Judeţul Ciuc

Judeţul Ciuc

Geografiesus

Harta județului

Aşezare . Judeţul C. este aşezat în partea de Răsărit a Transilvaniei, pe văile superioare ale Oltului şi Mureşului. El este unul dintre cele trei judeţe secuieşti (Ciuc, Trei-Scaune şi Odorhei).
 

Suprafaţa . 4.993 km².
 

Înfăţişarea pământului . Puţine judeţe din România au graniţe naturale atât de clare : un lanţ de câmpii plane situate la cca 700 m altitudine (Giurgeul pe Mureş, şi cele trei şesuri ale Ciucului, pe Olt) şi mărginit atât la Apus cât şi la Răsărit de munţi cuprinşi între 1500-1800 m. La Apus, munţii vulcanici încă foarte bine păstraţi în forma lor de la început (Călimanii, Gurghiul şi Harghita) ; la Răsărit munţi clădiţi din piatră variată, dar mai ales gresie, marnă şi calcar (Giurgeu, Ciuc şi Bodoc). Din cetatea de munţi, pe care picioarele acestora au despărţit-o în mai multe compartimente, nu se poate ieşi, decât sau peste pasuri de înălţime, sau prin defilee sălbatice şi lungi (defileul Mureşului, la Nord şi defileul Oltului, la Sud).
 

Judeţul Ciuc este deci o foarte răspicată regiune naturală.
 

Climă şi ape  . Pe lângă torenţii şi râurile care se adună în şesurile centrale (din această cauză parţial mlăştinoase), Ciucul este străbătut, în afară de Trotuş, de două ape mari care izvorăsc din locuri foarte apropiate (Masivul Curmăturii şi Hagimaşului) ; Mureşul, care se îndreaptă spre Nord şi Oltul spre Sud. În acest judeţ sunt apoi vestite două lacuri unice în Carpaţii noştri : lacul de crater vulcanic Sfânta Ana (lângă Tuşnad) şi lacul Roşu de la ieşirea cheilor Bicazului, lac recent, provenit din prăbuşirea unui munte.
 

Vegetaţie  . Pădurile de fagi şi conifere acoperă încă, în cea mai mare parte, munţii înconjurători. În depresiune însă, unde sunt şi plante de mlaştină şi turbării, ele au fost de mult tăiate şi înlocuite cu culturi.
 

Bogăţii minerale . Prezenţa vulcanilor stinşi este un indiciu de posibile bogăţii minerale. Ele se reduc totuşi la : a) numeroase bazine de lignit dar de mică importanţă (excepţie cel de la Borsec); b) ape minerale acidulate răspândite pretutindeni (Tuşnadul în Sud, Borsecul şi Bilborul în Nord, sunt cele mai cunoscute izvoare şi staţiuni balneare); c) cariere de piatră (sienit şi calcar cristalin, andezit, breccie andezitică, gresie şi calcaruri de construcţie, în cele trei Ciucuri).

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică . În locul acestui ţinut au fost în vremea veche « 3 scaune de judecată », adică « judeţe » de tradiţie românească : Scaunul Ciucului, Scaunul Giurgeului, care apar în documente la 1406, iar celălat al Caşinului, la 1462.
 

Ştefan cel Mare şi urmaşii lui au domnit în acest ţinut cetatea Ciucului şi satele înconjurătoare.
 

Petru Rareş a supus cu aproape tot Răsăritul Transilvaniei şi acest ţinut.
 

În 1764, comitatul (judeţul) Ciuc a fost militarizat şi alipit teritoriului grăniceresc al Secuilor, iar în 1784 a fost desfiinţat şi trecut parte la Comitatul Odoreiului, parte la Trei Scaune.


La începutul veacului al XIX-lea este reînfiinţat, având pe teritoriul său, la 1839, două târguri şi 67 sate.
 

I s-a dat actuala delimitare în 1876.


Monumente istorice . Ruinele cetăţii Ciceiului, străveche posesiune moldovenească în comuna Ciceu.

Mânăstirea franciscanilor , construită în anul 1208 şi capela « Salvator », (1002), amândouă în comuna Şumuleu.
 

