Judeţul Cernăuți

Judeţul Cernăuți
215___strandul_baia_popular_.jpg

strand

Baia populara

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judetul C. este asezat în Nordul Bucovinei, la margine de tara si pe drumul Prutului. Spre Miazanoapte, se întinde pâna la apa Nistrului, iar în rest, se desparte de judetele vecine numai prin hotare conventionale, care s-au schimbat mereu în trecut.
 

Suprafaţă. 1.771 km². Este unul dinte cele mai mici judete ale tarii.
 

Înfăţişarea pământului . Relieful este un podis deluros (o parte din podisul Moldovei). Cuprinde însa o regiune mai joasa si destul de neteda, care corespunde, în parte, cu fosta tara a Sepenitului .

Aceasta depresiune morfologica se întinde între Prut si Nistru. Ea este încadrata spre E. si S. de o a doua regiune a podisului cernautean : podisul înalt . Acesta e format din masive deluroase mai rasarite ( Tetina si Bârdau ), împadurite, si locuri mai joase, bine cultivate, presarate cu multe sate.


Climă şi ape. Clima este de tip baltic, adica mai aspra si mai umeda decât în restul tarii . Media temperaturii anuale este de sub 9° ;iarna tine cam cu o luna mai mult decât în Sud. Partea rasariteana a judetului este însa mai secetoasa (primeste sub 600 si chiar sub 500 mm ploaie anual).
 

Din cuprinsul tarii nu izvorasc decât pârâuri neînsemnate ; singurul râu mare este Prutul care, venind de departe, din Carpatii Poloniei, are apa destula chiar vara, când plutele nu înceteaza sa treaca în jos, spre Galati.
 

Vegetaţie. Tot judetul a fost, în trecut, un singur codru (dovada solul de padure). Au fost taiate însa mai întâi padurile din partile joase. Din aceasta cauza, “ Tara Sepenitului ” seamana azi cu o stepa (cultivata). A venit apoi rândul podisului înalt, unde padurile nu au fost crutate decât pe vârfurile care depasesc 400 m.
 

Pe dealurile de peste 300 m predomina fagul ; mai jos însa, putinele paduri ramase, cuprind si stejari.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul C. si-a luat numele de la orasul capitala.

În aceasta regiune de granita, Domnii Moldovei, printre care Alexandru cel Bun la 1407, stabilisera loc de vama.
 

De la 1456 dregatorii tinutului sunt cunoscuti sub numele de starosti de Cernauti.
 

La 1497, în luna lui Octomvrie, 26, Ion Albert, regele polon, este batut de Stefan cel Mare la Codrii Cosminului, din acest tinut. Si tot aici, la Lentesti, vornicul Boldur, bate pe mazovitii veniti în ajutorul regelui.
 

Dupa rapirea acestei parti a Moldovei, Austriacii aseaza la Cernauti capitala ei (1777).
 

Ei stramuta la Cernauti si sediul stravechii episcopii de Radauti din care fac o mitropolie.

Unirea Bucovinei cu vechiul trup al tarii s-a proclamat la Cernauti în 1918.


 

 

Monumente istorice. Ruinele cetatii Tetina , vestita în istoria militara a Moldovei, în apropierea Cernautilor.
 

Resedinta metropolitana din Cernauti, ridicata la 1875, în stil mauro –bizantin. Constructie monumentala, luxoasa si pretentioasa.
 

Biserica « Înaltarea Domnului  » din Lujeni înaltata în sec. XV de Teodor Vitold.
 

Biserica din Horecea , ctitorie din sec. XVII.
 

Biserica din Toporauti , înaltata de Miron Barnovschi, domn al Moldovei.
 

Biserica si casa familiei Hurmuzachi , care a întretinut spiritul national sub dominatia austriaca.

Populaţiesus

Starea populaţiei. Judetul C. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei , decemvrie 1930, un numar de 305.097 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex
 

Unitati administrative

Numarul locuitorilor

Total

Barbati

Femei

Total judet

Total urban

•  Municipiul Cernauti

•  Orasul Cozmeni

•  Orasul Sadagura

•  Orasul Zastavna

Total rural

•  Plasa Cosminului

•  Plasa Nistrului

•  Plasa Prutului

•  Plasa Sepenitului

305.097

130.205

111.147

5.015

9.005

5.038

174.892

51.780

49.578

30.462

43.072

146.608

64.579

55.528

2.438

4.269

2.344

82.029

14.587

22.968

14.480

19.994

158.489

65.656

55.619

2.577

4.736

2.694

92.863

27.193

26.610

15.982

23.078


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta

Locuitori

Grupe de vârsta

Locuitori

Toate vârstele

0- 9 ani

10-29 ani

305.097

65.236

121.026

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

72.907

37.681

6.742

1.505


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt urmatoarele:
 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absolute

Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

-

306.255

308.685

310.560

312.585

313.469

315.154

7.404

7.787

7.953

7.357

7.148

6.774

7.044

5.562

5.741

5.548

5.286

5.759

5.746

5.397

1.842

2.316

2.405

2.071

1.389

1.028

1.647

23,8

25,4

25,8

23,7

22,9

21,6

22,4

17,5

17,9

18,0

17,0

18,4

18,5

17,1

5,9

7,5

7,8

6,7

4,5

3,3

5,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Cernauti a fost de 316.471 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 305.097 reprezinta un spor natural de 11.374 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 3,7 %.

Înfăţişare socialăsus

Judetul C. este situat la hotarul tarii. Nistrul si doua pâraie, anume Colacinul si Serafinetul, formeaza hotarul tarii spre Polonia. Primul se varsa în Prut, al doilea în Nistru. La Sud judetul cuprinde o fâsie de pamânt la malul drept al Prutului cu orasul Cernauti si satul Cuciurul –Mare.


Pe vremuri doua drumuri strabateau acest judet. Unul venea de la Sniatin din Polonia, trecea pe la stravechile sate Lujeni si Sipenit si se termina la orasul Cernauti care, pâna în sec al XVIII-lea, era situat la malul stâng al Prutului. Acest drum servea armatelor poloneze care îl foloseau ori de câte ori invadau Moldova.
 

