Judeţul Cernăuți

Judeţul Cernăuți

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judetul C. este asezat în Nordul Bucovinei, la margine de tara si pe drumul Prutului. Spre Miazanoapte, se întinde pâna la apa Nistrului, iar în rest, se desparte de judetele vecine numai prin hotare conventionale, care s-au schimbat mereu în trecut.
 

Suprafaţă. 1.771 km². Este unul dinte cele mai mici judete ale tarii.
 

Înfăţişarea pământului . Relieful este un podis deluros (o parte din podisul Moldovei). Cuprinde însa o regiune mai joasa si destul de neteda, care corespunde, în parte, cu fosta tara a Sepenitului .

Aceasta depresiune morfologica se întinde între Prut si Nistru. Ea este încadrata spre E. si S. de o a doua regiune a podisului cernautean : podisul înalt . Acesta e format din masive deluroase mai rasarite ( Tetina si Bârdau ), împadurite, si locuri mai joase, bine cultivate, presarate cu multe sate.


Climă şi ape. Clima este de tip baltic, adica mai aspra si mai umeda decât în restul tarii . Media temperaturii anuale este de sub 9° ;iarna tine cam cu o luna mai mult decât în Sud. Partea rasariteana a judetului este însa mai secetoasa (primeste sub 600 si chiar sub 500 mm ploaie anual).
 

Din cuprinsul tarii nu izvorasc decât pârâuri neînsemnate ; singurul râu mare este Prutul care, venind de departe, din Carpatii Poloniei, are apa destula chiar vara, când plutele nu înceteaza sa treaca în jos, spre Galati.
 

Vegetaţie. Tot judetul a fost, în trecut, un singur codru (dovada solul de padure). Au fost taiate însa mai întâi padurile din partile joase. Din aceasta cauza, “ Tara Sepenitului ” seamana azi cu o stepa (cultivata). A venit apoi rândul podisului înalt, unde padurile nu au fost crutate decât pe vârfurile care depasesc 400 m.
 

Pe dealurile de peste 300 m predomina fagul ; mai jos însa, putinele paduri ramase, cuprind si stejari.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul C. si-a luat numele de la orasul capitala.

În aceasta regiune de granita, Domnii Moldovei, printre care Alexandru cel Bun la 1407, stabilisera loc de vama.
 

De la 1456 dregatorii tinutului sunt cunoscuti sub numele de starosti de Cernauti.
 

La 1497, în luna lui Octomvrie, 26, Ion Albert, regele polon, este batut de Stefan cel Mare la Codrii Cosminului, din acest tinut. Si tot aici, la Lentesti, vornicul Boldur, bate pe mazovitii veniti în ajutorul regelui.
 

Dupa rapirea acestei parti a Moldovei, Austriacii aseaza la Cernauti capitala ei (1777).
 

Ei stramuta la Cernauti si sediul stravechii episcopii de Radauti din care fac o mitropolie.

Unirea Bucovinei cu vechiul trup al tarii s-a proclamat la Cernauti în 1918.


 

 

Monumente istorice. Ruinele cetatii Tetina , vestita în istoria militara a Moldovei, în apropierea Cernautilor.
 

Resedinta metropolitana din Cernauti, ridicata la 1875, în stil mauro –bizantin. Constructie monumentala, luxoasa si pretentioasa.
 

Biserica « Înaltarea Domnului  » din Lujeni înaltata în sec. XV de Teodor Vitold.
 

Biserica din Horecea , ctitorie din sec. XVII.
 

Biserica din Toporauti , înaltata de Miron Barnovschi, domn al Moldovei.
 

Biserica si casa familiei Hurmuzachi , care a întretinut spiritul national sub dominatia austriaca.

