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. Un nobil din Almăj, Iacob Gârleşteanu, a ajuns ban de Severin la anul 1241. În vremea luptelor cu Turcii, Caraşul i-a dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji.  Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici, una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj.

Economiasus

Judeţul C. se întinde pe un pământ fertil, foarte bogat în minereuri. Agricultura şi industria, excepţional de dezvoltate. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării, Reşiţa, cu importante uzine şi industrii complementate.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469.300 ha. Suprafaţa arabilă este de 123.131 ha, adică 26,23% din suprafaţa judeţului şi 0,41% din suprafaţa totală a ţării.
 

Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 97.589 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupă 49.743 ha, cu o producţie de 445.150 chint. (prod. medie la ha 8,9 chint.), în valoare de 105 mil. lei.
 

Grâul ocupă 37.544 ha, cu o producţie de 228.201 chint. (prod medie la ha 6,1 chint.).
 

Ovăzul ocupă 8.050 ha, cu o producţie de 44.448 chint. (prod. medie la ha 5,5 chint.), în valoare de 13 mil. lei.
 

Orzul ocupă 1.552 ha, cu o producţie de 10.050 chint. (prod. medie la ha 6,5 chint.), în valoare de 2 mil. lei.
 

Secara ocupă 670 ha, cu o producţie de 4.089 chint. (prod. medie la ha 6,1 chint.), în valoare de 1 mil. lei.
 

Măturile  ocupă 10 ha, şi meiul 20 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.916 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5.916 ha, cu o producţie de 69.981 chint. fân (media la ha 11,8 chint.), în valoare de 9 mil. lei şi 450 chint. sămânţă (media la ha 0,1 chint.). Lucerna ocupă 2.722 ha, cu o producţie de 52.296 chint. fân (media la ha 19,2 chint.), în valoare de 7 mil. lei şi 300 chint. sămânţă (media la ha 0,1 chint.). Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha, cu o producţie de 14.715 chint. (media la ha 27,0 chint.), în valoare de 1 mil. lei.
 

Plantele alimentare ocupă 3.037 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.358 ha, cu o producţie de 56.837 chint. (media la ha 41,8 chint.), în valoare de 7 mil. lei. Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41.394 chint (media la ha 71,6 chint), în valoare de 8 mil. lei. Fasolea ocupă 425 ha, cu o producţie de 2.154 chint. (media la ha 5,0 chint.) în valoare de 1 mil. lei.
 

Plantele industriale ocupă 805  ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha, cu o producţie de 1.249  chint. fuior, (media la ha 3,3 chint) şi 1.040 chint. sămânţă.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (469.300 ha) , ogoarele sterpe ocupă 9.784 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 27.400 ha, cu o producţie de 328.800 chint. (prod. medie la ha 12,0 chint.).
 

Păşunile ocupă 50.696 ha.
 

Pădurile ocupă 193.981 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 8.191 ha. cu o producţie de 32.764 chint.
 

Alţi pomi fructiferi 1.098 ha.
 

Viţa de vie ocupă 3.533 ha, (din care viile pe rod 1.735 ha) cu o producţie de 606.635 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935 :
 

Cai 20.150, boi 47.507, oi 194.037, capre 14.269, porci 34.729, stupi sistematici 6.239, stupi primitivi 3.874.
 

Industrie. Alimentară. 6 mori, 4 mori şi fabrici de ulei, 1 fabrică de bere, 1 de btrânzeturi, 3 de gheaţă. Industria chimică. 3 distilerii de lemn, 1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa), 1 de catran, 2 de oxigen, 1 fabrică de brichete, 1 uzică de gaz, cocs şi gudron (Reşiţa).

Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă, 1 secţie de furnale, 1 de laminoare, 1 fabrică de locomotive, 1 de forjerie, 1 fabrică de maşini, 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje), 1 fabrică de maşini agricole, 1 de şuruburi.  Alte industrii. 1 fabrică de pânzeturi, 2 de mănuşi, 2 de pielărie, 6 de cherestea, 1 de tâmplărie, 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa).
 