Biserica romano-catolică din comuna Ditrău, zidită în anul 1200.
 

Biserica romano-catolică din comuna Armăşeni, zidită în sec al XV-lea, în stil gotic.
 

Biserica Sf. Ioan Nou (romano-catolică) din comuna Delniţa.
 

Biserica Valea Bradului (greco-catolică) din Bicazul-Ardelenesc.
 

Castelul familiei grafului Lazăr , construită în sec XIV, în timpul năvălirii Tătarilor, punct de rezistenţă, întărit, în comuna Lăzarea.

Populaţiesus

Starea populaţiei . Judeţul C. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei , decemvrie 1930, un număr de 146.584 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel :
 

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
  Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 146.6 74.94 71.64
Total urban 15.96 7.732 8.23
1.       Oraşul Mercurea Ciuc 5.014 2.466 2.548
2.       Oraşul Gheorgheni 10.95 6.266 5.682
Total rural 130.6 67.11 63.41
1.       Plasa Centrală 33.12 17.2 15.93
2.       Plasa Frumoasă 23.37 11.87 11.5
3.       Plasa Gheorgheni 52.47 26.63 25.84
4.       Plasa Sân- Mărtin 21.66 11.52 10.15


b) Pe grupe de vârstă:
 

Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori
Toate vârstele 146.6 30-49 de ani 32.87
0- 9 ani 39.59 50-69 de ani 19.36
10-29 ani 49.4 70 de ani şi peste 4.888
    Vârstă nedeclarată 476


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 4.341 2.764 1.577 28,8 18,3 10,5
1931 147.4 4,531 2.882 1.649 30,7 19,6 11,1
1932 149 4.497 2.873 1.624 30,2 19,3 10,9
1933 2E+05 4,301 2.618 1.683 28,5 17,4 11,1
1934 152.3 4.202 2.795 1.407 27,6 18,4 9,2
1935 153.7 4.172 2.652 1.52 27,1 17,3 9,8
1936 155.4 4.523 2.751 1.772 29,1 17,7 11,4


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Ciuc a fost de 157.153 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 146.584 reprezintă un spor natural de 10.569 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 7,2 %.

Înfăţişare socialăsus

Agricultura, care ocupă o mare parte din populaţia judeţului, suferă mult din cauza vicisitudinilor climei. Creşterea vitelor este mai prielnică, graţie raportului favorabil dintre pământul arabil, păşuni şi livezi. Oieritul, atât de intens în trecut, este în decadenţă, întrucât oamenii şi-au descoperit alte izvoare de venituri.
 

Regiunile miniere fiind prea îndepărtate de liniile de comunicaţie, cheltuielile de exploatere fiind mari, rentabilitatea este mică. În schimb exploatarea pădurilor a depăşit chiar limitele prescrise de lege. Aproape în fiecare sat se află o fabrică de cherestea mai mică sau mai mare.


În regiunea Giurgeului populaţia este în majoritate românească, iar în restul judeţului săcuiască. Săcuii din acest judeţ sunt cei mai puri, păstrându-şi caracterul strămoşesc. De religie romano-catolică, de statură mijlocie, cu fruntea lată, muncitori, temperament iritabil, tăcuţi şi iubitori de libertate. Satele sunt formate din Săcui şi Români. Românii au suferit însă foarte mult, mai ales după anii 1848-49, când opera de maghiarizare s-a realizat cu întregul aparat de Stat. Satele se află mai ales în regiunea bazinelor, pe malurile râurilor Mureş şi Olt, precum şi pe afluenţii lor, aşezate în aşa fel încât să fie străbătute de apă. Satele din bazine sunt mai concentrate, iar cele din regiunea colinară mai dispersate. Tipul caselor este acelaşi la Români ca şi la Săcui. Deşi locuitorii au material de construcţie, casele au aparenţa săracă. Atenţia e îndreptată mai mult asupra adăpostului animalelor : staul şi şură.


