Judeţul Covurlui

Judeţul Covurlui

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Covurlui este aşezat în sudul Moldovei, între Prut, Siret şi Dunăre. În acest ţinut se termină drumurile de apă şi de uscat pe care se scurg către fluviu cerealele şi cheresteaua Moldovei şi a unei părţi din Transilvania.
 

Suprafaţa. 2.662 km². Face parte deci dintre judeţele mici ale ţării.
 

Înfăţişarea pământului e simplă: un podiş (marginea sudică a Podişului Moldovei) care se sfârşeşte prin maluri înalte (60–200 m) de loes gălbui, spre Dunăre, Prut şi Siret. Văi, consecvente cu înclinarea podişului către S., l-au despărţit, mai ales la N., în numeroase culmi strâmte şi paralele. În Sud însă văile împuţinându-se, rămân între ele câmpuri netede mult mai întinse.
 

Climă şi ape. Clima este de tip pontic (continentală extremă) mai umedă în Nord, mai secetoasă şi mai capricioasă în Sud.
 

Apele cu izvorul în podiş seacă, de obiceiu vara (Covurlui şi Suhurlui). Marginile cuprind, în schimb, în luncile inundabile ale marilor artere periferice, numeroase bălţi şi lacuri între care Brateşul, este vestit prin întinderea lui (unul din cele mai mari lacuri din ţară).
 

Vegetaţia se împarte şi ea după umiditate: în Sud cernoziomul « chocolat » dovedeşte existenţa neîntreruptă a ierburilor de stepă cu graminee în trecutul nu prea îndepărtat ; în Nord, cernoziomul degradat arată o veche invazie a pădurii de stejar care se mai păstrează încă pe dealurile înalte ( de la Floteşti, Băneasa, Bereşti, etc.). Sălceturile, arinişurile şi stuhăriile formează, în fine, pe luncile periferice, asociaţii importante.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul C. şi-al luat numele de la pârâul Covurlui ; nume care pare de origine cumană ca şi Desnăţui, Suhului, Călmăţui, etc..
 

La Barboşi, pe Dunăre, legiunile romane şi-au stabilit, încă înainte de cucerirea Daciei răsăritene , un castru: Dinogetia.
 

Menirea lui era de a apăra vadul Dunării, asigurând legătura imperiului cu ţinutul roman de la Nord (Buceacul de azi) care împreună cu regiunea întinsă din dreapta Dunării forma provincia Moesia Inferior.
 

Prin ţinutul acesta treceau soliile moldovene la Turci şi pe aici intrau în ţară după ceremonia investiturii la Constantinopole, Domnii Ţării Moldovei.
 

Ţinutul acesta a avut ca ispravnic până la 1859, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, Domnul de mai târziu al Principatelor Unite.
 

Monumente istorice. În municipiul Galaţi se află următoarele monumente istorice.
 

Biserica Precista , construită la 1647, cu trei turnuri şi clopotniţă.
 

Biserica Sf. Dumitru , zidită la 1648, probabil de Vasile Lupu, după cum a scris marele călător arab Paul din Alep.
 

Biserica Sf. Gheorghe , zidită în 1665.
 

Biserica Mavromol , zidită la 1669.
 

Biserica Sf. Nicolae , zidită în sec XVII.
 

La Bărboşi se află ruinele unui castru roman, unde au fost descoperite importante antichităţi din vremea stăpânirii romane.