Industrie minieră . Minele de cărbuni ale Soc. « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina, Doman şi Secul ; Minele de cărbuni ale Soc. « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac ; Mina de cărbuni a Soc. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa », la Ocna-de-Fier.

Cariere de argilă la Soceni şi Tirol, argilă plastică la Vornic, piatră calcară pentru construcţii la Soceni, Steierdorf-Anina şi Colţan, piatră calcară pentru fabricarea varului, granit, şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană.
 

Comert. Judeţul C. face comerţ intens cu produse industriale, agricole, animale şi produse animale.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime).
 

Cooperative de credit (bănci populare) 13, cu 1.392 membri.
 

Cooperative forestiere 2, cu 103 membri.
 

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7, cu 204 membri.
 

Cooperative de consum 9, cu 2.609 membri.
 

Drumuri. Judeţul C. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.018 km şi 834 m  repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 282 km 616 m, din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar 2 km 338 m  de comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 492 km 048 m, din care 446 km  582 m  sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană, iar 506 m  de comunele urbane.
 

Drumuri comunale 1.344 km 170 m. 
 

Lungimea podurilor  este de 7.209,08 metri, repartizată astfel : poduri naţionale 2.467,78 m, judeţene 4.008,10 m, şi comunale 7.33,20 m.
 

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Orsova - Bazias - Frontiera

2. Timisoara - Oravita – Moldova- Veche

3. Lugoj - Resita - Bozovici
 

Calea ferata. Reţeaua totală de cale ferată  a judeţului este 156 km linii secundare simple.
 

Staţii importante :  Reşiţa, Oraviţa, Anina, Berzovia, Vasiova.
 

Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Societăţii N.F.R. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş, în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi.

Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D.D.S.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta - Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh -  Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.
 

Poştă, telegraf, telefon. 2 oficii P.T.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa ; 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale.
 

Oficii telefonice : 29.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Aurora Banatului, staţiune climatică  aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi, la 780 m înălţime, cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici.

Soare mult, ploi rare, aer curat şi ozonizat. Staţiune de odihnă şi convalescenţă, indicată în astenii uşoare, anemii, afecţiuni pulmonare.  Sanatoriu de boli de piept. Numeroase case de închiriat.

Medic, farmacie, oficiu P.T.T., oficiu telefonic, restaurant. Staţie c.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa - Anina. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi, regiunea prezentând  poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe. De reţinut  drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa, drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici, de-a lungul văii Minişului.


Marilla, staţiune climatică la imediata apropiere de Anina, distrusă în timpul războiului, este astăzi în stare de reorganizare, pentru funcţionarii U.D.R.-ului.


Bocşa-Montană, staţiune climatică  de interes local, este aşezată pe linia ferată Timişoara-Reşiţa, la înălţime de 190 m. Are un sanatoriu, oficiu P.T.T. Excursii pe Domeniile Reşiţei.

Văliug, staţiune climatică de interes local, situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine), la aproximativ 20 km de Reşiţa. Punct de plecare în numeroase excursii.


Excursii. Din Oraviţa la izvorul Coronini, la peşterile Bohiu, Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol, din Văliug : pe muntele Semenic, pârâul Molidului – Baia Vulturului, Grămada Ursului – Semenic.


Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului, la Cazane, pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova.

499___autoriti_locale_ateapt_vizita_regelui_ferdinand_la_anina.jpg

Autorităţi locale aşteaptă vizita regelui Ferdinand la Anina

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

500___automobilele_care_aduc_pe_rege_i_pe_regina_maria_sosesc_la_adminstraia_exploatrii_miniere.jpg

Automobilele care aduc pe rege şi pe regina Maria sosesc la adminstraţia exploatării miniere