Populaţiesus

Starea populaţiei. Judetul C. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei , decemvrie 1930, un numar de 305.097 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex
 

Unitati administrative

Numarul locuitorilor

Total

Barbati

Femei

Total judet

Total urban

•  Municipiul Cernauti

•  Orasul Cozmeni

•  Orasul Sadagura

•  Orasul Zastavna

Total rural

•  Plasa Cosminului

•  Plasa Nistrului

•  Plasa Prutului

•  Plasa Sepenitului

305.097

130.205

111.147

5.015

9.005

5.038

174.892

51.780

49.578

30.462

43.072

146.608

64.579

55.528

2.438

4.269

2.344

82.029

14.587

22.968

14.480

19.994

158.489

65.656

55.619

2.577

4.736

2.694

92.863

27.193

26.610

15.982

23.078


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta

Locuitori

Grupe de vârsta

Locuitori

Toate vârstele

0- 9 ani

10-29 ani

305.097

65.236

121.026

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

72.907

37.681

6.742

1.505


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt urmatoarele:
 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absolute

Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

-

306.255

308.685

310.560

312.585

313.469

315.154

7.404

7.787

7.953

7.357

7.148

6.774

7.044

5.562

5.741

5.548

5.286

5.759

5.746

5.397

1.842

2.316

2.405

2.071

1.389

1.028

1.647

23,8

25,4

25,8

23,7

22,9

21,6

22,4

17,5

17,9

18,0

17,0

18,4

18,5

17,1

5,9

7,5

7,8

6,7

4,5

3,3

5,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Cernauti a fost de 316.471 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 305.097 reprezinta un spor natural de 11.374 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 3,7 %.

Înfăţişare socialăsus

Judetul C. este situat la hotarul tarii. Nistrul si doua pâraie, anume Colacinul si Serafinetul, formeaza hotarul tarii spre Polonia. Primul se varsa în Prut, al doilea în Nistru. La Sud judetul cuprinde o fâsie de pamânt la malul drept al Prutului cu orasul Cernauti si satul Cuciurul –Mare.


Pe vremuri doua drumuri strabateau acest judet. Unul venea de la Sniatin din Polonia, trecea pe la stravechile sate Lujeni si Sipenit si se termina la orasul Cernauti care, pâna în sec al XVIII-lea, era situat la malul stâng al Prutului. Acest drum servea armatelor poloneze care îl foloseau ori de câte ori invadau Moldova.
 

Al doilea drum pornea de la târgul polonez Horodenca, situat aproape de Nistru si se termina la fel în orasul Cernauti. Era folosit aproape exclusiv de negustorii polonezi care aduceau sare în Moldova. I se zicea « Drumul sarii » sau « Drumul negutitorilor ».
 

Astazi a intervenit o schimbare. Drumul Sniatinului a ramas, în timp ce drumul Horodencei a fost parasit , facând loc altuia, care de la satul Lujeni porneste înspre Nord.
 

Înainte vreme drumul Sniatinului era pazit de doua cetati. Prima zisa Hmelovul, astazi disparuta, statea straja la hotarul Moldovei în dreptul Sniatinului polonez, iar a doua, cu nume Tetina, staruie si astazi cu ruinele pe înaltimile Cernautilor.
 

Judetul Cernauti poseda cel mai fertil sol din Bucovina. Zacând pe o piatra de ipsos si de calcar, solul dintre Prut si Nistru este foarte prielnic culturii cerealelor. Satele sunt mai mari si mai dese. Pomicultura a ajuns aici la un mare grad de dezvoltare.
 

Nu mai putin fertila este regiunea situata la Sud de Prut. Si aici se întâlnesc sate mari. Nu mentionam decât Cuciurul Mare, cel mai mare sat din Bucovina.


Îndeletnicirea de capetenie a populatiei este agricultura. Taranimea, îndeobste bine înstarita, obisnuiste sa-si desfaca, an de an, în orasul Cernauti, surplusul muncii sale, vite, cereale si fructe. Ce ramâne nevândut se exporta prin Polonia înspre tarile care au nevoie de produse agricole.


În timpul din urma a intervenit o schimbare în ce priveste ocupatia populatiei. Fabricile de zahar de la Jucica, Lujeni si Schitul Nistrului au facut ca un numar mare de agricultori sa cultive sfecla de zahar. Iar fabricile de stofa , de tricotaje si se spirt, ridicate în timpul din urma în jurul Cernautilor, au atras multe elemente de la sate. Într-un anumit grad se poate vorbi de industrializare.


Populatia nu e uniforma în ce priveste originea etnica. Dupa stirile ce ne furniseaza documentele si cronicarii, români si straini, prima populatie a judetului a fost româneasca. Se vorbeste raspicat ca Românii au înfiintat tara Sepenicului – vechiul nume al judetului Cernauti. Dar cu timpul a intervenit o schimbare. Marile mosii boieresti si mânastiresti având nevoie de brate de munca, faceau sa se importe, cu permisiunea domnului tarii, elemente straine de oriunde. Profitorul de capetenie a fost elementul maluros din Polonia.