Al doilea drum pornea de la târgul polonez Horodenca, situat aproape de Nistru si se termina la fel în orasul Cernauti. Era folosit aproape exclusiv de negustorii polonezi care aduceau sare în Moldova. I se zicea « Drumul sarii » sau « Drumul negutitorilor ».
 

Astazi a intervenit o schimbare. Drumul Sniatinului a ramas, în timp ce drumul Horodencei a fost parasit , facând loc altuia, care de la satul Lujeni porneste înspre Nord.
 

Înainte vreme drumul Sniatinului era pazit de doua cetati. Prima zisa Hmelovul, astazi disparuta, statea straja la hotarul Moldovei în dreptul Sniatinului polonez, iar a doua, cu nume Tetina, staruie si astazi cu ruinele pe înaltimile Cernautilor.
 

Judetul Cernauti poseda cel mai fertil sol din Bucovina. Zacând pe o piatra de ipsos si de calcar, solul dintre Prut si Nistru este foarte prielnic culturii cerealelor. Satele sunt mai mari si mai dese. Pomicultura a ajuns aici la un mare grad de dezvoltare.
 

Nu mai putin fertila este regiunea situata la Sud de Prut. Si aici se întâlnesc sate mari. Nu mentionam decât Cuciurul Mare, cel mai mare sat din Bucovina.


Îndeletnicirea de capetenie a populatiei este agricultura. Taranimea, îndeobste bine înstarita, obisnuiste sa-si desfaca, an de an, în orasul Cernauti, surplusul muncii sale, vite, cereale si fructe. Ce ramâne nevândut se exporta prin Polonia înspre tarile care au nevoie de produse agricole.


În timpul din urma a intervenit o schimbare în ce priveste ocupatia populatiei. Fabricile de zahar de la Jucica, Lujeni si Schitul Nistrului au facut ca un numar mare de agricultori sa cultive sfecla de zahar. Iar fabricile de stofa , de tricotaje si se spirt, ridicate în timpul din urma în jurul Cernautilor, au atras multe elemente de la sate. Într-un anumit grad se poate vorbi de industrializare.


Populatia nu e uniforma în ce priveste originea etnica. Dupa stirile ce ne furniseaza documentele si cronicarii, români si straini, prima populatie a judetului a fost româneasca. Se vorbeste raspicat ca Românii au înfiintat tara Sepenicului – vechiul nume al judetului Cernauti. Dar cu timpul a intervenit o schimbare. Marile mosii boieresti si mânastiresti având nevoie de brate de munca, faceau sa se importe, cu permisiunea domnului tarii, elemente straine de oriunde. Profitorul de capetenie a fost elementul maluros din Polonia.

 


Astfel avu loc prima împestritare etnica a populatiei. Iar invazia elementului maluros din învecinata Galitie deveni mai puternica în timpul ocupatiei austriece, când hotarul tarii a fost mutat de la Sniatin la Suceava si când Bucovina a fost unita cu Galitia. Cu toate acestea, staruie înca astazi, în satele partial înstrainate un numar mare de vechi familii românesti, razasesti, stapânitoare de vaste pamânturi si pastratoare de veche traditie româneasca. Sunt sate care au rezistat invaziei, ramânând curat românesti pâna în ziua de astazi.

 


Traditia culturala româneasca a judetului e foarte veche. Afara de instaurarea de catre români a primei stapâniri politice durabile, care nu s-a putut înfaptui fara un corolar cultural, mai multe familii boieresti îsi trageau originea de aici. Nu mentionam decât pe Miron Costin si Ioan Neculce, ale caror familii erau originare din Cernauti. Însasi familia Musat cu admirabilii ei reprezentanti Alexandru cel Bun , Stefan cel Mare si Petru Rares, vine din satul Sipenit. Familia Hurmuzachi, facând un timp din mosia ei Cernauca, locul de întâlnire al literatilor moldoveni, a înteles sa continue aceasta traditie româneasca.
 

Economiasus

Activitatea economica a judetului C. este dominata, în special, de marele centru urban si comercial al Cernautilor.


 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 177.100 ha. Suprafata arabila este de 119.682 ha, adica 67,57% din suprafata judetului si 0,41 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 13.656 ha, adica 11,41%, iar mica proprietate 106.026 ha, adica 88,59%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 82.281 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 129.041 ha, cu o productie de 308.881 chint. (prod. medie la ha 10,6 chint.), în valoare de 73 mil. lei.
 

Secara ocupa 19.364 ha, cu o productie de 245.580 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.), în valoare de 71 milioane lei.
 

Grâul ocupa 16.483 ha, cu o productie de 177.484 chint. (prod medie la ha 10,7 chint.), în valoare de 70 mil. lei.
 

Orzul ocupa 13.476 ha, cu o productie de 158.868 chint. (prod. medie la ha 11,7 chint.), în valoare de 39 milioane lei.
 

Ovazul ocupa 3.845 ha, cu o productie de 46.011 chint. (prod. medie la ha 11,9 chint.) în valoare de 14 milioane lei.
 

Hrisca ocupa 67 ha, meiul ocupa 4 ha si maturile ocupa 1 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 10.178 ha repatizate astfel : trifoiul ocupa 6.054 ha, cu o productie de 192.961 chint. fân (media la ha 31,8 chint.), în valoare de 26 milioane lei si 1.500 chint. samânta. Lucerna ocupa 1.295 ha, cu o productie de 50.563 chint. fân (media la ha 39,1 chint.), în valoare de 7 milioane lei si 100 chint samânta. Radacinile de nutret ocupa 804 ha, cu o productie de 141.410 chint. (media la ha 175,8 chint.), în valoare de 10 mil. lei.


