Judeţul Cetatea Albă

Judeţul Cetatea Albă

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judetul Cetatea-Alba  este asezat în coltul dintre Nistru si tarmul moldovean al Marii Negre. Face parte dintre judetele Bugeacului (partea sudica a Moldovei, dintre Prut si Nistru).
 

Suprafaţa. 7.595 km ². Ca întindere este al patrulea judet al tarii dupa Tulcea, Hunedoara si Timis-Torontal.
 

Vegetaţia. Cernoziomul « chocolat » si casnaniu care acopera cea mai mare parte a judetului este produsul stepei cu paioase care se întindea, pâna acum 60- 70 de ani peste întreg tinutul. Aceste soluri sunt înca de o fertilitate exceptionala, ceea ce a facut ca stepa sa fie înlocuita, mai pe toata întinderea ei, cu lanuri de cereale. În periferia lacurilor si pe cordoanele de nisip ale tarmului se întâlnesc însa, frumoase asociatii de saraturi si arenacee.
 

Bogăţii minerale. Afara de câteva cariere de calcar, singurele bogatii minerale sunt apa sarata a lacurilor si namolul (produs mineral organic).

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică.  Judetul si-a luat numele de la orasul capitala. În secolul VII î.e.n. orasul se numea Tyras si era o înfloritoare colonie greceasca.
 

Dupa greci l-au stapânit romanii si urmasii lor firesti, bizantinii. Sub bizantini s-a numit Maurocastron Cetatea-Neagra. Genovezii sunt aceia care au zidit o cetate de piatra alba. Moldova , întânzându-si teritoriile pâna la Marea Neagra, a cuprins si acest tinut, pe care l-a trecut sub stapânirea pârcalabilor de Cetatea –Alba. La 1484, Cetatea –Alba fu luata prin surprindere de Baiazid II. Turcii au creat aici raiaua cu acelasi nume care a durat pâna la 1812.
 

Stefan cel Mare nu s-a putut consola niciodata de pierderea acestei cetati pe care o numise, cu drept cuvânt, « cheia Moldovei ». Dupa razboiul mondial, judetul revine Tarii împreuna cu întreaga provincie dintre Prut si Nistru.
 

Monumente istorice.  Cetatea construita de genovezi în evul mediu, reconstruita de Stefan cel Mare, cu ziduri de o masivitate impresionanta.
 

Mormântul antic grecesc . Mormânt cu bolta zidit din piatra de grecii din Tyras, acoperit de pamânt într-un tumulus (movila).
 

Biserica armeneasca din Cetatea- Alba, având unele inscriptiuni din sec al XV-lea.
 

Izvorul Sfântul Gheorghe din 1743.

Populaţiesus

Starea populaţiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din  1930, judetul Cetatea –Alba numara 340.459  locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex

 

Unitati administrative Numarul locuitorilor
    Barbati Femei
Total judet 340.459  167.206  173.253
Total urban  36.652   17.247   19.405
1. Municipiul Cetatea -Alba   33.495    15.688   17.807
2. Orasul Tuzla     3.157      1.550    1.598
Total rural 303.807  149.959 153.848
1. Plasa Cazaci   49.146  24.492 24.654
2. Plasa Tarutino    46.054  22.750 23.304
3. Plasa Taslâc    60.973 30.554 30.419
4. Plasa Tatar- Bunar 58.567 28.356 30.211
5. Plasa Tuzla 44.688 21.977 22.811
6. Plasa Volintiri 44.279 21.830 22.449


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta

Locuitori

Grupe de vârsta

Locuitori

Toate vârstele

340.459

30-49 de ani

72.624

0- 9 ani 95.356 50-69 de ani 33.206
10-29 ani 132.192 70 de ani si peste 6151
    Vârsta nedeclarata 622


Mişcarea populaţiei.

Anual

Cifra probabila a populatieii  judetului la 1 iulie în fiecare an

          Cifre absolute

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 (medie anuala)

-

11.739

7.084

4.655

33,3

20,1

13,2

1931 342.614 11.275 6.965 4.310 32,9 20,3  12,5
1932 347.995 12.576 7.037 5.339 36,1 20,2 15,9
1933 352.857 11.630 5.954 5.676 33,0 16,9 16,1
1934 358.743 12.085 7.259 4.826 33,7 20,2 13,5
1935 362.200 11.128 8.207 2.921 30,7 22,7  8,0
1936 365.703  9.620 6.229 3.391 26,3 17,0  9,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului C-A. a fost de 369.189 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 340.459 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural  de 28.739 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 8,4%.