1442___comisia_german_pentru_refugiai.jpg

Comisia germană pentru refugiaţi

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1443___camioane_desemnate_transportului_refugiailor.jpg

Camioane desemnate transportului refugiaţilor

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1447___cruele_refugiailor_trec_pe_un_pod_improvizat.jpg

Căruţele refugiaţilor trec pe un pod improvizat

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1449___copii_germani_n_lagrul_de_redirijare_de_la_galai.jpg

Copii germani în lagărul de redirijare de la Galaţi

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

1451___din_vinul_de_acas_n_cruele_cu_coviltir.jpg

Din vinul de acasă, în căruţele cu coviltir

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

1452___familie_de_refugiai_pe_puntea_vasului_pe_dunre.jpg

Familie de refugiaţi pe puntea vasului, pe Dunăre

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1455___femei_n_inut_de_lucru_n_lagrul_de_dirijare_de_la_galai.jpg

Femei, în ţinută de lucru, în lagărul de dirijare de la Galaţi

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

1457___grup_de_fete_i_femei_la_mas_n_cantina_improvizat_afar.jpg

Grup de fete şi femei, la masă, în cantina improvizată afară

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

1460___o_cru_a_refugiailor_germani_a_ajuns_pe_malul_romnesc.jpg

O căruţă a refugiaţilor germani a ajuns pe malul românesc

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

1461___ofieri_ai_comisiei_pentru_refugiai.jpg

Ofiţeri ai comisiei pentru refugiaţi

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1464___prnzul_pe_puntea_vasului_fluvial.jpg

Prânzul pe puntea vasului fluvial

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1466___refugiat_la_una_din_mesele_amenajate_n_curtea_lagrului_din_galai.jpg

Refugiat la una din mesele amenajate în curtea lagărului din Galaţi

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

1467___grup_de_refugiai_pe_puntea_vasului_fluvial.jpg

Grup de refugiaţi pe puntea vasului fluvial

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1469___refugiai_pe_puntea_unui_vas.jpg

Refugiaţi pe puntea unui vas

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1471___refugiul_germanilor_din_basarabia_1940_galai.jpg

Refugiul germanilor din Basarabia, 1940 Galaţi

1474___santinel_romn_la_podul_distru_de_peste_prut.jpg

Santinelă română la podul distru de peste Prut

Sursa:  La Bessarabia, patria di una minoranza tedesca

1478___copiii_se_joac_sub_ndrumarea_unei_educatoare.jpg

Copiii se joacă sub îndrumarea unei educatoare

Sursa:  Fotoalbum: Menschen bei der Umsiedlung 1940 - Bilder aus dem Auffanglager in Galatz

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei, judeţul C. numără de 211.196 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:
 

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 211.196 103.981 107.215
Municipiul Galaţi 101.148 49.69 51.458
Total rural 110.048 54.291 55.757
1.       Plasa Horincea 58.868 28.893 29.975
2.       Plasa Prutul de Jos 51.18 25.398 25.782

b) Pe grupe de vârstă:

Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori
Toate vârstele 211.196 30-49 de ani 48.3
0- 9 ani 51.925 50-69 de ani 21-020
10-29 ani 84.677 70 de ani şi peste 3.594
    Vârstă nedeclarată 1.678


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 - 1935 (medie anuală) - 7.71 4.45 3.26 35,1 20,3 14,8
1931 212.8 7.586 4.363 3.223 35,6 20,5 15,1
1932 216.3 8.088 4.702 3.386 37,4 21,7 15,7
1933 219.2 7.668 3.996 3.672 34,9 18,2 16,7
1934 223.1 7.741 4.522 3.219 34,7 20,3 14,4
1935 226 7.469 4.667 2.802 33,0 20,6 12,4
1936 228.9 7.338 4.764 2.592 32,0 20,7 11,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Covurlui a fost de 231.651 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 211.196 reprezintă un spor natural de 20.455 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,7 %.

Economiasus

Datorită aşezării sale geografice, judeţul C., bogat în câmpii fertile şi păşuni, prezintă o importanţă deosebită în viaţa economică a ţării. Galaţii, unul din cele mai mari porturi ale României, joacă un rol de întâiu ordin în comerţul nostru exterior. Prin el se face cel mai intens comerţ de cherestea. Produsele agricole ale Moldovei şi Basarabiei, pentru cea mai mare parte se scurg prin acest port. Decăderea lui, ca şi a Brăilei, în anii din urmă, se datorează taxelor tot mai apăsătoare percepute la Sulina asupra vaselor ce-l frecventează.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 266.200 ha. Suprafaţa arabilă este de 192.524 ha, adică 72,32 % din suprafaţa judeţului şi 0,53 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 22.235 ha, adică 11,55%, iar mica proprietate 170.289 ha, adică 88,45%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 162.971 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 85.232 ha, cu o producţie de 715.069 chint. (prod. medie la ha 8,4 chint.).
 