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

501___anina_iunie_1926.jpg

Anina, iunie 1926

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

502___anina_iunie_1926_botezul_unui_pu_al_minei_cu_numele_regelui_ferdinand.jpg

Anina, iunie 1926. Botezul unui puţ al minei cu numele regelui Ferdinand

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

503___anina_iunie_1926_botezul_unui_pu_al_minei_cu_numele_regelui_ferdinand.jpg

Anina, iunie 1926. Botezul unui puţ al minei cu numele regelui Ferdinand

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

504___anina_iunie_1926_imagine_cu_ocazia_vizitei_regelui_ferdinand.jpg

Anina, iunie 1926. Imagine cu ocazia vizitei regelui Ferdinand

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

505___anina_iunie_1926_oaspeii_se_pregtesc_de_plecare.jpg

Anina, iunie 1926. Oaspeţii se pregătesc de plecare

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

506___anina_iunie_1926_regele_i_regina_i_iau_rmas_bun.jpg

Anina, iunie 1926. Regele şi regina îşi iau rămas bun.

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

508___automobilul_perechii_regale_prsete_curtea_adminstraiei_miniere_anina.jpg

Automobilul perechii regale părăseşte curtea adminstraţiei miniere Anina

Sursa:  colecţia Cristian-Liviu Mosoroceanu

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele  recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 173.576 locuitori, din care 64,2% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 75,8 % bărbaţi ştiutori de carte şi  53,4 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,9 1,0
•  Primara 74,9 94,3
•  Secundara 19,3 3,5
•  Profesionala 2,8 0,8
•  Universitara 1,3 0,3
•  Alte scoli superioare 0,8 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35.811 loc. (3.348 mediu urban şi 32.463 mediu rural).
 

Şcoli secundare. a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu de fete romano-catolic, 1 şcoală de arte şi meserii ;

b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete, 2 şcoli de ucenici.


Şcoli primare : 146, din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale), cu un număr total de 23.086 copii (2.325 mediu urban şi 20.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii.  13, din care  6 rurale şi 7 urbane, cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934).

 

Instituţii culturale. În judeţul C. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa, Bozovici, Moldova-Nouă, Reşiţa şi Sasca -Montană.
 

 

 Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine  în judeţ 109 cămine culturale, 57 soc. muzicale şi 34 biblioteci, adică un total de 200 organizaţii, dintre care 68 au personalitate juridică.


Alte instituţii culturale. În Oraviţa : Biblioteca comunală, Muzeul judeţean, Cazinou, 4 societăţi muzicale, asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare.


În Reşiţa : 2 societăţi culturale, 1 casă de lectură, 5 societăţi corale, 3 societăţi sportive, 1 club turistic, 2 societăţi de vânătoare.


Teatre şi cinematografe. 1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa, 3 cinematografe la Reşiţa, 3 la Steierdorf-Anina, 1 la Bocşa-Montană.

Religiesus

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 70,3 % sunt ortodocşi şi 5,1% sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 115 biserici ortodoxe, 3 capele ortodoxe, 4 mânăstiri ortodoxe, (în comunele Baziaş, Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa), 19 biserici greco-catolice, 22 biserici romano-catolice, 1 evanghelică, 2 reformate, 46 case de rugăciune baptiste, 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti.  Protopopiate ortodoxe în Oraviţa, Reşiţa,  Bocşa-Montană şi Răcăşdia ; protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană, protopopiate romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa.
 

Judeţul C. se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia greco-catolică a Episcopiei Lugojului.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului C. este Oraviţa.  Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate, împărţite astfel :
 

I.  Plasa Bocşa-Montană 19 sate

II. Plasa Bozovici 16 sate

III. Plasa Moldova-Noua 22 sate

IV. Plasa Oravita 27 sate

V. Plasa Resita 23 sate

VI. Plasa Sasca-Montana 19 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune, 10 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara.
 

6 judecătorii la Oraviţa, Reşiţa, Bocşa-Montană, Bozovici, Moldova-Noouă şi Sasca-Montană, cu un total de 15 magistraţi.
 

Organizare sanitară. 1 sanatoriu de stat, 1 spital epidemic comunal, 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa ; spitalul Casei de Asigurări Sociale, 1 spital comunal de izolare, 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană, 1 spital de stat la Moldova-Nouă.
 