1344___adparea_cailor_la_tarutino.jpg

Adăparea cailor la Tarutino

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1345___fete_n_inut_de_srbtoare.jpg

Fete în ţinută de sărbătoare

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1346___arat_cu_cai_la_teplitz_1938.jpg

Arat cu cai la Teplitz, 1938

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1347___asociaie_de_bicicliti_din_satele_germane_1925.jpg

Asociaţie de biciclişti din satele germane, 1925

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1349___atelier_de_tricotaje_de_ln.jpg

Atelier de tricotaje de lână

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1350___biei_germani_la_o_demonstraie_sportiv_tarutino.jpg

Băieţi germani la o demonstraţie sportivă, Tarutino

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1351___brichete_de_blegar_puse_la_uscat_mai_trziu_vor_deveni_combustibil_casnic.jpg

Brichete de bălegar, puse la uscat, mai târziu vor deveni combustibil casnic

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1352___crue_cu_coviltir_de_papur_mpletit.jpg

Căruţe cu coviltir de papură împletită

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1353___cruele_refugiailor_germani_abandonate_pe_terenul_fostului_lagr_de_la_galai.jpg

Căruţele refugiaţilor germani abandonate pe terenul fostului lagăr de la Galaţi

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1354___ciread_a_ranilor_germani_la_pune.jpg

Cireadă a ţăranilor germani, la păşune

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1357___copii_germani_n_sala_de_clas.jpg

Copii germani în sala de clasă

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1358___copii_n_curtea_colii_profesionale_din_srata_n_recreaie.jpg

Copii în curtea şcolii profesionale din Sărata, în recreaţie

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1359___copii_pe_strada_satului_friedenstal.jpg

Copii pe strada satului Friedenstal

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1361___crciun_n_basarabia_ntr_o_familie_german.jpg

Crăciun în Basarabia într-o familie germană

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1362___crciun_n_basarabia_n_familie_german_mprirea_darurilor.jpg

Crăciun în Basarabia, în familie germană, împărţirea darurilor

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1363___dans_popular_acompaniament_la_acordeon.jpg

Dans popular, acompaniament la acordeon

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1364___depnuarea_porumbului_un_fel_de_clac.jpg

Depănuşarea porumbului, un fel de clacă

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1365___dup_o_zi_de_munc_familia_unui_ran_din_gnadenfeld.jpg

După o zi de muncă, familia unui ţăran din Gnadenfeld

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1367___elevi_profesori_i_absolveni_mai_vechi_ai_colii_werner_din_srata.jpg

Elevi, profesori şi absolvenţi mai vechi ai şcolii Werner din Sărata

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1368___fabrica_de_maini_agricole_la_srata_rudolf_i_eduard_heer.jpg

Fabrica de maşini agricole la Sărata, Rudolf şi Eduard Heer

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1369___fabrica_de_maini_agricole_karl_layher_la_srata.jpg

Fabrica de maşini agricole, Karl Layher, la Sărata

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1370___germanii_din_basarabia_n_refugiu_ateapt_mbarcarea.jpg

Germanii din Basarabia în refugiu, aşteaptă îmbarcarea

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1371___grup_de_femei_din_comuna_paris_1939.jpg

Grup de femei din comuna Paris, 1939

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1372___grup_de_femei_din_comuna_paris_tot_n_1939.jpg

Grup de femei din comuna Paris, tot în 1939

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1373___imagine_din_biseric_friedenstal.jpg

Imagine din biserică, Friedenstal

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1377___lozinci_de_primire_a_refugiailor_la_galai_organizare_german.jpg

Lozinci de primire a refugiaţilor la galaţi, organizare germană

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1378___femei_la_meliatul_cnepii.jpg

Femei la meliţatul cânepii

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1380___o_mam_german_cu_copilul_nainte_de_mbarcare.jpg

O mamă germană cu copilul înainte de îmbarcare

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1381___o_trsur_din_basarabia_bric.jpg

O trăsură din Basarabia (brişcă)

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1383___pastorul_i_credincioi_din_parohia_posttal.jpg

Pastorul şi credincioşi din parohia Posttal

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1388___se_cultiva_trestie_de_zahr_.jpg

Se cultiva trestie de zahăr ?!