Orzul ocupă 45.334 ha, cu o producţie de 218.171 chint. (prod. medie la ha 4,8 chint.).
 

Ovăzul ocupă 21.774 ha, cu o producţie de 82.437 chint. (prod. medie la ha 3,8 chint.).
 

Grâul ocupă 9.508 ha, cu o producţie de 37.265 chint. (prod medie la ha 3,9 chint.).
 

Secara ocupă 891 ha, cu o producţie de 3.824 chint. (prod. medie la ha 4,3 chint.).
 

Meiul ocupă 229 ha, măturile 3 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 16.824 ha repartizate astfel: Dughia ocupă 12.414, cu o producţie de 142.305 chint. (media la ha 11,4 chint).
 

Plantele alimentare ocupă 4.862 ha. Din această suprafaţă pepenii verzişi galbeni ocupă 1.308 ha, cu o producţie de 44.576 chint. (prod medie la ha 34,1 chint). Mazărea ocupă 1.170 ha, cu o producţie de 6.399 chint. (prod medie la ha 5,4 chint.). Fasolea ocupă 996 ha, cu o producţie de 4.260 chint. (media la ha 4,3 chint.).
 

Plantele industriale ocupă 3.976 ha. Din această suprafaţă floarea soarelui ocupă 2.726 ha, cu o producţie de 14.416 chint. (media la ha 5,3 chint.).
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (266.200 ha) , ogoarele sterpe ocupă 3.891 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 1.431 ha.
 

Păşunile ocupă 13.246 ha.
 

Pădurile ocupă 9.645 ha.
 

Pomii fructiferi ocupă 234 ha.
 

Viţa de vie ocupă 5.128 ha cu o producţie de 134.414 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935:
 

Cai 12.645, boi 43.038, bivoli 47, oi 92.995, capre 1.331, porci 42.845, stupi sistematici 1.284 , stupi primitivi 2.409.
 

Industrie. Toată activitatea industrială a judeţului este concentrată în municipiul Galaţi. În comunele rurale nu se află decât o fabrică de cherestea (Sărdarul) şi o fabrică de cărămizi (Barboşi).
 

Drumuri. Judeţul Covurlui este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 1.398 km 381 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale. 153 km 308 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 77 km 312 m (pietruiţi), iar municipiul 6 km şi 384 m pavaţi.


Drumuri judeţene 637 km 883 m din care administraţia judeţului întreţine 134 km 049 m (pietruiţi).


Drumuri comunale 607 km 190 m.


Lungimea podurilor este de 4.192,52 metri repartizată astfel: podur i naţionale 2.149,80 m, judeţene 1.831,37 m şi comunale 211,35 m.


Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

  • Brăila – Galaţi - Reni - Vulcăneşti.
  • Hanu – Conachi - Oancea.
  • Bârlad – Oancea – Cahul.


Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Societăţii N.R.F., pe liniile:

  • Galaţi - Brăila (zilnic).
  • Galaţi – Brăila – Cernavoda – Silistra.
  • Galaţi – Brăila – Cernavoda – Silistra – Olteniţa – Giurgiu – Rusciuc – Corabia – Calafat – Turnu- Severin.

Curse regulate ale Societăţii S.R.D. pe linia Brăila – Galaţi – Reni – Isaccea – Tulcea –Ismail – Vâlcov.
 

Curse regulate ale Societăţii de navigaţie iugoslavă şi cehoslovacă pe linia Regensburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad – Orşova – Turnu-Severin – Giurgiu – Brăila – Galaţi.
 