Plantele alimentare ocupa 20.149 ha. Din aceasta suprafata c artofii ocupa 18.276 ha, cu o productie de 3.076.944 chint. (media la ha 168,3 chint.), în valoare de 385 milioane lei. Varza ocupa 373 ha, cu o productie de 76.558 chintale în valoare de 15 milioane lei. Ceapa ocupa 252 ha, cu o productie de 44.941 chint. (media la ha 178,3 chint.) în valoare de 20 mil. lei.


Cartofii printre porumb dau o productie de 30.022 chint. în valoare de 4 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 30.024 chint. în valoare de 11 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 441.282 chint., în valoare de 22 mil. lei.


Plantele industriale ocupa 4.978 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 3.461 ha, cu o productie de 798.074 chint (media la ha 230,5 chint.) în valoare de 44 mil. lei. Cânepa ocupa 524 ha, cu o productie de 1.989 chint. fuior (media la ha 3,7 chint.), în valoare de 7 mil. lei si 2.512 chint. samânta (media la ha 4,7 chint.), în valoare de 1 mil. lei. Floarea soarelui ocupa 266 ha, cu o productie de 2.367 chint. (media la ha 8,8 chint.), în valoare de 1 mil. lei .


Caracteristica. În privinta productiei pe ha judetul C. este clasat în fruntea judetelor tarii la cultura verzei si a cepei si ocupa locul al doilea la cultura cartofilor.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (177.100 ha) , ogoarele sterpe ocupa 2.096 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 9.436 ha, cu o productie de 270.813chint. (prod. medie la ha 28,7 chint.), în valoare de 30 mil. lei.
 

Pasunile ocupa 7.279 ha.
 

Padurile ocupa 27.615 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 205 ha.
 

Alti pomi fructiferi ocupa 908 ha.
 

Vita de vie ocupa 363 ha.
 

Cresterea animalelor. În judetul C. se gaseau în anul 1935 :
 

Cai 28.329, boi 46.915, oi 38.910, capre 1.572, porci 61.178, stupi sistematici 5.00, stupi primitivi 1.580.
 

Industrie. (fara municipiul Cernauti)

Alimentara . 8 mori sistematice, 17 fabrici de spirt, 4 fabrici de bauturi alcoolice, 1 fabrica de bere, 3 fabrici de zahar, 1 de lapte condensat, 1 de unt si brânzeturi, 2 de ulei vegetal, 1 de conserve de peste.
 

Chimica . 1 rafinarie de petrol, 1 fabrica de uleiuri eterice, 1 de lacuri si vopsele, 1 de acid carbonic, 1 de crema de ghete.
 

Metalurgica . 1 fabrica de masini si turnatorie de fier, 1 fabrica de cuie si sârma, 1 articole de tinichea si metal, 1 de lacate.
 

Cariere . Argila pentru caramizi, tigle, olane, etc. la Cernauti; nisip la Ocna, Mitcau si Cernauti, nisip de cuart la Mitcau.
 

Alte industrii . 1 fabrica de tricotaje, 1 de ciorapi, 4 fabrici de cherestea, 1 de lazi, 2 de ghips, 1de carton asfaltat, 2 de caramida.
 

Comerţ. Situat la rascrucea mai multor drumuri comerciale, judetul face un trafic intens de produse ale tarii. Export si import din Germania, Polonia, Cehoslovacia. În registrul comertului sunt înscrise 159 de firme pentru comertul mare si 71 pentru micul comert.
 

Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 833 km 105 m, repartizata astfel :
 

Drumuri nationale. 150 km 391 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 130 km 181 m (pietruiti si pavati), iar municipiul si com. urbane 18 km si 350 m.
 

Drumuri judetene 413 km 848 m din care administratia judetului întretine 404 km 83 m.
 

Drumuri comunale 269 km 860 m.


Lungimea podurilor este de 3.303,50 metri repartizata astfel : podur i nationale 1.192,05 m, judetene 1.776,65 m si comunale 361,80,00 m.


Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
 

1. Botosani - Cernauti - Oraseni.

2. Cernauti – Cosmeni –Zvineace .

3. Storojinet – Cernauti – Hotin.

4. Cernauti – Noua- Sulita - Lipcani.
 

Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o retea de cale ferata în lungime de 253 km

repartizata astfel : linii principale simple 51 km si linii secundare simple 102 km.

Itinerarii principale . Rapide si accelerate : Bucuresti - Cernauti – Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova).
 

Pe lânga liniile de mai sus mentionam si linia Stefanesti – Babin spre Jasienow Polny, exploatata conform conventiei dintre C.F.R si C.F. Polone.
 

Navigatie aeriana. Plecare si sosire pe aerodromul din Cernauti.
 

Linia L.A.R.E.S. : Cernauti – Iasi – Chisinau - Lwow – Varsovia - Gdynia.
 

Linia I.O.T. : Bucuresti – Cernauti – Lwow – Varsovia- Helsinki.
 

Posta, telegraf, telefon. În judet sunt 16 oficii P.T.T. de stat din care 6 în municipiul Cernauti si 9 oficii autorizate, din care 3 în municipiul Cernauti si câte unul la Cernauca, Ivancauti, Lujeni, Mamaesti, Plaiul Cosminului si Stefanesti.
 

Statiuni climatice, balneare, turism. Cutul – Vânatori , statiune climatica de interes local, asezata pe Prut, în codrii Cosminului, la 15 km de Cernauti. Gara la Mamaesti (2 km).
 

Excursii . Din Cernauti : în padurea Tetinei, din apropierea Cernautilor, la Lujeni, Pohorlauti, Zestovna, Oraseni, Berhomat pe Siret.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 258.654 locuitori, din care 68,8% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 75,5% barbati stiutori de carte si 62,6% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

100,0

3,3

64,8

21,0

5,6

4,3

1,0

100,0

1,5

94,0

3,3

0,7

0,4

0,1


Învăţământ. Populatia scolara a judetului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 58.075 loc. (15.554 mediu urban si 42.521mediu rural).
 

 

Scoli superioare. Universitate cu 4 facultati: 1) de drept si stiinte de stat, 2) de litere si filosofie 3) stiinte, 4) teologie ; Conservator de muzica si arta dramatica.
 