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1390___soldai_germani_basarabeni_n_armata_romn_1939.jpg

Soldaţi germani basarabeni în armata română, 1939

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1391___soldai_i_ofieri_germani_basarabeni_n_armata_romn.jpg

Soldaţi şi ofiţeri germani basarabeni în armata română

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1392___spre_biseric_tarutino_1938.jpg

Spre biserică, Tarutino, 1938

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1393___tineretul_din_srata_pe_un_patinoar_improvizat_pe_strada_ngheat.jpg

Tineretul din Sărata pe un patinoar improvizat pe strada îngheţată

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1394___treieratul_la_arie_la_posttal.jpg

Treieratul la arie, la Posttal

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1397___vntori_germani_au_ucis_ultimul_lup_din_regiune_1938.jpg

Vânători germani au ucis ultimul lup din regiune, 1938

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

1398___un_vas_pregtit_pentru_repatriere_galai_1940.jpg

Un vas pregătit pentru "repatriere", Galaţi 1940

Sursa:  Amanda Hiller, Bessarabia - Homeland of a German Minority

Înfăţişare socialăsus

Judetul Cetatea- Alba a avut parte de destinul tinuturilor de margine ale pamântului românesc. În timpurile pasnice tinuturile din jurul schelelor Cetatii – Albe, ale acestei însemnate porti spre lume, erau populate si strabatute de numeroase drumuri ce veneau si duceau în Occident, trecând din orasele moldovenesti în cele ale Poloniei si ale Sileziei ori în cele ale  Ardealului si ale Boemiei. Domnia lui Alexandru cel Bun a însemnat epoca de înflorire româneasca a Cetatii – Albe. Invazia turca a pus capat acestei înfloriri asa cum navalirile înabusisera prosperitatea Tyrasului din vremea lui Burebista si a Maurocastronului bizantin. Regimul raialei si incursiunile Hoardei au rarit populatia din jurul Cetatii, pâna sa i se potriveasca numele nou dat de Tatari de « loc neumblat » de Bugeac .
 

Când si-au anexat, în 1912 Basarabia, Rusii au gasit partile Cetatii – Albe populate de asezari rare românesti, însirate de-a lungul Nistrului si a râurilor si de frânturi din masa tatarilor de Crâm. Alexandru I a procedat deîndata la o actiune de îndesire a populatiei în sensul «  împopularilor » Mariei Terezia si a lui Iosif II. Satele de protestanti adusi din sud-vestul german, dintre pietistii  Würtembergului, semanate printre cele românesti si tataresti primira numele locurilor unde învinsesera rusii în campania împotriva lui Napoleon. Au aparut atunci pe pamântul românesc  o Berezina, un Kulm, un Katzbach, un Halle, un Leipzig, un Louxembourg, un Brienne, un Fère Champenoise si chiar un Paris. Alte sate germane au primit nume tipic pietiste : « vai si câmpii ale Harului » ( Gnadentall si, Gnadenfeld) « vai ale pacii » ( Friedensfeld) « vai ale sperantei » (Hofnungstal). Le-au fost alaturate colonii de bulgari chemati cu prilejul celor doua expeditii rusesti în Balcani, de ucrainieini, de rusi, de evrei. Partile Cetatii –Albe au luat astfel înfatisarea unui mozaic etnic.


Nivelul cultural al judetului este foarte activ. Daca n-ar fi tatarii procentul stiutorilor de carte ar egala aproape pe cele ale judetelor bune din Ardeal si din Muntenia. Germanii si bulgarii au institutii culturale numeroase, create unele înca din vremea stapânirii rusesti, care favoriza aceste doua grupuri si altele cu ajutorul statului românesc, care a acordat un sprijin larg culturii populatiilor alogene. Românii au putut sa-si creeze institutii culturale abia de la 1917 încoace. Buni români din partea locului ca E. Dumbrava care a înfiintat, la 1912 un cerc studentesc moldovenesc, la Kiev si  a fost întâiul conducator la judetului si  I. Tudose si nationalistii veniti din toate unghiurile pamântului românesc, au creat în 1917-1918 o serie întreaga de institutii culturale prin care Cetatea – Alba manifesta astazi o viata culturala intensa.