Navigaţie maritimă. Vapoarele societăţii S.M.R., fac curse regulate între:

  • Galaţi – Sulina – Constanţa –Istanbul – Izmir – Pireu - Malta – Napoli - Marsilia – Barcelona – Valencia - Alger – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi.
  • Galaţi – Sulina – Constanţa - Istanbul - Haifa – Tripoli – Beirut – Iaffa – Port Said – Alexandria – Izmir – Istanbul – Constanţa – Sulina –Galaţi.

Navigaţie aeriană. Judeţul C. este străbătut de liniile aeriene ale societăţii L.A.R.E.S. cu plecare şi sosire pe aerodromul din Galaţi.
 

Itinerarii : Bucureşti – Galaţi – Ismail – Cetatea Albă. ;

Bucureşti – Galaţi – Chişinău şi Iaşi – Galaţi – Constanţa.


Cale ferată. Judeţul C. este străbătut de o reţea de cale ferată în lungime de

153 km, din care 60 km linii principale simple 43 şi 110 km linii secundare simple.


Itinerarii principale. Rapide şi accelarate: Bucureşti – Galaţi.


Staţii importante: Galaţi, Barboşi
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Judeţul Covurlui nu are staţiuni balneo-climatice importante.
 

Galaţi, capitala lui, port important la Dunăre, este punct de plecare cu vaporul pentru numeroase excursii în Deltă şi spre Mare.
 

Lacul Brateş, cercetat de amatorii de pescuit, constituie, datorită vegetaţiei de baltă ce-l înconjoară, o deosebită atracţie pentru vânători.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 172.326 locuitori, din care 69,7% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 81,4% bărbaţi ştiutori de carte şi 58,4% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:
 

Gradul de instrucţie şcolară Mediul urban Mediul rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extraşcolară 2,4 0,5
2.       Primară 67,3 93,3
3.       Secundară 16,7 3,9
4.       Profesională 10,8 2,0
5.       Universitară 1,9 0,3
6.       Alte şcoli superioare 1,1 0,0


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 43.686 loc. (13.427 mediu urban şi 30.259 mediu rural).


Şcoli secundare.

a) de stat: 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu comercial de fete, 1 liceu industrial de băieţi, 1 liceu industrial de fete, 1 gimnaziu de băieţi, 1 seminar teologic, 1 şcoală normală de băieţi.

b) particulare: 1 liceu de băieţi (izraelit), 1 liceu mixt (grecesc), 2 institute de fete ( Societatea ortodoxă şi Notre Dame de Sion), Şcoala atelier « Iulia Haşdeu ».


Şcoli primare. 136, din care 98 rurale şi 38 urbane (123 şcoli de stat şi 13 confesionale), cu un număr total de 26.332 elevi (8.899 mediu urban şi 17.433 mediu rural) şi cu 547 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 20, din care 6 rurale şi 14 urbane , cu un număr total de 1.078 copii (437 mediu urban şi 641 mediu rural) şi cu 21 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în: Galaţi, Crăeşti, Cudalbi, Cuza-Vodă, Drăguşeni, Independenţa, Rogojeni şi I.G. Duca.


Liga Culturală activează în Galaţi şi Slivna.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 57 cămine culturale şi 11 biblioteci, adică în total 68 organizaţii culturale, dintre care 17 au personalitate juridică.


În municipiul Galaţi mai activează: Muzeul „V. A. Urechea”, Biblioteca „V. A. Urechea”, Biblioteca „Max Nordau”, Biblioteca publică a Consulatului francez, Biblioteca corpului didactic primar, Universitatea populară, Academia de export, Asociaţia româno-polonă, Liga româno-polonă, Asociaţia româno-cehoslovacă, Misiunea norvegiană „Eben-Ezer”, Societatea „Cultura tehnică”, Liga culturală a funcţionarilor comerciali, Liga culturală a împroprietăriţilor, Societatea „Samariteanu”, Căminul cultural „Sfinţii Împăraţi”, Căminul „Solidaritatea preoţilor”, Căminul „Şt. O. Iosif”, Ateneul popular „M. Eminescu”, Societatea „Menorach”.