Scoli secundare . 1 liceu militar , 1 seminar clerical, 7 licee de baieti, 2 gimnazii de baieti, 3 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu comercial de fete si baieti 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 2 scoli normale de fete, Scoala inferioara de agricultura, 1 scoala de cântareti.
 

Scoli speciale. Institut de surdo-muti si orbi, Institut de educatie.
 

Scoli primare. 163, din care 120 rurale si 43 urbane (150 scoli de stat si 13 confesionale), cu un numar total de 40.821 elevi (11.870 mediu urban si 28.951 mediu rural) si cu 948 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 45, din care 13 rurale si 32 urbane , cu un numar total de 3.050 copii (1.757 mediu urban si 1.293 mediu rural) si cu 59 conducatoare (situatia din 1934).


Instituţii culturale. Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în suburbia Mahala a municipiului Cernauti si în comuna Stânca.
 

Liga Culturala activeaza la Cernauti si Boian.
 

Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are un camin cultural în comuna Clivodin.


Soc. pentru cultura si literatura româna în Bucovina întretine în cuprinsul judetului :


Palatul national cu biblioteca si salile de lectura ;


Tipografia Mitropolitul Silvestru ;


un internat de elevi ;


o sectie culturala, toate în Cernauti, precum si sectiuni culturale în alte 11 localitati.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 85 camine culturale, 12 societati muzicale si 31 biblioteci, adica în total 128 organizatii culturale, dintre care 48 au personalitate juridica.


Alte institutii culturale:

•  La Cernauti: (Vezi monografia municipiilor)

•  La Cozmeni: Clubul „Unirea”, Cercul de lectura polonez.

•  La Sadagura. Un cinematograf.

•  La Zastavna. Cercul de lectura polonez, Soc. Izraelita „Th. Herzl”.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 67,0% sunt ortodocsi si 3,8 % sunt greco –catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Judetul C. are 107 biserici ortodoxe, 19 romano-catolice, 6 biserici si capele greco-catolice-rutene, 2 biserici evanghelice, 6 armeano- catolice, 1 casa de rugaciuni lipoveneasca, 2 a crestinilor dupa Evanghelie, 8 baptiste, 14 adventiste si mai multe sinagogi si case de rugaciuni mozaice.
 

În orasul Cernauti se afla o mânastire ortodoxa de maici si 3 mânastiri romano –catolice.
 

Instituţii bisericeşti. Judetul are 2 protopopiate ortodoxe, 1 romano–catolic rutean. La Cernauti se afla resedinta Mitropoliei Bucovinei si a Arhiepiscopiei Cernautilor.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judetului C. este municipiul Cernauti. Judetul are 4 orase (Cernauti, Cozmeni, Sadagura, Zastavna) si 95 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Cosminului - 19 sate

•  Plasa Nistrului - 17 sate

•  Plasa Prutului - 22 sate

•  Plasa Sipenitului - 27 sate
 

Organizare judecătorească. O Curte de Apel la Cernauti, cu 2 sectiuni si 17 magistrati, în a carei circumscriptie se afla tribunalele Cernauti, Câmpulung, Dorohoi, Hotin, Radauti, Storojinet si Suceava. Un Parchet general pe lânga Curtea de Apel cu 1 procuror general si un procuror.
 

Un tribunal la Cernauti cu 3 sectiuni, 34 magistrati si 1 prim-procuror si 4 procurori.
 

5 judecatorii în Cernauti, Cozmeni, Sadagura, Zastavna si Boian cu un total de 24 magistrati. O judecatorie de munca la Cernauti cu 2 judecatori.
 

Organizare sanitară. Judetul C. are 16 spitale numai în municipiul Cernauti.

Dispensare se afla în16 localitati. (comune)
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are servicii medicale la Cozmeni, Jucica, Lujeni, Nepolocauti, Crisciatec, cu un total de 34 medici si 4 farmacisti.
 

Directia Ocrotirilor din Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale întretine Centrul pentru Ocrotirea Copiilor din Cernauti, 50 ocrotiti în asezaminte si 300 ocrotiti în colonii.
 

La Cernauti mai activeaza :

Soc. « Crucea Rosie », Soc. « Principele Mircea » cu 4 dispensare, oficiul I.O.V., Soc. «Ocrotirea orfanilor de rasboiu », Soc. pentru profilaxia tuberculozei cu 1 dispensar, Soc. pentru profilaxia tuberculozei între evrei cu 1 dispensar, Institutul de orbi si surdo-muti, 1 societate de ajutorare a surdo–mutilor, alte 37 societati de ajutorare a saracilor, batrânilor, etc., 10 orfelinate, 4 camine studentesti si 6 internate.

Principalele aşezărisus

  • Cernauti - municipiu, capitala judetului

CERNĂUŢI

Stema. Pe scut roşu o cetate crenelată, de argint, cu două turnuri laterale pătrate, având poarta deschisă, în care este aşezată stema Moldovei; deasupra, între cele două turnuri, o roză de aur. Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
Este vechea stemă a oraşului, completată cu reprezentarea cetăţii vecine Ţeţina, vestită în istoria militară a Moldovei.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Cernăuţi este amintit pentru prima dată în hrisovul prin care Alexandru cel Bun dă privilegii negustorilor din Liov, la 8 octomvrie 1408. Aceştia vor trebui să plătească vamă şi în Cernăuţi.
Aci, la Cernăuţi, au fost decimaţi din nou, de către Ştefan, Polonii care scăpaseră din Codrul Cosminului (1497).
După răpirea Bucovinei de către Austriaci, Cernăuţi a devenit capitala acestei provincii. Aci în 1918, adunarea naţională a Românilor bucovineni a proclamat unirea acestei părţi a Moldovei cu ţara străveche.
Monumente istorice. Reşedinţa Metropolitană, zidită la 1875, în stil maurobizantin şi constituită în trei mari palate.
Cetatea Ţeţina, celebră în istoria militară a Moldovei, ale cărei ruine se văd în parcul oraşului.