Economiasus

Judetul Cetatea –Alba este în primul rând un judet agricol si într-o oarecare masura pomicol si viticol. Produsele principale sunt cerealele care întrec, în anii buni, necesitatile de consum   ale judetului, lasând un excedent de cca 20-25.000 vagoane. Pescuitul în mare si mai laes în bogatul liman al Nistrului constituie un izvor de venituri important pentru populatie.
 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 759.500 ha. Suprafata arabila este de 603.507 ha, adica 79,46% din suprafata judetului si 2,05% din suprafata totala a tarii.

Întreaga suprafata arabila a judetului o detine  mica proprietate.
 

Din totalul  suprafetei arabile cerealele ocupa 540.408 ha.
 

Orzul ocupa 204.303 ha, cu o productie de 454.390 chint. (prod. medie la ha 2,2 chint.).
 

Porumbul ocupa 187.963 ha, cu o productie de 659.296 chint. (prod. medie la ha 3,5 chint.).
 

Ovazul ocupa 25.160 ha, cu o productie de 52.537 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.).
 

Grâul ocupa 97.959 ha, cu o productie de 127.380 chint. (prod medie la ha 1,3 chint.).
 

Secara ocupa 15.799 ha, cu o prodcutie de 25.641 chint. (prod. medie la ha 1,6 chint.).
 

Hrisca ocupa 10 ha.
 

Meiul ocupa 10.206 ha, cu o productie de 12.220 chint. (prod medie la ha 1,2 chint.).
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8428 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 3.271 ha, cu o productie de 13.474 chintale, ( media la ha este de 4,1 chint). Alte fânete cultivate ocupa 3658 ha cu o productie de 34.078 chint fân ( media la ha este de 9,3 chint.). Radacinile de nutret ocupa 922 ha, cu o productie de 40.839 chintale ( media la ha este de 44,3 chint.)
 

Plantele alimentare ocupa  10.327 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 4788 ha, cu o productie de 37.785 chint. (media la ha 7,9 chint.)
 

Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.884 ha, cu o productie de 82.874 chintale la ha. (media la ha este de 28,7 chint.).
 

Fasolea printre porumb da o productie de 6.504 chintale.
 

Dovlecii printre porumb dau o productie de 31.368 chint.
 

Cartofii printre porumb dau o productie de 9.171 chintale.
 

Plantele industriale ocupa 33.888 ha. Din aceasta suprafata rapita  ocupa 20.544 ha, cu o productie de 49.484 chint. (media la ha 2,4 chint.),  inul ocupa 5.332 ha, cu o productie de 4.278 chint. fuior (media la ha 0,8 chint.)
 

Mustarul ocupa 3.568 ha cu o productie de 12.045 chintale.
 

Soia ocupa 2382 ha cu o productie de 5.529 chintale.
 

Ricinul ocupa 1.326 ha, cu o productie de 4.553 chintale.
 

Caracteristica . Suprafetele ocupate în acest judet de orz, soia, ricin (83,9% pe tara) si mustar, sunt clasate în locul I pe tara. Suprafata ocupata de in este clasata în locul II pe tara iar cea ocupata de vita de vie locul III pe tara.
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (759.599 ha ) , ogoarele sterpe ocupa 19.456 ha.
 

Fânetele naturale  ocupa 2.431 ha, cu o productie de 34.520 chint. (prod. medie la ha 14,2 chint.).
 

Pasunile ocupa 74.837 ha.
 

Padurile ocupa 1.025 ha.
 

Pomi fructiferi 250 ha..
 

Vita de vie ocupa 17.696 ha, (din care viile pe rod 13.195 ha), cu o productie de 296.570 hl.
 

Cresterea animalelor. În judetul Cetatea -Alba se gaseau în anul 1935 : Cai 91.426, boi 75.695, capre 1.103, porci 57.123, stupi sistematici 4.015, stupi primitivi 706, oi 295.060.
 

Industrie.  Alimentara  : 33 mori sistematice, 205 mori taranesti, o moara de crupe , o moara de macinat sare, 49 fabrici de unt, 2 de conserve, ( Cetatea –Alba si Turlachi), 11 de mezeluri, 2 de bomboane, 49 de ulei, 23 uleinite si 2 de spirt si coniac ( Cetatea- Alba si Saba).
 

Textila  :15 fabrici de postav, 8 industrii textile diferite, 12 darace de lâna.
 

Alte industrii. 3 fabrici de sapun, 4 de produse chimice, 7 de masini agricole, 3 turnatorii, 10 ateliere mecanice, 2 fabrici de pielarie, 2 tabacarii, 4 fabrici de cherestea, 3 ateliere de mobila, 11 ateliere de tâmplarie, 16 fabrici de olane, 13 de tigle si 43 de caramizi.