 


Astfel avu loc prima împestritare etnica a populatiei. Iar invazia elementului maluros din învecinata Galitie deveni mai puternica în timpul ocupatiei austriece, când hotarul tarii a fost mutat de la Sniatin la Suceava si când Bucovina a fost unita cu Galitia. Cu toate acestea, staruie înca astazi, în satele partial înstrainate un numar mare de vechi familii românesti, razasesti, stapânitoare de vaste pamânturi si pastratoare de veche traditie româneasca. Sunt sate care au rezistat invaziei, ramânând curat românesti pâna în ziua de astazi.

 


Traditia culturala româneasca a judetului e foarte veche. Afara de instaurarea de catre români a primei stapâniri politice durabile, care nu s-a putut înfaptui fara un corolar cultural, mai multe familii boieresti îsi trageau originea de aici. Nu mentionam decât pe Miron Costin si Ioan Neculce, ale caror familii erau originare din Cernauti. Însasi familia Musat cu admirabilii ei reprezentanti Alexandru cel Bun , Stefan cel Mare si Petru Rares, vine din satul Sipenit. Familia Hurmuzachi, facând un timp din mosia ei Cernauca, locul de întâlnire al literatilor moldoveni, a înteles sa continue aceasta traditie româneasca.
 

Economiasus

Activitatea economica a judetului C. este dominata, în special, de marele centru urban si comercial al Cernautilor.


 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 177.100 ha. Suprafata arabila este de 119.682 ha, adica 67,57% din suprafata judetului si 0,41 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 13.656 ha, adica 11,41%, iar mica proprietate 106.026 ha, adica 88,59%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 82.281 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 129.041 ha, cu o productie de 308.881 chint. (prod. medie la ha 10,6 chint.), în valoare de 73 mil. lei.
 

Secara ocupa 19.364 ha, cu o productie de 245.580 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.), în valoare de 71 milioane lei.
 

Grâul ocupa 16.483 ha, cu o productie de 177.484 chint. (prod medie la ha 10,7 chint.), în valoare de 70 mil. lei.
 

Orzul ocupa 13.476 ha, cu o productie de 158.868 chint. (prod. medie la ha 11,7 chint.), în valoare de 39 milioane lei.
 

Ovazul ocupa 3.845 ha, cu o productie de 46.011 chint. (prod. medie la ha 11,9 chint.) în valoare de 14 milioane lei.
 

Hrisca ocupa 67 ha, meiul ocupa 4 ha si maturile ocupa 1 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 10.178 ha repatizate astfel : trifoiul ocupa 6.054 ha, cu o productie de 192.961 chint. fân (media la ha 31,8 chint.), în valoare de 26 milioane lei si 1.500 chint. samânta. Lucerna ocupa 1.295 ha, cu o productie de 50.563 chint. fân (media la ha 39,1 chint.), în valoare de 7 milioane lei si 100 chint samânta. Radacinile de nutret ocupa 804 ha, cu o productie de 141.410 chint. (media la ha 175,8 chint.), în valoare de 10 mil. lei.


Plantele alimentare ocupa 20.149 ha. Din aceasta suprafata c artofii ocupa 18.276 ha, cu o productie de 3.076.944 chint. (media la ha 168,3 chint.), în valoare de 385 milioane lei. Varza ocupa 373 ha, cu o productie de 76.558 chintale în valoare de 15 milioane lei. Ceapa ocupa 252 ha, cu o productie de 44.941 chint. (media la ha 178,3 chint.) în valoare de 20 mil. lei.


Cartofii printre porumb dau o productie de 30.022 chint. în valoare de 4 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 30.024 chint. în valoare de 11 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 441.282 chint., în valoare de 22 mil. lei.


Plantele industriale ocupa 4.978 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 3.461 ha, cu o productie de 798.074 chint (media la ha 230,5 chint.) în valoare de 44 mil. lei. Cânepa ocupa 524 ha, cu o productie de 1.989 chint. fuior (media la ha 3,7 chint.), în valoare de 7 mil. lei si 2.512 chint. samânta (media la ha 4,7 chint.), în valoare de 1 mil. lei. Floarea soarelui ocupa 266 ha, cu o productie de 2.367 chint. (media la ha 8,8 chint.), în valoare de 1 mil. lei .