Industria lemnului şi comerţul cu apă minerală sunt factorii cei mai importanţi de existenţă. Apa minerală era transportată cu căruţe până prin Moldova, şi spre Vest până în şesul Ungariei şi schimbată acolo pe alte produse. Exploatarea şi comercializarea materialului lemnos astăzi se face de către Evrei, iar apa minerală de către diverse societăţi, locuitorii pierzând şi aceste izvoare de venit. Ceramica, industria pietrei, ţesătoria, satisfac nevoile locale, fără a se putea extinde mai departe. Majoritatea locuitorilor îşi câştigă existenţa prin munca braţelor, pe lângă exploatările lemnoase şi în diferite oraşe ale României, mai ales în Bucureşti.

Economiasus

Principalele izvoare de bogăţie ale judeţului sunt : industria lemnului şi creşterea animalelor. Agricultura, din cauza climei reci, nu asigură existenţa locuitorilor.
 

Agricultura . Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 499.300 ha. Suprafaţa arabilă este de 68.094 ha, adică 13,63% din suprafaţa judeţului şi 0,23 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Întreaga suprafaţa arabilă a judeţului o deţine mica proprietate.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 39.056 ha, astfel repartizate :
 

Ovăzul ocupă 16.892 ha, cu o producţie de 155.382 chint. (prod. medie la ha 9,2 chint.) .
 

Orzul ocupă 11.214 ha, cu o producţie de 115.628 chint. (prod. medie la ha 10,3 chint.).
 

Secara ocupă 7.608 ha, cu o producţie de 85.993 chint. (prod. medie la ha 11,3 chint.).
 

Grâul ocupă 3.045 ha, cu o producţie de 30.007 chint. (prod medie la ha 9,9 chint.).
 

Porumbul ocupă 297 ha, cu o producţie de 3.128 chint. (prod. medie la ha 10,5 chint.).
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 1.758 ha repartizate astfel : trifoiul ocupă 476 ha, cu o producţie de 14.970 chint. fân (media la ha 31,4 chint.) şi 70 chint. sămânţă. Lucerna ocupă 341 ha, cu o producţie de 12.431 chint. fân (media la ha 36,4 chint.). Alte fâneţe cultivate ocupă 833 ha, cu o producţie de 19.213 chint. (media la ha 23,0 chint.).
 

Plantele alimentare ocupă 9.298 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 8.731 ha, cu o producţie de 931.639 chint. (media la ha 106,7 chint.).
 

Plantele industriale ocupă 484 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 335 ha, cu o producţie de 224 chint. fuior (media la ha 0,6 chint.) şi 1.656 chint. sămânţă (media la ha 4,9 chint.). Inul ocupă 110 ha, cu o producţie de 449 chint. (media la ha 4,0 chint.) şi 386 chint. sămânţă.


Vegetaţie şi culturi diverse . Din suprafaţa totală a judeţului (499.300 ha) , ogoarele sterpe ocupă 17.498 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 76.624 ha, cu o producţie de 980.787 chint. (prod. medie la ha 12,8 chint.).
 

Păşunile ocupă 56.211 ha.
 

Pădurile ocupă 217.084 ha.
 

Pomii fructiferi ocupă 325 ha.
 

Creşterea animalelor . În judeţul Ciuc se găseau în anul 1935 :
 

Cai 15.050, boi 71.399, bivoli 248, oi 102.272, capre 1.873, porci 14.569, stupi sistematici 3.347, stupi primitivi 1.063.
 

Industrie . Alimentară. 6 mori sistematice, 135 mori ţărăneşti, 2 fabrici de unt, 1 de spirt, 2 de oţet.
 

Lemnului . 80 fabrici de cherestea, 2 de tâmplărie, 1 de lăzi.
 

Materiale de construcţie . 1 fabrică de ţigle, 5 de var.
 

Cariere . Caolin la Sânsimion; pietriş la Gârciu, Ghimeş-Făget şi Frumoasa; piatră de andezit-trahit la Topliţa-Ciuc, Petru-Rareş, Tuşnad şi Ciceu; piatră calcară pentru construcţii la Sândominic; piatră de râu la Gârciu, Ghimeş-Făget şi Frumoasa.
 