Dispensare de stat la  Cacova, Vermeş, Reşiţa, Bozovici, Cărbunari şi Berlişte.
 

1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale, cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti.
 

În oraşul Oraviţa mai activează :  Soc. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor.
 

În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere, Azilul comunal, Căminul de ucenici U.D.R.
 

În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice, 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina,  1 orfelinat al baptiştilor, Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici.

Principalele aşezărisus

  • Oraviţa, capitala judeţului
    Stema. Pe scut roşu, două ciocane negre, încrucişate, şi peste tot, o roată dinţată de argint.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri.
    Simbolizează industria minieră a oraşului.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraviţa poartă un nume de origine slavă. S-a ridicat după 1718, când Banatul a ajuns sub dominaţia Austriei, ca un centru minier de primul ordin.
    Populaţie
    Oraşul O. avea în 1930, după datele recensământului din acel an,  9.646 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 6.541 locuitori
    (fără comunele suburbane Broşteni şi Ciclova-Montană, care la recensământul din acel an s-au trecut la oraşul O. şi cari la acea dată aveau un total de 2.774 locuitori).
    Economie
    Industrie şi comerţ. 2 mori, 1 fabrică de ghiaţă şi 1 de mănuşi. Cităm « Moara cu aburi » (capital investit 6 milioane) şi Fabrica de mănuşi « Westend » (capital investit 8 milioane).
    Comerţ local.
    Instituţii de credit. Banca Timişoarei (sucursală), Casa de Păstrare, Banca Comercială şi Industrială, Banca Oraviţană, Banca de credit agricol, Banca Franco-Română (sucursală), Banca Burghezilor, Banca «Speranţa ».
    Finanţe publice. Bugetul oraşului, pe exerciţiul 1936/37 prevede 7.596.606 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi « General Dragalina »,  Gimnaziu de fete, Gimnaziul de fete romano-catolic al Institutului « Notre Dame », Şcoală de arte şi meserii, 7 şcoli primare şi 2 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Biblioteca comunală, Muzeul judeţean, Asociaţia de tir, Asociaţiunea « Astra », Casinou, 4 societăţi muzicale, Teatrul cazinoului, Cinematograful « Astra »,  1 societate de vânătoare.
     
    Ziare şi reviste. « Drum Nou » (săptămânal), « Roata » (săptămânal), « Urzica » (săptămânal), « Buletinul jud. Caraş» (bilunar), «Generaţia de mâine» (lunar),  « Şcoala Caraşului » (lunar), « Revista socială C.F.R. »,« Românul », « Poporul Român ».
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 2 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1casă de rugăciune baptistă, 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox, 1 greco-catolic şi 1 romano-catolic.
    Administraţie
    Oraşul O., capitala judeţului Caraş, este aşezat la 110 km de Timişoara şi la 621 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Oraviţa-Berzovia. Staţiune balneo-climatică.
    Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Primărie, Administraţie financiară,
    Percepţie, Inspectorat Minier, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu de măsuri şi greutăţi, Pretură, Judecătorie de ocol, Inspectorat de vânătoare şi pescuit, Serviciu sanitar al judeţului, Serviciu sanitar comunal, Serviciu sanitar veterinar judeţean, Serv. sanitar veterinar comunal, Oficiu Naţional de cură şi turism, Legiune de jandarmi, Notar Public, Pompieri.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sfatul Negustoresc, Corpul contabililor.
    Edilitate. Uzină electrică, pavagii, autobuse.
    Sănătate publică. 1 sanatoriu de stat, 1spital epidemic comunal, 1 spital judeţean, 1dispensar comunal.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Reuniunea de binefacere a femeilor ortodoxe, Reuniunea de binefacere a femeilor
    pentru ajutorul săracilor. 
     

Reşiţa, comună urbană, aşezată lângă râul Berzova, la 35 km de Oraviţa, 125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti. Staţie c.f pe linia Timişoara-Reşiţa, important centru al industrieiei metalurgice din ţară.
 