Caracteristica. În privinta productiei pe ha judetul C. este clasat în fruntea judetelor tarii la cultura verzei si a cepei si ocupa locul al doilea la cultura cartofilor.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (177.100 ha) , ogoarele sterpe ocupa 2.096 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 9.436 ha, cu o productie de 270.813chint. (prod. medie la ha 28,7 chint.), în valoare de 30 mil. lei.
 

Pasunile ocupa 7.279 ha.
 

Padurile ocupa 27.615 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 205 ha.
 

Alti pomi fructiferi ocupa 908 ha.
 

Vita de vie ocupa 363 ha.
 

Cresterea animalelor. În judetul C. se gaseau în anul 1935 :
 

Cai 28.329, boi 46.915, oi 38.910, capre 1.572, porci 61.178, stupi sistematici 5.00, stupi primitivi 1.580.
 

Industrie. (fara municipiul Cernauti)

Alimentara . 8 mori sistematice, 17 fabrici de spirt, 4 fabrici de bauturi alcoolice, 1 fabrica de bere, 3 fabrici de zahar, 1 de lapte condensat, 1 de unt si brânzeturi, 2 de ulei vegetal, 1 de conserve de peste.
 

Chimica . 1 rafinarie de petrol, 1 fabrica de uleiuri eterice, 1 de lacuri si vopsele, 1 de acid carbonic, 1 de crema de ghete.
 

Metalurgica . 1 fabrica de masini si turnatorie de fier, 1 fabrica de cuie si sârma, 1 articole de tinichea si metal, 1 de lacate.
 

Cariere . Argila pentru caramizi, tigle, olane, etc. la Cernauti; nisip la Ocna, Mitcau si Cernauti, nisip de cuart la Mitcau.
 

Alte industrii . 1 fabrica de tricotaje, 1 de ciorapi, 4 fabrici de cherestea, 1 de lazi, 2 de ghips, 1de carton asfaltat, 2 de caramida.
 

Comerţ. Situat la rascrucea mai multor drumuri comerciale, judetul face un trafic intens de produse ale tarii. Export si import din Germania, Polonia, Cehoslovacia. În registrul comertului sunt înscrise 159 de firme pentru comertul mare si 71 pentru micul comert.
 

Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 833 km 105 m, repartizata astfel :
 

Drumuri nationale. 150 km 391 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 130 km 181 m (pietruiti si pavati), iar municipiul si com. urbane 18 km si 350 m.
 

Drumuri judetene 413 km 848 m din care administratia judetului întretine 404 km 83 m.
 

Drumuri comunale 269 km 860 m.


Lungimea podurilor este de 3.303,50 metri repartizata astfel : podur i nationale 1.192,05 m, judetene 1.776,65 m si comunale 361,80,00 m.


Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
 

1. Botosani - Cernauti - Oraseni.

2. Cernauti – Cosmeni –Zvineace .

3. Storojinet – Cernauti – Hotin.

4. Cernauti – Noua- Sulita - Lipcani.
 

Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o retea de cale ferata în lungime de 253 km

repartizata astfel : linii principale simple 51 km si linii secundare simple 102 km.

Itinerarii principale . Rapide si accelerate : Bucuresti - Cernauti – Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova).
 

Pe lânga liniile de mai sus mentionam si linia Stefanesti – Babin spre Jasienow Polny, exploatata conform conventiei dintre C.F.R si C.F. Polone.
 

Navigatie aeriana. Plecare si sosire pe aerodromul din Cernauti.
 

Linia L.A.R.E.S. : Cernauti – Iasi – Chisinau - Lwow – Varsovia - Gdynia.
 

Linia I.O.T. : Bucuresti – Cernauti – Lwow – Varsovia- Helsinki.
 

Posta, telegraf, telefon. În judet sunt 16 oficii P.T.T. de stat din care 6 în municipiul Cernauti si 9 oficii autorizate, din care 3 în municipiul Cernauti si câte unul la Cernauca, Ivancauti, Lujeni, Mamaesti, Plaiul Cosminului si Stefanesti.
 