3 asociaţii corale, 4 asociaţii muzicale, 13 societăţi sportive, 3 de vânătoare.


7 cinematografe.

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului C. 87,0 % ortodocşi şi 0,2% sunt greco–catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Judeţul are 106 biserici ortodoxe, 1 biserică greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 protestantă, 1 calvină, 1 armenească , 1 lipovenească, o casă de rugăciuni adventistă, 1 baptistă, 1 a creştinilor după Evanghelie, 1 geamie mahomedană, 1 templu izraelit şi 23 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. Episcopia Dunării de Jos, cu reşedinţa la Galaţi, 2 protopopiate ortodoxe cu reşedinţa la Galaţi şi I. G. Duca.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului este municipiul Galaţi. Judeţul are 98 sate, împărţite astfel:

  • Plasa Harincea - 32 sate
  • Plasa I. G. Duca - 18 sate
  • Plasa Prut de Jos - 15 sate
  • Plasa Prut de Sus - 10 sate
  • Plasa Siret - 23 sate

Organizare sanitară. În Galaţi: Spitalul « Izolarea » (de stat), Spitalul militar, Spitalul « Sf. Spiridon » al Episcopiei Sf. Spiridon din Iaşi, Spitalul Elisabeta Doamna, Spitalul de tuberculoşi al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei, Spitalul izraelit, Sanatoriul Dr. Lazăr, Sanatoriul « Vivisiana » şi Clinica « Maternitatea ».
 

Spitale de stat în Găneşti, I. G. Duca şi Pechea.
 

15 dispensare de stat, ambulator antiveneric şi 2 infirmerii de stat, 3 dispensare ale Casei de Asigurări Sociale, 1 dispensar C.F.R., 1 al serviciului sanitar al portului, 1 al societăţii « Principele Mircea », 1 al comunităţii izraelite, 1 dispensar antituberculos al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei.
 

Serviciul sanitar judeţean, Serviciul sanitar al municipiului Galaţi şi Serviciul sanitar al portului Galaţi.
 

Asistenţă şi prevedere socială Casa Asigurărilor Sociale din Galaţi are un dispensar şi un cămin pentru asiguraţi.
 

Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine Centrul pentru ocrotirea copiilor din Galaţi, cu 50 de ocrotiţi în aşezăminte şi 300 ocrotiţi în coloni.
 

Societatea « Asistenţa publică » din Galaţi întreţine două cantine, un dispensar şi o colonie de vară pentru copii.


În municipiul Galaţi se mai află Orfelinatul « Alinarea » (subvenţionat de primărie), Orfelinatul izraelit, Azilul de bătrâni « Frigator » (subvenţionat de primărie), Azilul de bătrâni « Gatesman », 2 cămine de ucenici, 1 cămin al corpului didactic.


De asemenea, în municipiul Galaţi se mai află următoarele instituţii de asistenţă şi binefacere: Societatea « Crucea Roşie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Societatea « Gh. Fernic », Societatea « Munca », Societatea “Sf. Trifon”, Soc. Croitorilor “Fraterna”, Soc. « Caritas Maimonidis » şi 12 societăţi de binefacere evreieşti.