Populaţie
Municipiul Cernăuţi avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 111.147 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 iulie 1937) este de 110.161, indicând o scădere naturală de 986 locuitori, în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 0,9%.

Înfăţişare socială
Cernăuţi, oraşul dintre ceţuri ...

Capitala Bucovinei este unul dintre cele mai interesante oraşe ale României.
Văzut de la atelierele CFR din suburbia Caliceanca, oraşul pare o cetate apocaliptică, o monstruoasă îngrămădire de pietre, un chiot sălbatic de granit. Totul e de o stranie, turburătoare frumuseţe – mai ales toamna, când amurgul castanilor însângerează ferestrele  miilor de case.
Oraşul coboară până în valea ferită de vânturile tari a Roşei şi până-n şesul dulce al  Prutului. Aici, în apropierea râului, e cartierul industrial, cu zeci de fabrici, cari îşi amestecă în culori aspre fumul. Dincolo, peste Prutul cu lunci minunate, încep ţarinile şi satele cu ciobani bucolici, cu virgiliene înserări şi cu ţărani cuminţi, cari ştiu să citească belşugul anului viitor în mugurii pomilor şi soarta în mersul socotit al stelelor.
Împrejurimile oraşului sunt de o încântătoare varietate. Spre Plaiul- Cosminului se desfăşoară largi şesuri înlănurate. De pe terasa aeroportului, poţi vedea până departe mările de grâu ale câmpiilor, cari, spre Cuciurul-Mare, se frâng în văi prăpăstioase şi-n coaste de dealuri repezi. La Mânăstirea Horecii, Prutul curge lin pe lângă o pădurice, prin care Eminescu se plimba  în suavele înserări de primăvară. În biserica acestei comune suburbane s-a rugat odinioară şi împăratul Rusiei, venit la congresul Triplei Alianţe, care s-a ţinut cu nesfârşite serbări şi fast extraordinar la Cernăuţi. Spre apus, se întinde suburbia Roşa, o pitorească risipă de case acoperite cu ţiglă, cari, văzute de la înălţimile din apropierea Teatrului Naţional, par aşezarea de jucărie a unui târg de liliputani. La nordul oraşului, parcul Dominic – sălbatic, neîngrijit, dar minunat de frumos cu fagii, mestecenii şi brazii lui de legendă nordică -  îşi poartă lin copacii spre pârâul Clocucica.
De nicăieri nu se vede mai măreţ capitala Bucovinei ca dinspre satul Mahala. Seara, în special, Cernăuţii au aspectul unei cetăţi enorme  şi dealurile parcă i se închină.
Viaţa Cernăuţilor e cosmopolită. Întâlneşti aici toate neamurile, de la germanul auster şi amator de bere, până la rusul şmecher şi extravagant.
Începuturile acestui mare oraş nu sunt prea lămurite. Lucrul e explicabil prin faptul că, în trecutul Bucovinei, rolul principal de centru politic, militar şi cultural l-a deţinut Suceava.  Importanţa Cernăuţilor a crescut abia în timpul dominaţiei austriace, care i-a acordat o deosebită atenţie, concentrând aici toată administraţia Bucovinei.
Cu toate că nu e legat, în măsura Sucevii, a Rădăuţilor sau a Siretului de istoria României, Cernăuţii păstrează, totuşi, emoţionante amintiri pentru cercetătorii trecutului.
În veacul al XIX-lea, Aron Pumnul, fraţii Hurmuzachi şi-atâţia alţii au creat aici un focar de ştiinţă, literatură şi simţire românească. Fraţii Hurmuzachi au stat în strânsă legătură cu intelectualitatea moldovenească şi s-au bucurat de o vie afecţiune din partea lui Vasile Alecsandri, care a trăit mult timp la moşia Cernăuca din apropiera Cernăuţilor. Aici, Vasile Alecsandri şi alţi boieri moldoveni au petrecut  în lungi şi animate discuţii politice şi literare cu anfitrionii lor. Seara, făceau lungi plimbări, ascultând tălăngile turmelor care se întorceau de la păşune şi fluieratul molcom al ciobanilor.  Cernăuca i-a întrunit pe lângă Vasile Alecsandri pe : Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu şi numeroşi alţii, cărora li se adaugă Gheorghe Bariţiu, ardeleanul. La Cernăuca M. Kogălniceanu a agitat spiritele pentru crearea « unui singur stat naţional, cuprinzând toate provinciile locuite de rasa noastră ». După ce Regatul s-a realizat prin Carol I, intelectualii cernăuţeni şi-au aţintit ochii spre Bucureşti, de unde le veneau multe îndemnuri valoroase.  În prima decadă a veacului nostru relaţiile dintre Cernăuţi şi Bucureşti au devenit foarte strânse, deşi oficialii îşi dădeau silinţa să împiedice aceasta.
Astăzi, Cernăuţii sunt un puternic centru cultural, în care se desfăşoară în ritm viu o bogată viaţă ştiinţifică, literară şi muzicală.
Mitropolia Bucovinei, pe care o conduce de câţiva ani I.P.S.S. Visarion, sprijină în largă măsură aceste manifestaţii şi, datorită ei şi « Societăţi pentru Cultură », Cernăuţii s-au îmbogăţit cu un palat, care va reuni în curând toate societăţile culturale din Bucovina.
« Oraşul dintre ceţuri » are numeroase monumente arhitectonice.
Cel mai important e, desigur, reşedinţa metropolitană, ridicată în apropiera Dominicului. Îi urmează Teatrul Naţional, Palatul de Justiţie, gara centrală, biserica iezuită şi altele.
Oraş bogat, înconjurat de atâtea frumuseţi naturale, centru cultural şi universitar de mare importanţă,  Cernăuţii joacă un rol hotărâtor  în viaţa regiunilor de nord ale ţării.
Economie
Industrie şi comerţ.
Industria alimentară : 5 mori sistematice, 8 brutării mecanice,1 fabrică de biscuiţi, 2 fabrici de spirt, 1 de liqueur, 2 de bere, 4 de oţet şi muştar, 1 de zahăr vanilat, 7 de bomboane, ciocolată, etc., 1 de lapte pulverizat, 1 de produse de lapte, 1 de surogat de cafea, 1 de arpacaş, 2 de conserve de peşte, 5 de mezeluri, 1 de ghiaţă artificială ;
Textilă şi confecţiuni : 10 ţesătorii, 25 fabrici de tricotaje şi ciorapi, 1 de pluş, 4 de basmale, 2 de aţă de bumbac, 3 de şiteruri şi dantele, 3 de pălării, 1 de berete, 1 de vată, 1 de puf şi fulgi de ;
Chimică : 5 fabrici de săpun, lumânări şi sodă, 1 de amidon şi dextrină, 1 de acid carbonic, 1 de acid lactic, 1 de oxigen, 1 de eter, cloroform, etc., 1 de uleiuri eterice, 7 de diverse produse chimice, 1 de şoşoni, galoşi, etc., 2 de piepteni, nasturi etc.;
Metalurgică : 2 fabrici de maşini, 2 turnătorii, 1 fabrică de sârmă, lanţuri, şuruburi etc., 1 fabrică de împletituri de sârmă, 1 de obloane şi articole de lăcătuşerie, 1 de articole emailate, 1 de articole de tablă de zinc, tinichea etc., 1 de foarfeci, 1 de potcoave, 1 de nasturi de tablă, 2 de bricege, 1 de pineze şi agrafe de birou, 2 de diverse articole de metal, 2 ateliere de reparaţiuni ;
Lemnului : 1 fabrică de cherestea, 6 fabrici de mobilă şi tâmplărie, 1 fabrică de butoaie, 2 de cuie de lemn ; Alte industrii : 2 fabrici de produse de hârtie, 1 de cartonaje, 7 tipografii mari, 1 pielărie, 1 fabrică de încălţăminte, 7 fabrici de cărămizi, ţigle, plăci de teracotă etc., 1 de sobe de teracotă, 2 pentru cioplirea pietrelor, 1 de carton asfalt, 2 de oglinzi şi sticlă şlefuită, 1 de capsule pentru sticle, 1 atelier de reparaţiuni de maşini electrice.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara Eduard Prohaska Fiii, fabrica de bere « Beresa », fabrica de bere Wijnitzer&Goldstein