Cariere 33 de piatra si 19 cariere de nisip.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.
 

Budachi - statiune balneo - climaterica formata din 3 asezari: Budachi-Sat, Budachi – Cosa, Budachi – Cordon sau Dacia, situate împrejurul limanului Budachi.


Ploi putine, vara predomina briza marii, calda si umeda. Durata insolarii este foarte lunga.


Apa lacului, cloruro-sodica concentrata, contine si brom. Radioactiva. Namolul de tip sulfo-feruginos este negru, fin si aproape lipsit de scoici.


Bugaz - statiune balneo-maritima asezata pe limba de nisip dintre limanul Nistrului si mare. Climat dulce, maritim, aer curat, ozonizat si bogat în saruri. Are vile, restaurante, stabilimente balneare, bai de mare, de liman, bai de namol, plaja, mare. Gara locala pe linia Bucuresti – Cetatea – Alba. Excursii cu vaporul.


Burnas - statiune maritima situata pe malul lacului cu acelasi nume. Stabiliment modern pentru bai de namol si apa calda.


Tuzla - statiune maritima, renumita prin bogatia namolurilor si concentratia salina a apei. Are un modest stabiliment pentru bai calde si namol.


Sabolat-Serghiesti - statiune maritima, situata pe malul lacului Sabolat. Plantatia bogata purifica aerul si apara statiunea de vânturi. Stabilimente balneare pentru bai de namol si apa calda, numeroase vile, restaurante si pensiuni. Pe malul limanului se afla un frumos cazino, cu orchestra militara.
 

Alte statiuni : Achembet, Zolocari, Saba.

Culturasus

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 273.115 locuitori, din care 55,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 67,3% barbati stiutori de carte si 43,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

100,0

100,0

1. Extrascolara 4,0 1,7
2. Primara 66,3 92,2
3. Secundara 21,3 5,0
4. Profesionala 5,0 0,7
5. Universitara 2,5 0,3
6. Alte scoli superioare  0,9 0,1


Învăţământ . Populatia scolara a judetului C.A (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 89.339 locuitori (2.119 mediu urban si 87.223 mediu rural).
 

Scoli secundare . 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 scoala normala mixta, 1 liceu industrial de fete, 2 licee industriale de baieti, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu de baieti, 1 scoala de agricultura, 1 scoala de muzica.
 

Scoli primare 275, din care 263 rurale si 12 urbane (273 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 48.142 elevi (1.429 mediu urban si 46.713 mediu rural) si cu 1.110 învatatori si alt personal didactic  (situatia din 1934).
 

Gradini de copii 63 de Stat, din care  56 rurale si 7 urbane, cu un numar total de 3.577 copii (3.348 mediu urban si 229 mdiu rural) si cu 56 conducatoare (situatia din 1934).
 

Instituţii culturale. În judet se releva activitatea Asoc. pentru literatura si cultura poporului român « Astra » cu sediul în Cetatea- Alba.
 

Fundatia Culturala « Principele Carol » are camine culturale în peste 25 de localitati.


Liga Culturala activeaza în Volintiri.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întetine în judetul C-A 127 camine culturale, 3 societati muzicale si 26 biblioteci, adica în total 156 organizatii culturale, dinte care 74 au personalitate juridica.