Are 19.925 locuitori.
 

Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2.805.014 lei.
 

Uzinele Soc U.D.R., Fabrica « Margina », Fabrica de cherestea, Fabrica de celuloid, fabrica de gaz S.A.
 

Comerţ dezvoltat cu lemn, vite şi piei.
 

Banca « Berzava », Sucursala Băncii Comerciale Timişoara.
 

1 gimnaziu de băieţi, 1 de fete, 4 şcoli primare de stat, 3 grădiniţe de copii, 2 şcoli de ucenici, 1 şcoală primară confesională evanghelică, 1 reformată, 3 grădiniţe de copii confesionale.
 

Asociaţia « Astra », Cazinoul român,   Cazinoul U.D.R., 2 case culturale din care 1 romano-catolică, 5 societăţi corale,  1 casă de lectură maghiară,  3 cinematografe, 3 societăţi sportive, Club turistic, 2 societăţi de vânătoare.
 

2 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 evanghelică, 1 reformată, 1 baptistă şi 1 sinagogă.
 

Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic.
 

Pretură, Primărie, percepţie fiscală, Poliţie, Judecătorie de Ocol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.
 

Reuniunea comercianţilor, Uniunea micilor industriaşi, Sindicatul naţional român, Uniunea angajaţilor U.D.R., Cercul inginerilor U.D.R., Sindicatul metalurgist.
 

Spital de stat, Dispensar, stabilimente de băi, Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale.


Uzină electrică, canalizare, conductă de apă, pavaje, asfalt.


Spitalul Casei Asigurărilor Sociale, Spitalul comunal de izolare, 2 sanatorii particulare.


Dispensar comunal, Dispensarul casei Asig Sociale.


Steierdorf-Anina, comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună.
 

Are peste 10.269 locuitori.
 

Fabrică de şuruburi, fabrică de cherestea, Minele de cărbuni Regele Ferdinand I.


3 şcoli primare, 2 grădiniţe de copii.
 

7 soc. muzicale, 3 cinematografe.


1 soc sportivă şi 1 de vânătoare.


1 biserică ortodoxă, 2 romano-catolică, 1 evanghelică, 1 casă de rugăciune baptistă.


Primărie, Percepţie, 2 oficii P.T.T., oficiu telefonic, Oficiul Casei cercuale.


Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri, Sindicatul Internaţional al muncitorilor.


Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”.


Uzina electrică, conductă de apă.


Moldova-Nouă, comună rurală, port la Dunăre.


Are  peste 4.018 locuitori.


1 fabrică de cherestea, 1 casă de păstrare, 4 şcoli primare, Asoc. « Astra », 1 soc corală, 1 soc de vânătoare, 1 biserică ortodoxă, 1 romano-catolică, 1 casă de rugăciune baptistă.


Pretură,  Primărie,  Judecătorie de Ocol,  Percepţie,  Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Ocol silvic, Oficiu veterinar.

Sfatul negustoresc.


Spital de Stat « Ion I. C. Brătianu ».

Fotografiisus

509___imagine_a_localitii_steierdorf_anina_la_sfritul_sec_xx.jpg

Imagine a localităţii Steierdorf-Anina la sfârşitul sec XX

510___celebra_linie_ferat_oravia__anina.jpg

Celebra linie ferată Oraviţa -Anina

511___vizit_la_reia_n_1926_a_participanilor_la_o_conferin_internaional_de_foraje.jpg

Vizită la Reşiţa în 1926 a participanţilor la o conferinţă internaţională de foraje

512___oraul_oravia_vedere_de_ansamblu.jpg

Oraviţa, vedere din centrul oraşului

513___gara_bazia.jpg

Gara Baziaş

Pentru România actuală localitatea semnifică punctul de intrare al Dunării în ţară. În Imperiul Austro-Ungar era un important nod de cale ferată (clădirea gării are trei nivele) prin care se făcea legătura cu celelalte provincii ale imperiului (Serbia, Ungaria,...)