Alte industrii . 1 turnătorie de fier, 1 mină şi topitorie de aramă (Sândominic), 2 exploataţiuni de apă minerală (Imper şi Iacobeni)
 

Drumuri. Judeţul C. este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 4.077 km 446 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale. 179 km 833 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine o reţea pietruită de 175 km 493 m (pietruiţi şi pavaţi), iar comunele urbane 6 km şi 340 m.


Drumuri judeţene 255 km 048 m din care administraţia judeţului întreţine 218 km 811 m drumuri pietruite, iar comunele urbane 5 km 367 m.


Drumuri comunale 3.642 km 565 m.


Lungimea podurilor este de 4.382,16 metri repartizată astfel : podur i naţionale 1.650,40 m, judeţene 1.729,18 m şi comunale 1.002,55 m.


Prin judeţ trec 2 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

  • Tg.-Ocna – Mercurea Ciuc – Odorhei.
  • Sf. Gheorghe – Mercurea Ciuc – Topliţa.

Cale ferată . Judeţul C. este străbătut de o reţea de cale ferată în lungime de

156 km repartizată astfel : linii principale simple 114 km şi linii secundare simple 42 km.
 

Staţii importante : Ciceu, Mercurea Ciuc.


Poştă, telegraf, telefon . În judeţ sunt 2 oficiiP.T.T. de stat ; 29 oficiiP.T.T. autorizate, 1 agenţie specială la Bicazul Ardelenesc şi 1 agenţie autorizată la Armăşeni.
 

26 oficii telefonice.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism . Tuşnad, staţiune balneo-climatică aşezată în defileul Oltului, între munţii Harghitei, îmbrăcaţi în falnice păduri de brazi, la 660 m altitudine. Climat subalpin, temperatură potrivită, aer bine ozonizat.
 

Ape cloruro-sodice, carbogazoase şi feruginoase.
 

Indicaţiuni: Băile: anemie, reumatism, rachitism, scrofuloză, boli de inimă, boli nervoase; cura internă în catarurile gastro-intestinale şi respiratorii, iar climatul pentru predispoziţiile la tuberculoză.
 

Instalaţiuni moderne pentru băi calde, 2 bazinuri , hidroterapie, fizioterapie.


Casin Iacobeni , staţiune balneo-climatică, aşezată între pădurile munţilor Ciucului la 800 m altitudine, având un climat plăcut şi potrivit unei bune staţiuni climatice.


Ape alcalino-feroase carbogazoase, cunoscute sub numele de « Salutaris » şi indicate în anemie, scrofuloză, arterio-scleroză, boli de stomac, sifilis.


Mici hoteluri şi case de închiriat la ţărani, restaurant.


Staţie c.f. la Tg- Secuiesc pe linia Sf. Gheorghe – Breţcu, de unde la Casin Iacobeni cu autobuzul.


Excursii şi plimbări în munţi.


Harghita , staţiune balneo-climatică , situată în masivul păduros al Harghitei, la 1.300 m altitudine. Climat alpin. Ape sulfatate feruginoase. Indicaţiuni. Debilitate, anemie, reumatisme cronice, boli nervoase, boli de femei.


Câteva paviloane şi vile pentru locuit.


Numeroase excursii în munţi.


Alpinism . În munţii Ciucului : din Bălan, pe la Baia de Aramă, peste vârful Curmătura, la Hăgimaşul Mare şi Hăgimaşul Negru ; de la lacul Roşu, pe pârâul Hăgimaşului, la Hăgimaş. În munţii Harghitei ; din Băile Harghita, pe Mădăraş, cel mai înalt vârf al acestor munţi.


În munţii Gurghiului : din Remetea şi Ditrău, pe dealul Crucii (1517 m înălţime), scoborâre pe valea Lăpuşnii, la Lăpuşna.


În munţii Giurgeului : de la lacul Roşu, pe valea Jidanului, peste muntele Highiş, la Tulgheş.