Principalele aşezărisus

  • Galaţi, capitala judetului

    Stema. Scut tăiat. în câmpul superior, pe albastru, o corabie neagră cu două catarguri, având pânzele şi flamurile de argint, plutind pe o apă de argint; câmpul inferior despicat: în primul cartier, pe roşu, doi peşti de argint, ridicaţi, întorcând capul, unul spre dreapta, celălalt spre stânga; în al doilea cartier, pe aur, un caduceu negru.
    Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
    Simbolizează marea importanţă a oraşului din punct de vedere al navigaţiei, comerţului şi pescăriei.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Pe aici trecu, spune tradiţia, Ioan, fiul lui Ioan Paleologul, împăratul Orientului, când veni în Moldova, ca oaspe al lui Alexandru
    cel Bun.
    Tot tradiţia face din Petru Rareş un Petru Majă, pescar la Galaţi.
    În 1711 (după Dimitrie Cantemir). Galaţii era cea mai mare piaţă de negoţ din toată Dunărea. Aici veneau să încarce nave din întreg Levantul, din Egipt şi din Barbaria.
    Tratatul dela Paris (1856) a făcut din acest oraş sediul unei Comisii Europene a Dunării. Galaţi a fost port franc dela 1834 până la 1883.
    La 1887 s-a început aici construirea docurilor.
    Monumente istorice. Biserica Precista zidită la 1647, cu trei turnuri şi clopotniţă.
    Biserica Sf . Dumitru, zidită la 1648, probabil de Vasile Lupu, după cum a scris
    marele călător arab Paul din Alep.
    Biserica Sf. Gheorghe, zidită la 1665.
    Biserica Mavromol, zidită la 1669.
    Biserica Sf. Nicolae, zidită în secolul XVII.
    Populaţie
    Municipiul G. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 101.148 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 102.311 locuitori (fără comuna suburbană Pileşti,  care la recensământul din 1930, s-a trecut la municipiul G. şi care la acea dată avea un total de 1.010 locuitori)
    Economie
    Industrie şi comerţ. Industria alimentară: 2 mori, 2 curăţitoare de cereale, 2 de orez, 1 fabrică de paste făinoase, 2 de uleiuri vegetale, 1 de rafinat uleiuri, 2 de ciocolată,
    4 de halva, tahân, rahat şi bomboane, 1 de mezeluri, 3 de conserve şi compoturi, 1 de cheag, 2 de ghiaţă;
    Textilă: 3 filaturi de bumbac, 2 fabrici de bumbac răsucit, 1 de fire de cânepă,
    frânghii şi sfoară, 1 de panglici de bumbac cu fire de cauciuc şi fitil de bumbac, 16 de ţesături de bumbac, 1 de postav, 1 de tricotaje, 1 de ciorapi, 3 de frânghii, 1 de dantele;
    Chimică: 1 rafinărie de petrol, 2 fabrici de lacuri şi vopsele, 1 de acid tartric, 1 de pro-
    duse chimice, 6 de săpun, unsori şi lumânări, 1 uzină de gaz aerian, cocs ;
    Metalurgică: 4 fabrici de cuie şi sârmă, 1 laminor de tablă, 1 fabrică de caiele şi articole de fier, 1 de ţevi şi alice de plumb, 2 turnătorii, 1 fabrică de şuruburi, 1 de nasturi de metal, 1 de ambalaje metalice, 1 de diverse produse metalice, 4 ateliere de reparaţiuni, 1 şantier naval;
    Pielăriei: 2 fabrici de tăbăcărie, 1 de încălţăminte militară;
    Lemnului: 3 fabrici de cherestea, 3 de tâmplărie şi mobile, 1 de ambalaje de lemn;
    Alte industrii: 4 tipografii mari, 3 fabrici de cărămizi, 1 de lămpi, scrumiere şi călimări, 1 de teracotă şi faianţă, 1 de olărie.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara sistematică «Steaua » (soc. 14, inv. 38), Moara sistematică « Isbânda » (soc. 1, inv. 15), «  Fabrica românească de paste făinoase » (soc. 2, inv. 5), Fabrica de uleiuri vegetale « Fleming » (soc. 13, inv. 28). Fabrica de halva, tahân, rahat şi bomboane “România-Mare” (inv. 12); Filatura de bumbac “Fusul” (soc. 10, inv. 20), Filatura de bumbac  « Atlantic » (soc. 1, inv. 9), Fabrica de fire de cânepă, frânghii şi sfoară « Năvodul » (soc. 5, inv. 21), Fabricile de ţesătorie «  Flandria » (inv. 6), Industria textilă Gălăţeană, (soc. 15, inv. 26), Marcu Jean (inv. 5), «Ţesătura Covurlui » (soc. 3, inv. 8), « Agus » (inv. 6), Fabrica de ciorapi Cucolis Fraţii (inv.11);