            Cultură

Învăţământ. Universitatea « Regele Carol II », cu facultatea de drept şi ştiinţe de stat, de litere şi filosofie, de ştiinţe şi de teologie. Conservatorul de muzică şi artă dramatică; Seminar clerical; Liceu militar; 4 licee de băieţi („Aron Pumnul”, „Marele Voevod Mihai”, Seminar Pedagogic „Dr. C. Angelescu” şi „Mitropolitul Silvestru”); 2 licee particulare de băieţi („M. Eminescu” şi „Emanoil Grigoroviţă”); Gimnaziul  de băieţi « Cuza Vodă », Gimnaziul particular polon; 2 licee de fete („Elena Doamna”, „Oltea Doamna”); Liceul particular de fete „Carmen Sylva”, Liceul comercial de băieţi „Iuliu Valaori”, Gimnaziul comercial de băieţi, Gimnaziul comercial « Progresul » cu secţie de fete şi băieţi, Liceu industrial de băieţi, Liceul industrial de fete, Şcoala normală de băieţi, Şcoala normală de fete « Maria Voichiţa », Şcoala normală particulară de fete « Familia Mariei », Institutul de orbi şi  surdo-muţi, Institut de educaţie, Şcoala de cântăreţi, 39 şcoli primare (dintre cari 13 confesionale) şi numeroase grădini de copii.
Instituţii culturale. Muzee. Muzeul regional al Bucovinei (cuprinde piese arheologice), Muzeul industrial « Regele Carol II », Muzeul de industrie casnică şi un muzeu ucrainean.
Biblioteci.  Biblioteca Universităţii, avea 435.788 volume la 1 octomvrie 1936. Biblioteca municipală « Nicolae Iorga », Biblioteca Asociaţiei de cultură a poporului român bucovinean. Afară de acestea mai sunt circa 20 bibliotecci de împrumut româneşti şi străine (germane, ucrainene, polone, franceze, evreeşti).
Asociaţii culturale.  Soc. pentru cultura şi literatura poporului român (care întreţine în municipiul C. : Palatul Naţional cu biblioteca şi sălile de lectură, Tipografia « Mitropolitul Silvestru » etc.), Centrala Caselor Naţionale, Liga Culturală, Soc. « Aron Pumnul », Soc. Artiştilor şi amicii artelor din Bucovina, Soc. Şcoala Modernă, Asoc. Presei din Bucovina şi Moldova de Sus, Soc. Culturală « Amicii Poloniei », Asoc. Prietenii Cehoslovaciei, Asoc. Amicii Franţei, Soc. « Biblioteca juridică », Soc. pentru încurajarea învăţământului clasic al fetelor, Soc. pentru cultura socială, Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Soc. Cercul de gospodine « Rosa », Soc. « Tricolor », Soc. Clerului Ortodox Român, Soc. Doamnelor Monasteriste, Soc. « Ţeţina », Soc. culturală « Academia Populară », Asoc. « Cercul de studii de drept public », Soc. de cultură şi literatură din Bucovina, Soc. « Voevodul Mihai », Soc. Şcoala secundară germană,  Cercul pentru cultură socială « Bildungsgemeinschaft », Uniunea tinerelor catolice germane, Soc. Eichenhort, Soc « Schlarafia », Soc. catolică germană, Soc. Căminul elevilor germani, Soc. germanilor creştini « Rosa-Manasteriste », Soc. « Ucrainsca Besida », Soc. « Rusca Besida », Soc. « Ucrainsca Scola », Asoc. Tinerimii polone, Asoc. Doamnelor polone, Soc. « Polsca Maciesz w Scolny w Rumunji », Soc. Învăţătorilor poloni, Soc. « Ort. », Soc. Şcoala secundară evreiască din Bucovina, 23 organizaţii studenţeşti, 15 asociaţii muzicale şi corale şi 28 organizaţii sportive.
Teatrul Naţional şi 8 cinematografe.
Ziare şi reviste.  « Glasul Bucovinei » (cotidian)  « Cuvântul Ţărănimii » (bilunar), « Timpul » (săptămânal), « Munţii noştri » (bilunar), « Frontul românesc », Buletinul comunal al municipiului (lunar), « Buletinul Inspectoratului regional şcolar » (lunar), « Buletinul Oficial al judeţului Cernăuţi », « Cernăuţii medicali » (lunar), « Voinţa şcolii », « Iconar », « Credinţa », « Făt–Frumos » (lunar),  « Filmul meu » (de două ori pe săptămână), « Voluntarul », « Pagini juridice », « Însemnări sociologice » (lunar).
« Abendblatt » (cotidian), « Tagblatt » (cotidian), « Extrablatt » (cotidian », « Vorwärts » (cotidian), « Czernowitzer Algemeine Zeitung» (cotidian), « Czernowitzer Morgenblatt »  (cotidian), « Czernowitzer Deutsche Tagerpost » (cotidian), « Katolische Volksnacht » (săptămânal), « Bukowiner Volkszeitung » (bilunar), « Der Handel und Gewerbetreibende » (lunar), « Revue der Woche » (lunar), « Ceas » (în limba ucraineană, cotidian), « Kurjer Polski w Rumunji » (săptămânal).
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Municipiul are o catedrală mitropolitană ortodoxă, 4 biserici şi 2 capele ortodoxe, 2 biserici romano – catolice, 1 greco –catolică-ruteană, 1 evanghelică,  1 biserică armeano-catolică, 1 casă de rugăciune lipovenească, 2 adventiste, 2 baptiste, 2 sinagogi şi 48 case de rugăciune evreeşti.
1 mânăstire ortodoxă de călugăriţe şi 3 mânăstiri catolice : a fraţilor iezuiţi,  a maicilor « Familia Maria » şi a maicilor « Sf. Felix ».
Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Mitropoliei Bucovinei, provenită din fosta episcopie moldovenească a Rădăuţilor, mutată aici în 1783, şi ridicată la rangul de Mitropolie în 1870. Au păstorit aici, în totul 9 episcopi şi arhiepiscopi.
Reşedinţa vicariatului romano-catolic al Bucovinei şi a vicariatului greco-catolic-rutean.
            Administraţie