3 muzee, 3 societati corale, 7 asociatiuni culturale, 2 teatre si 2 cinematografe, 3 societati sportive si 10 societati de vânatoare.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului  79,0% sunt ortodocsi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 92 biserici si 5 capele ortodoxe , 2 biserici  romano-catolice, 29 luterane, 1 reformata, 1 armeano-gregoriana, 7 case de rugaciune baptiste, 1 adventista de ziua a 7-a, 4 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox în Cetatea –Alba. Judetul se afla în eparhia ortodoxa a  Episopiei Cetatii-Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judetului este municipiul Cetatea –Alba .
Stema. Pe scut roşu o cetate medievală, de argint, cu trei turnuri rotunde şi
cu acoperişurile ascuţite, turnul din mijloc mai înalt şi crenelat, cu poarta şi fere-
strele închise, aşezată pe o terasă neagră, ieşind dintr-o mare de argint. Peste tot
stema Moldovei.
Scutul timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri.
Reprezintă vechea cetate moldovenească de graniţă de pe limanul Nistrului.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. În veacul al VII-lea înainte de Christos, pe locul actualului oraş, se afla o colonie grecească, numită Tyras. A fost ocupat de Romani şi
dela aceştia a trecut în mâna Bizantinilor, care-l numiră Maurocastron (Cetate Neagră). Genovezii au construit în apropierea lui o cetate de piatră albă, în mijlocul ţinutului intens românesc. Moldova, întinzându-se până la mare, a supus cetatea. Roman, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, îşi aveau aci, pârcălabii lor.
În privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun la 8 Octomvrie 1408 negustorilor din Lemberg, Cetatea-Albă este considerată ca a patra staţiune - după Suceava, Iaşi şi Tighina - în care se da vamă Domniei.
În Martie 1443 cetatea îşi avea pârcălabul ei - un Iurghici.
Titlul dregătorilor anteriori cetăţii nu se cunoaşte. În Aprilie 1435 el se numea într-o scrisoare către republica Veneţiei “ Dominus Maurocastrii”.
Aici, în Cetatea Albă, a fost otrăvit de boierii săi Alexandrel.
Sub Ştefan cel Mare pârcălabii Cetăţii Albe au fost dintre boierii de frunte ai Moldovei, ceea ce pune în lumină importanţa pe care gloriosul Domn o acorda cetăţii.
La 1457, în anul ridicării sale în scaun, el trimite ca pârcălab pe Vlaicu, propriul său unchiu. La 1459 el îi dă un coleg - pe Stanciul, oştean vrednic deşi vrăjmaş
tatălui însuş al lui Ştefan.
 