    Rafinăria de petrol “Palas” (soc. 60, inv. 28), Fabrica de săpun şilumânări « Apollo »  (soc. 4, inv. 7), Uzina Soc. anon. gaz aerian (soc. 56, inv. 42), Fabrica de lacuri şi
    vopsele « Fleming » (capitalul vezi industria alimentară);
    Uzina Titan I, laminor de tablă şi Titan II, cuie şi sârmă ale Uzinelor metalurgice Titan, Nădrag, Calan (soc. 350, inv. 120 şi 26), Fabrica de cuie şi sârmă «Westfalia»  (inv. 8), Fabrica de caiele şi articole de fier O. Mustad Fii (soc. 17, inv. 64), Fabrica de şuruburi « Arhimedes » (soc. 2, inv. 8), Fabrica de nasturi de metal «Ancora » (inv. 6), Fabrica de ambalaje metalice  « Greierul » (inv. 17), Fabrica de pro-
    duse metalice  « Ciclop » (soc. 10, inv. 12), Atelierul de reparaţiuni « Docurile Galaţi » (inv. 8), Şantierul naval al Soc. române dela Dunăre (soc. 24, inv. 73);
    Fabrica de încălţăminte militară “Talpa” (soc. 20, inv.5).
    Comerţ. Portul Galaţi a avut din cele mai vechi timpuri însemnătate deosebită în traficul internaţional, precum şi în comerţul general al României. Astăzi, ca şi înainte de răsboiul mondial, prin acest port trece aproximativ a 6-a parte din mărfurile ce se
    exportă din ţară şi se importă din străinătate. În exportul de cherestea portul Galaţi deţine întâietatea în ce priveşte traficul ţării. Mai mult chiar, este unul din cele mai importante puncte de comerţ de cherestea din Orientul apropiat.
    De asemenea, prin Galaţi se face un export intens de cereale, alimentat de producţia Moldovei şi, mai ales, de recoltele Basarabiei, care îşi trimitea cerealele la Galaţi încă înainte de Unire.
    La import, cele mai importante articole sunt colonialele şi manufactura.
    Instituţii de credit. Filiale ale marilor bănci:Banca Naţională, Banca Românească, Banca de Credit Român, Banca Comercială Română, Banca Comercială Italiană şi
    Română, Banca Cornea, Banca Chrissoveloni, Banca de Scont a României, Banca Agricolă, Banca Basarabiei, precum şi alte instituţiuni locale: Banca Galaţilor, Banca
    Noastră, Banca Covurlui, Banca de credit Comercial şi Industrial, Casa de Credit a Agricultorilor, Banca de Credit Mărunt, Banca Meseriaşilor, Prima Societate
    Economică din Galaţi.
    Finanţe publice. Bugetul municipiului G. pe exerciţiul 1936/37, prevede 69.622.574 lei venituri, şi 69.617.371 lei cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “Vasile Alecsandri”,  Liceul de fete « Mihail Kogălniceanu », Liceul comercial de băieţi «  Alexandru 1. Cuza”, Liceul comercial de fete  “ Regina Maria”, Seminarul teologic “Sf. Andrei”, Şcoala normală de băieţi “C. Negri”,  Liceul industrial de fete Negropontes, Liceu industrial de băieţi, Gimnaziul de băieţi « C. A. Rosetti »,  Institut ortodox de fete, Institutul « Notre Da- me de Sion »,  Liceul de băieţi şi fete al Comunităţii elene, Liceu de băieţi izraelit, Şcoala-atelier  « Iulia Huşdeu »,  
    Şcoli primare 38 şi grădini de copii mici 14.
    Instituţii culturale. Muzeul « V. A. Urechia », Muzeul Paul Paşa », Biblioteca “V. A. Urechia », Biblioteca  « Max Nordau », Biblioteca publică a Consulatului francez,
    Biblioteca corpului didactic primar.