Culturasus

Ştiinţă de carte . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 117.751 locuitori, din care 76,4% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 80,4% bărbaţi ştiutori de carte şi 72,1% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instrucţie şcolară Mediul urban Mediul rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extraşcolară 0,7 0,8
2.       Primară 60,8 92,3
3.       Secundară 23,8 5,7
4.       Profesională 3,0 0,8
5.       Universitară 2,0 0,3
6.       Alte şcoli superioare 0,7 0,1


Învăţământ . Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 31.727 loc. (822 mediu urban şi 30.905 mediu rural).
 

Şcoli secundare . În judeţ se află 1 liceu de băieţi, 2 gimnazii de băieţi, 3 licee de fete, 1 liceu mixt de stat (Mercurea Ciuc), 1 liceu de băieţi (romano-catolic), 1 gimnaziu de fete (romano-catolic) şi 1 şcoală de economie casnică.
 

Şcoli primare. 136, din care 128 rurale şi 8 urbane (100 şcoli de stat şi 36 confesionale), cu un număr total de 21.484 elevi (1.664 mediu urban şi 19.820 mediu rural) şi cu 457 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 42, din care 38 rurale şi 4 urbane , cu un număr total de 2.307 copii (2.088 mediu urban şi 219 mediu rural) şi cu 48 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale . În judeţul Ciuc se relevă activitatea Asoc. pentru literatura şi cultura poporului român « Astra » cu sediul central în Mercurea Ciuc.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol  » are un cămin cultural la Imper.
 

Centrala Caselor Naţionale are o organizaţie culturală în comuna Bicazul- Ardelean.
 

Liga Culturală activează în localităţile : Gheorgheni, Hodoşa, Tulgheş şi Voşlăbeni.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 72 cămine culturale, 3 societăţi muzicale şi 8 biblioteci, adică în total 83 organizaţii culturale, dintre care 34 au personalitate juridică.


În judeţ se mai află: 1 muzeu secuiesc; Asoc. femeilor ortodoxe-române; Corul meseriaşilor; Fanfara tinerilor agricultori; Asoc. generală a Românilor uniţi; 2 reuniuni poporale romano-catolice; Reuniunea fetelor şi femeilor romano-catolice; Reuniunea tinerilor; Secţia meseriaşilor; 2 cercuri culturale ale învăţătorilor; Corul bisericesc ortodox-român; Reuniunea de cântec şi de muzică maghiară.

Religiesus

Confesiuni . Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 13,8 % sunt greco-catolici şi 1,3 % ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune 21 biserici şi 2 capele greco-catolice, 5 biserici şi 1 capelă ortodoxe, 56 biserici şi 1 capelă romano-catolice, 2 biserici şi 1 capelă reformată; 2 biserici armeano-catolice, 2 case de rugăciune baptiste şi 6 sinagogi.
 

1 mânăstire ortodoxă şi 2 mânăstiri franciscane.
 

Instituţii bisericeşti . Judeţul are 2 protopopiate greco-catolice, 1 protopopiat ortodox, 3 romano–catolice şi 1 reformat.
 

Judeţul se află în eparhia greco-catolică a Mitropoliei din Blaj şi în eparhia ortodoxă a Arhiepiscopiei Albei Iulii şi a Sibiului.