Municipiul C., capitala judeţului Cernăuţi,  este  situat la 527 km de Bucureşti. Staţie principală c.f. pe linia Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă. Aerodrom şi aerogară pe liniile : Cernăuţi – Iaşi – Chişinău – Cetatea-Albă ; Cernăuţi – Cluj – Arad ; Bucureşti – Cernăuţi –Lwow – Varşovia – Gdynia şi Bucureşti – Cernăuţi – Lwow – Helsinki.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Curte de Apel, Tribunal, Judecătorie,  Judecătorie de muncă, Administraţie financiară, Insp. Reg. de Poliţie, Chestură de poliţie cu 6 comisariate, Insp. Reg. de Jandarmi, Legiunea de Jandarmi, Cerc de recrutare.
Inspectorate: comercial, industrial, de muncă, şcolar, al minelor, C.A.M., zootehnic, sanitar, veterinar, silvic, Inspecţie de exploatare C.F.R., Direcţie reg. P.T.T., Serv. Apelor reg. XIV, Curte locală administrativă, camere de : agricultură, comerţ şi industrie, muncă, Revizorate şcolare ; judeţean şi municipal, Serv. reg. de statistică, Procuratura Statului, Procuratura de finanţe, Serv. tehnic municipal, Serv. de drumuri şi şosele, Administraţie financiară, 4 percepţii fiscale, Serv. financiar municipal, Serv. Sanitar Judeţean, Serv. sanitar municipal, Administraţia fondurilor bisericeşti ortodoxe, Bursă de efecte şi mărfuri, Birou de măsuri şi greutăţi, Vama Poştei, 6 oficii P.T.T. de stat, 3 oficii P.T.T. autorizate, Oficiu telefonic, Pompieri.
Consulate : austriac, cehoslovac, german, polon, olandez, suedez. Agenţia legaţiei franceze.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asoc. Generală a medicilor din România, Soc. Medicilor din Bucovina, Colegiul medicilor, Asoc. personalului sanitar auxiliar titrat, Cercul ofiţerilor, Cercul subofiţerilor, Cercul contabililor autorizaţi şi experţi, Corpul didactic medico–pedagogic, Cercul profesorilor secundari români, Asociaţia regională a învăţătorilor din Moldova de Sus, Sindicatul ziariştilor bucovineni, Sfatul negustoresc, Asociaţia micilor industriaşi şi meseriaşi patroni din România, Asoc. meseriaşilor, comercianţilor şi industriaşilor români din Moldova, Uniunea industriaşilor bucovineni,  Uniunea micilor industriaşi, Asociaţia proprietarilor de moşii din Moldova de Sus, Sindicatul cultivatorilor de sfeclă, Asociaţia ţăranilor şi plantatorilor de sfeclă “Sfecla”, 3 gremiuri comerciale,  Gremiul agenţilor comerciali, Gremiul restauratorilor, hotelierilor, bodegarilor, etc., Uniunea comercianţilor detailişti, Sindicatul pentru organizarea exportului de animale şi carne proaspătă, Sindicatul voiajorilor şi reprezentanţilor de industrie şi comerţ.
Edilitate. Uzină electrică, 3 uzine de apă cu un debit de 12.000 m.c. pe zi, 70 km reţea de apaduct, 70 km canal, pavagii cu asfalt şi altele, tramvai electric, 1 grădină publică şi 3 parcuri, abator, piaţă.
Sănătate publică. Spitalul « Regele Carol II », Spitalul de copii, Spitalul de boli mintale şi nervoase, Spitalul de ochi, Spitalul militar, Spitalul militar de ochi,   Spitalul evreesc, Sanatoriul « Hera » pentru boli mintale şi nervoase, Sanatoriul « Dea », Sanatoriul « Marele Voevod Mihai », Policlinica – sanatoriu « Dr. Pauliucu Burlă V. », Institutul obstetric « Dr. Octavian Gheorghian », Maternitatea evreiască, Staţiunea obstetrică-ginecologică « Dr. Merdler »,  Institut antirabic, 5 dispensare ale Serv. Sanitar municipal, Dispensar anti-venerian,  Dispensar ginecologic, 4 dispensare ale soc. « Principele Mircea », 1 dispensar al Casei de Asigurare Socială, 1 dispensar al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei, 3 dispensare evreeşti (dintre care unul antituberculos).
Asistenţă şi prevedere socială. Casa de asigurări sociale Oficiu I.O.V., Soc. « Ocrotirea orfanilor de răsboiu », Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Prinţul Mircea », Soc. « Regina Maria » pentru ajutorarea copiilor săraci evrei, Centrul pentru ocrotirea copiilor, Institutul de orbi şi surdo-muţi, Soc. « Azilul », Soc. Doamnelor Române, Asoc. culturală şi de ajutorare a surdo-muţilor din Moldova de Sus, Soc. voluntară de salvare, Soc. « Aron Pumnul »,  Asoc. pentru emanciparea civilă şi politică a femeii române (cu un cămin de servitoare), Soc. “Iubirea aproapelui”, Asoc. “Iubire şi dreptate”, Casa de ajutor “Unirea”, Soc. Mutuală a medicilor, Fundaţia “Azilul de copii creştini Adalbert Zadurovici”, Soc. catolică polonă de binefacere, Asoc. Femeilor Evanghelice « Gustav Adolf », Soc. polonă de ajutor frăţesc, Casa catolică pentru ajutorarea copiilor orfani « Preot Apolcki », Asoc. Generală. a  Meseriaşilor, 8 asoc. de ajutorare a meseriaşilor pe bresle, Soc. de binefacere mutuală, Soc. de ajutorare a săracilor, Soc. “Meranoseti”, Soc. “Ose”, Soc. “Bicur Choilem”, Soc. “Jinocea Hromada”, Soc. de ajutorare a femeilor evreice,  Soc. pentru ocrotirea copiilor orfani evrei, Soc. “Morgenrot”, Soc. pentru ajutorarea lehuzelor evreice, Soc. pentru ajutorarea copiilor evrei, Soc. pentru profilaxia tuberculozei între evrei “Gemilad Chesed”, Soc. “Machsike sabes”, Orfelinate: român de băieţi şi român de fete, polon de băieţi şi polon de fete, catolic german mixt şi catolic german de băieţi, evanghelic german, 2 evreieşti, 1 cămin pentru ocrotirea copiilor evrei; Azil pentru săraci, Azil evreesc pentru bătrâni, 1 ospătărie populară, 4 căminuri studenţeşti, Internatul şcoalei normale, Internatul de fete, Internatul “Meseriaşul român”, Internatul Ucrainean, Căminul elevilor germani, Internatul ucenicilor poloni.
 