Statiuni climatice, balneare, turism. Cutul – Vânatori , statiune climatica de interes local, asezata pe Prut, în codrii Cosminului, la 15 km de Cernauti. Gara la Mamaesti (2 km).
 

Excursii . Din Cernauti : în padurea Tetinei, din apropierea Cernautilor, la Lujeni, Pohorlauti, Zestovna, Oraseni, Berhomat pe Siret.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 258.654 locuitori, din care 68,8% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 75,5% barbati stiutori de carte si 62,6% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

100,0

3,3

64,8

21,0

5,6

4,3

1,0

100,0

1,5

94,0

3,3

0,7

0,4

0,1


Învăţământ. Populatia scolara a judetului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 58.075 loc. (15.554 mediu urban si 42.521mediu rural).
 

 

Scoli superioare. Universitate cu 4 facultati: 1) de drept si stiinte de stat, 2) de litere si filosofie 3) stiinte, 4) teologie ; Conservator de muzica si arta dramatica.
 

Scoli secundare . 1 liceu militar , 1 seminar clerical, 7 licee de baieti, 2 gimnazii de baieti, 3 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu comercial de fete si baieti 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 2 scoli normale de fete, Scoala inferioara de agricultura, 1 scoala de cântareti.
 

Scoli speciale. Institut de surdo-muti si orbi, Institut de educatie.
 

Scoli primare. 163, din care 120 rurale si 43 urbane (150 scoli de stat si 13 confesionale), cu un numar total de 40.821 elevi (11.870 mediu urban si 28.951 mediu rural) si cu 948 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 45, din care 13 rurale si 32 urbane , cu un numar total de 3.050 copii (1.757 mediu urban si 1.293 mediu rural) si cu 59 conducatoare (situatia din 1934).


Instituţii culturale. Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în suburbia Mahala a municipiului Cernauti si în comuna Stânca.
 

Liga Culturala activeaza la Cernauti si Boian.
 

Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are un camin cultural în comuna Clivodin.


Soc. pentru cultura si literatura româna în Bucovina întretine în cuprinsul judetului :


Palatul national cu biblioteca si salile de lectura ;


Tipografia Mitropolitul Silvestru ;


un internat de elevi ;


o sectie culturala, toate în Cernauti, precum si sectiuni culturale în alte 11 localitati.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 85 camine culturale, 12 societati muzicale si 31 biblioteci, adica în total 128 organizatii culturale, dintre care 48 au personalitate juridica.


Alte institutii culturale:

•  La Cernauti: (Vezi monografia municipiilor)

•  La Cozmeni: Clubul „Unirea”, Cercul de lectura polonez.

•  La Sadagura. Un cinematograf.

•  La Zastavna. Cercul de lectura polonez, Soc. Izraelita „Th. Herzl”.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 67,0% sunt ortodocsi si 3,8 % sunt greco –catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Judetul C. are 107 biserici ortodoxe, 19 romano-catolice, 6 biserici si capele greco-catolice-rutene, 2 biserici evanghelice, 6 armeano- catolice, 1 casa de rugaciuni lipoveneasca, 2 a crestinilor dupa Evanghelie, 8 baptiste, 14 adventiste si mai multe sinagogi si case de rugaciuni mozaice.
 

În orasul Cernauti se afla o mânastire ortodoxa de maici si 3 mânastiri romano –catolice.
 

Instituţii bisericeşti. Judetul are 2 protopopiate ortodoxe, 1 romano–catolic rutean. La Cernauti se afla resedinta Mitropoliei Bucovinei si a Arhiepiscopiei Cernautilor.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judetului C. este municipiul Cernauti. Judetul are 4 orase (Cernauti, Cozmeni, Sadagura, Zastavna) si 95 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Cosminului - 19 sate

•  Plasa Nistrului - 17 sate

•  Plasa Prutului - 22 sate

•  Plasa Sipenitului - 27 sate
 

Organizare judecătorească. O Curte de Apel la Cernauti, cu 2 sectiuni si 17 magistrati, în a carei circumscriptie se afla tribunalele Cernauti, Câmpulung, Dorohoi, Hotin, Radauti, Storojinet si Suceava. Un Parchet general pe lânga Curtea de Apel cu 1 procuror general si un procuror.
 