La 1466, Stanciul rămânând singur, capătă coleg pe Zbierea, iar la 1470 pe Bâlcu. Între 1471-1474 Cetatea are ca pârcălabi pe Luca şi pe Hârman, dela 1478 la 1480 pe Hârman şi pe Duma, vărul lui Ştefan, iar dela 1481 la 1484 pe Gherman şi pe Oană.
Ea forma pe atunci, cu cetatea Chiliei, «  cheile Mării Negre ». În 1484, Cetatea-Albă a căzut în mânile Turcilor, cari au făcut dintrânsa sediul unei raiele. Ştefan cel Mare a încercat zadarnic s-o recucerească.
În timpul răsboaielor ruso-turce oraşul a fost ocupat de ruşi în 1770, 1789 şi 1806.
Monumente istorice. Cetatea construită de Genovezi în evul mediu, reconstruită de Ştefan cel Mare cu ziduri de o masivitate extraordinară. Marea ei poartă a fost
ridicată de pârcălabul Hârman în 1438. Lucrările de întărire au fost duse mai departe de « meşterul Teodor», probabil italian. În 1481-1482 Ştefan cel Mare înălţă aici
o nouă biserică.
Biserica armenească cu inscripţii din sec. XV, cu odoare de argint şi pietre de mormânt frumos săpate.
Izvorul Sf. Gheorghe din 1743.
Populaţie
Municipiul C. A. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din acel an, 33.495 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1Iulie 1937) este de 19.417 locuitori (fără comunele suburbane Păpuşoi, Şaba şi Turlachi, care la recensământul din 1933 s-au trecut la municipiul C. A. şi cari la acea dată aveau un total de 13.563 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ. Industria alimentară: 5 mori sistematice, 3 mori ţărăneşti, 1 moară de crupe, 1 moară de măcinat sare, 1 fabrică de conserve de peşte, 6 de mezeuri, 2 de bomboane, 2 de ulei, 1de spirt din vin;
Alte industrii : 2 fabrici de postav, 1 fabrică textilă, 3 fabrici de săpun, 2 ateliere de mobile, 10 ateliere de tâmplărie.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 şi peste: Moara I. Asvadurov (inv. 20), Moara Fraţii I. & S. Denisor (inv. 15).
Comerţ desvoltat de cereale, vinuri, struguri, peşte, vite, nutreţ, produse animale, trestie, miere, ceară, etc..
Prin aşezarea sa geografică, municipiul are posibilităţi mari de comerţ cu Rusia.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Românească, Banca Basarabiei, Banca « Progresul”, Societatea «Prima de împrumut şi păstrare », Banca Viticolă, Banca Agricolă, Casa de Credit a Agricultorilor, Banca de Agricultură, Comerţ şi Industrie.
Finanţe publice. Bugetul municipiului C.-A., pe exerciţiul 1936/37, prevede 12.188.480 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi “ Marele Voevod Mihai”, Liceu de fete, Liceu industrial de fete, Şcoală normală de băieţi, Liceu industrial de băieţi, 11şcoli primare, 7 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Societatea ”Astra” pentru literatura şi cultura poporului român, Fundaţia Culturală Regală “Principele Carol”, 1 cămin judeţean şi 1 cămin
orăşenesc, Asociaţia femeilor române, Şcoală muzicală, Muzeu arheologic, 3  biblioteci publice, sală de teatru, 2 cinematografe, 1 societate sportivă, 1societate de vânătoare.
Ziare şi reviste. „Noutăţi” (cotidian),”Înainte” (săptămânal), ” Nistrul”(săptămânal), „Buletinul Oficial al jud. Cetatea-Albă» (de 3 ori pe lună), „Cetatea-Albă” (lunar), Buletinul Serviciului Agricol Judeţean, „Die Woche im Bild” (săptămânal).
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 5 biserici şi 2 capele ortodoxe, 1 biserică armeană, 1capelă romano- catolică, 1capelă luterană, 1casă de rugăciuni baptistă, 1 casă de rugăciuni molocană, 4 sinagogi.
Instituţii bisericeşti. Reşedinţa protopopiatului ortodox.
Administraţie
Municipiul C.-A., reşedinţa judeţului Cetatea-Albă, este situat la 171 km de Chişinău şi la 435 km de Bucureşti.  Staţie c.f. pe linia Basarabeasca - Bugaz. Aerostaţie pe
liniile Bucureşti - Galaţi - Ismail- Cetatea-Albă şi Cernăuţi- Iaşi - Chişinău - Cetatea-Albă.
Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Judecătorie mixtă, Poliţie, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Primărie, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal,
Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar comunal, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Birou de măsuri şi greutăţi, Vamă, Închisoare preventivă, Căpitănie de port,
Pretura plăşii Liman, Revizoratul pescăriei, Serv. de poduri şi şosele, Revizorat şcolar, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de agricultură, Depozit M.A.T. de spirt.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sfatul Negustoresc, Soc. funcţionarilor publici, Corpul contabililor, Asociaţia micilor industriaşi şi meseriaşi.
Edilitate. Uzină electrică, 46 fântâni,  26 km de străzi pavate, grădină publică, pădure de 180 ha sădită în 1935, abator comunal, băi populare de vară, stadion sportiv.
Sănătate publică. Spital de stat, Spital comunal, Spital militar, Spital evreesc, Sanatoriul « Dr. Smolenschi », Dispensarul «  Principele Mircea », Spital de animale.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Oficiu IO,V., Societatea  « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea » Soc. « Tarbut »,  Soc. « Oze »,  2 orfelinate, 2 aziluri de bătrâni dintre cari unul evreesc, 1 azil de
noapte pentru vagabonzi. 

Judetul are 213 sate, împartite astfel:
 

I. Plasa Arciz - 18 sate

II. Plasa cazaci - 24 sate

III . Plasa Ivanestii Noi - 15 sate

IV Plasa Liman - 41 sate

V. Plasa Sarata - 34 sate

VI Plasa Tarutino - 23 sate

VII .Plasa Tuzla - 34 sate

VIII . Plasa Volintiri - 24 sate
 

Organizare sanitară. Spitale de stat. În Cetatea –Alba , Tarutino, Arciz, Divizia, Purcari, Sarata, Cazacii- Vechi, Paslâc, Bairamcea, Sava, Volintiri, Hasan- Batâr si Satalâc-Hagi.

Spital militar, Spital comunal, Spitalul evreiesc, Sanatoriul « Dr. Smolenschi » (particular), Spital de animale în Cetatea- Alba.
 

Asistenţă şi prevedere socială. În Cetatea-Alba se afla urmatoarele institutii de binefacere: Oficiul IOV, 2 orelinate, 2 azile de batrâni, societatea « Principele Mircea », Societatea « Tarbut » si Societatea “OZE ” .
 

În comuna Sarata se afla 1 orfelinat si 1 azil de batrâni.
 

În comuna Tatarasti se afla 1 azil de batrâni si 1 Societate pentru ajutorul saracilor.
 

În comuna Vadeni se afla 1 azil de batrâni.
 

În comunele Amara, Arciz, Friedenstal si Teplit activeaza societati feminine de binefacere.

Fotografiisus