  • Cozmeni - comuna urbana


Asezata pe valea pârâului Sovita, (la 191 m deasupra nivelului marii). Statie c.f. pe linia Lujeni – Schit.
 

Are 5.063 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.242.636 lei.
 

Comert local putin dezvoltat, de produse agricole, animale si lemne.
 

Banca evreiasca de credit si economie.
 

Fabrici mici de uleiuri vegetale, o moara si o fabrica de conservare a pestelui.
 

Bâlciu la 12 iulie.
 

Liceul de baieti « Dimitrie Cantemir », Scoala inferioara de agricultura, 2 scoli primare de fete si baieti.
 

Clubul « Unirea », Cercul de lectura polonez, Soc. sportiva ucraineana.
 

1 biserica ortodoxa, 1 greco–catolica, 1 romano-catolica, 1 casa de rugaciuni adventista, 2 sinagogi.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic


Uniunea Medicilor din România, Soc. functionarilor publici, Corporatia breslelor.


1 dispensar medical


Soc. poloneza de binefacere, Soc.izraelita de binefacere.
 

  • Sadagura - comuna urbana.
     

Halta c.f. linia Vasile Lupu – Cernauti.
 

Are 1.962 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.198.980 lei.
 

Banca evreiasca de credit si economie, 2 mori, 1 fabrica de unt si de brânzeturi, 1 fabrica si rafinarie de spirt si lichior, 1 rafinarie de petrol.
 

1 scoala primara.
 

1 cinematograf
 

1 biserica ortodoxa, 1 greco–catolica, 1 romano-catolica, 1 sinagoga.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie, Perceptie fiscala, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic
 

1 dispensar medical.
 

  • Zastavna - comuna urbana
     

Statie c.f. pe linia Jurcauti – Vrânceni.
 

Are 1.371 locuitori
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.240.321 lei.
 

Comert local cu cereale si vite. Câteva banci. Fabrici mici de uleiuri vegetale. Moara cu aburi.
 

Bâlciu la 12 iulie.
 

1 scoala primara.
 

1 cinematograf
 

Cercul de lectura polonez, Soc. izraelita « Th. Herzl ».
 

1 biserica ortodoxa, 1 greco–catolica, 1 romano-catolica, 1 sinagoga,1 casa de rugaciune adventista.


1 dispensar medical.

Fotografiisus

189___casa_evreiasc_.jpg

O denumire pentru aceasta fotografie

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat.

Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros et accumsan et iusto odio dignissim qui blandit praesent luptatum zzril delenit augue duis dolore te feugait nulla facilisi.

Sursa:  o sursa pentru aceasta fotografie

215___strandul_baia_popular_.jpg

strand

Baia populara