Un tribunal la Cernauti cu 3 sectiuni, 34 magistrati si 1 prim-procuror si 4 procurori.
 

5 judecatorii în Cernauti, Cozmeni, Sadagura, Zastavna si Boian cu un total de 24 magistrati. O judecatorie de munca la Cernauti cu 2 judecatori.
 

Organizare sanitară. Judetul C. are 16 spitale numai în municipiul Cernauti.

Dispensare se afla în16 localitati. (comune)
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are servicii medicale la Cozmeni, Jucica, Lujeni, Nepolocauti, Crisciatec, cu un total de 34 medici si 4 farmacisti.
 

Directia Ocrotirilor din Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale întretine Centrul pentru Ocrotirea Copiilor din Cernauti, 50 ocrotiti în asezaminte si 300 ocrotiti în colonii.
 

La Cernauti mai activeaza :

Soc. « Crucea Rosie », Soc. « Principele Mircea » cu 4 dispensare, oficiul I.O.V., Soc. «Ocrotirea orfanilor de rasboiu », Soc. pentru profilaxia tuberculozei cu 1 dispensar, Soc. pentru profilaxia tuberculozei între evrei cu 1 dispensar, Institutul de orbi si surdo-muti, 1 societate de ajutorare a surdo–mutilor, alte 37 societati de ajutorare a saracilor, batrânilor, etc., 10 orfelinate, 4 camine studentesti si 6 internate.

Principalele aşezărisus

  • Cernauti - municipiu, capitala judetului

Vezi monografia oraselor resedinta.
 

  • Cozmeni - comuna urbana


Asezata pe valea pârâului Sovita, (la 191 m deasupra nivelului marii). Statie c.f. pe linia Lujeni – Schit.
 

Are 5.063 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.242.636 lei.
 

Comert local putin dezvoltat, de produse agricole, animale si lemne.
 

Banca evreiasca de credit si economie.
 

Fabrici mici de uleiuri vegetale, o moara si o fabrica de conservare a pestelui.
 

Bâlciu la 12 iulie.
 

Liceul de baieti « Dimitrie Cantemir », Scoala inferioara de agricultura, 2 scoli primare de fete si baieti.
 

Clubul « Unirea », Cercul de lectura polonez, Soc. sportiva ucraineana.
 

1 biserica ortodoxa, 1 greco–catolica, 1 romano-catolica, 1 casa de rugaciuni adventista, 2 sinagogi.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic


Uniunea Medicilor din România, Soc. functionarilor publici, Corporatia breslelor.


1 dispensar medical


Soc. poloneza de binefacere, Soc.izraelita de binefacere.
 

  • Sadagura - comuna urbana.
     

Halta c.f. linia Vasile Lupu – Cernauti.
 

Are 1.962 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.198.980 lei.
 

Banca evreiasca de credit si economie, 2 mori, 1 fabrica de unt si de brânzeturi, 1 fabrica si rafinarie de spirt si lichior, 1 rafinarie de petrol.
 

1 scoala primara.
 

1 cinematograf
 

1 biserica ortodoxa, 1 greco–catolica, 1 romano-catolica, 1 sinagoga.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie, Perceptie fiscala, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic
 

1 dispensar medical.
 

  • Zastavna - comuna urbana
     

Statie c.f. pe linia Jurcauti – Vrânceni.
 

Are 1.371 locuitori
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.240.321 lei.
 

Comert local cu cereale si vite. Câteva banci. Fabrici mici de uleiuri vegetale. Moara cu aburi.
 

Bâlciu la 12 iulie.
 

1 scoala primara.
 

1 cinematograf
 

Cercul de lectura polonez, Soc. izraelita « Th. Herzl ».
 

1 biserica ortodoxa, 1 greco–catolica, 1 romano-catolica, 1 sinagoga,1 casa de rugaciune adventista.


1 dispensar medical.

Fotografiisus

189___casa_evreiasc_.jpg

O denumire pentru aceasta fotografie

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat.

Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros et accumsan et iusto odio dignissim qui blandit praesent luptatum zzril delenit augue duis dolore te feugait nulla facilisi.

Sursa:  o sursa pentru aceasta fotografie

215___strandul_baia_popular_.jpg

strand

Baia populara