Administraţiesus

Principalele aşezărisus

  • Miercurea - Ciuc , capitala judetului
    Stema. Pe scut de aur, o inimă roşie, din care ies trei trandafiri roşii cu cozile şi foile verzi.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri. Vechea stemă, rectificată.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Mercurea-Ciucului este un oraş vechiu, amintit ca aşezare încă de prin veacul XIV. Cetatea Mercurei, construită la începutul veacului XVII de Franz Miko şi renovată mai târziu de generalul Steinville, probează
    importanţa sa militară şi strategică la răscrucea mai multor drumuri mari. A fost
    reşedinţa scaunului secuiesc al Ciucului şi, după militarizarea regiunilor de graniţă, în a doua jumătate a sec. XVIII, sediul regimentului I de pedestraşi secui.
    Populaţie
    Oraşul M.-C. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 5.014 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937 este
    de 5.020 locuitori (fără comuna suburbană Jigodin, care la recensământul din 1930 s-a trecut la oraşul M.-C. şi care la acea dată avea un total de 1.216 locuitori).
    Economie
    Industrie şi comerţ. 2 mori sistematice, 1 fabrică de oţet, 2 de cherestea şi 1 turnătorie de fier.
    Comerţ intens de lemnărie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca “Harghita”, Banca “Transilvania », Banca pentru circulaţia mărfurilor “Czell” (sucursală), Banca populară a salariaţilor şi pensionarilor publici din Mercurea-Ciuc.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului M.-C. pe exerciţiul 1936/1937 prevede 9.150.330 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul mixt “ Petru Rareş »,  Liceu romano-catolic, Şcoala de economie casnică, Şcoală primară de stat, Şcoală primară romano-catolică, Şcoală de copii mici de stat.
    Instituţii culturale. Asoc.”Astra” pentru literatura şi cultura poporului român, cu bibliotecă, Soc. corală ortodoxă, Reuniune de cântece şi de muzică maghiară, Reu-
    niunea poporală greco-catolică, Soc. de turism “Carpatina- Ardeleană”,  Societate sportivă, Societate de vânătoare, Cinematograful Asoc. “Astra”.
    Ziare şi reviste. “Buletinul Oficial al jud. Ciuc” (bilunar), “Ţinuturi Secuizate”, (bilunar), “Csiki Lapok” (săptămânal), “ Csiki Néplap“ (săptămânal).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox, 1 greco- catolic, 1 romano-catolic, 1 reformat.
    Administraţie
    Oraşul M.-C. capitala jud. Ciuc, este situat la 94 km de Braşov şi 266 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Braşov - Petru Rareş.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Legiune de jandarmi, Serv. de poduri şi şosele, Serv. sanitar judeţean, Serv. veterinar judeţean, Revizorat
    şcolar, Administraţie financiară, Depozit C.A.M., Percepţie fiscală, Consilierat agricol, Serv. agricol al judeţului, Cameră de agricultură, Cameră de muncă, 2 ocoale silvice, Birou de măsuri şi greutăţi, Pretura Plăşii Centrale, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sindicatul comercianţilor, Asoc. meseriaşilor.
    Edilitate. Uzină electrică, canalizare (1.100 m), pavagii (31.000 m.p.).
    Sănătate publică. Spital judeţean, Sanatoriul Dr. Hugo Hirsch, Dispensarul Oficiului de asigurări sociale.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale. Oficiu I.O.V., Soc. “Crucea Roşie”,  Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Reuniunea poporală romano-catolică, Asoc. altarului romano-catolic,  Reuniunea femeilor reformate, Reuniunea femeilor Israelite, Reuniunea femeilor meseriaşe, Reuniunea comunităţii evreeşti, Azilul meseriaşilor bătrâni, Cămin de ucenici.
     
     

Gheorgheni , comună urbană, aşezată la poalele munţilor Gheorgheni, la 55 km de capitala judeţului şi la 325 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Răsboieni - Petru Rareş - Braşov.
 

Are 11.419 locuitori.
 

Fabrici de cherestea, cărămizi, lăzi ; comerţ desvoltat de lemne ; câteva bănci.
 

Liceul de băieţi « Sf. Nicolae » ; 1 gimnaziu de fete romano-catolic ; 3 şcoli primare romano-catolice ; 2 grădini de copii.
 

Asoc. « Astra » pentru cultura şi literatura poporului român, Liga culturală, Societate corală, Teatru, Cinematograf, câteva societăţi sportive, Societate de vânătoare.
 

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 armeană, 1 sinagogă. Mânăstirea surorilor Sf. Vincent, 1 protopopiat greco-catolic şi 1 romano-catolic.
 

Primărie, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Poliţie, Ocol silvic, Inspectorat agricol, Notariat public, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar.
 

Societatea economică, Cercul Comercianţilor.
 

1 uzină electrică, 12.000 m.p. de trotoare de asfalt.
 

Spital, Casa Asigurărilor Sociale.

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.