    Universitatea populară, Academia de export, Căminul cultural al Fundaţiei  « Principele Carol », Liga Culturală, Asociaţia româno-polonă, Liga româno-polonă, Asociaţia româno-cehoslovacă, Misiunea norvegiană « Eben-Ezer »,  Soc. «  Cultura tehnică », Liga culturală a funcţionarilor comerciali, Liga culturală a împroprietări-ţilor, Soc. « Samariteanul », Căminul cultural « Sf. Împăraţi”,  Căminul «Solidaritatea preoţilor ». Căminul “Şt. O. Iosif ». Ateneul popular «M. Eminescu », Societatea « Menorach »,  3 soc. corale, 4 soc. muzicale, 13 soc. sportive, 3 soc. de
    vânătoare, 7 cinematografe.
    Ziare şi reviste. « Acţiunea » (cotidian), «  Ecoul » (cotidian), «  Noutatea » (cotidian), « Vocea Galaţilor » (cotidian), « Vremea » (cotidian), «  Curierul »,  « Curierul Meseriaşilor » (săptămânal »,  «  Galaţii Noui »(săptămânal), «  Gazeta Ga-
    laţilor (săptămânal), « Libertatea »(săptămânal), « Presa » (săptămânal), «  Opinia Galaţilor », « Revista Industrială de Arte şi Meserii » (lunar), « Graiul Satelor » (bilunar), « Căminul » (lunar), «  Sfetnicul plugarului » (lunar), » Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie (trimestrial), «  Catedra » (lunar).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Catedrala episcopală, 25 biserici ortodoxe (dintre care: 1grecească şi 1bulgărească), 1greco-catolică, 1romano-catolică, 1pro-
    testantă, 1calvină, 1armenească, 1lipovenească, 1casă de rugăciune adventistă de ziua a 7-a, 1haptistă, 1a creştinilor după Evanghelie, 1geamie mahomedană, 1templu
    israelit şi 23 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei Dunării de Jos, - înfiinţată în anul 1864, la Ismail, strămutată la Galaţi după pierderea Basarabiei sudice, în 1878 - la care au
    păstorit, dela înfiinţarea ei şi până acum, 7 episcopi.
    Protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Municipiul G., capitala judeţului Covurlui, este aşezat la 315 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile Bucureşti- Galaţi - Chişinău şi Galaţi - Bârlad. Port la Dunăre. Aerostaţie pe liniile Bucureşti - Galaţi - Ismail- Cetatea Albă- Chişinău şi Bucureşti - Galaţi - Iaşi - Chişinău. Aici se află sediul Comisiei Europene a Dunării.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Curte de Apel, Tribunal, 2 judecătorii, Închisoare centrală, Pretură, Chestură de poliţie, Poliţia portului, Inspectoratul învăţă- mântului secundar, Inspectoratul învăţământului primar, Revizorat şcolar, Inspectorat regional financiar, Administraţie financiară, Garda financiară, 4 percepţii fiscale, 2 percepţii comunale, Direcţia N.F.R., Căpitănia portului, Inspectoratul VIII al drumu-rilor, Serviciu de poduri şi şosele, Direcţie regională P.T.T., 4 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Inspectorat de întreţinere C.F.R., Inspectorat de mişcare C.F.R., Cameră de agricultură, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de muncă, Casă de asigurări sociale, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu sanitar al portului, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar comunal, Direcţia docurilor, Direcţia vămii, Pescăria Statului, Ocol silvic, Inspectorat industrial regional,
    Pompieri, Birou de măsuri şi greutăţi.
    Consulate: austriac, belgian, brazilian, cehoslovac, danez, elveţian, englez, eston, finlandez, francez, german, grec, italian, leton, norvegian, olandez, portughez, spaniol, suedez şi turc.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia medicilor, Asociaţia farmaciştilor, Cercul arhitecţilor şi inginerilor, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia învăţătorilor, Societatea generală a funcţionarilor publici, Corpul contabililor, Societatea generală a funcţionarilor comerciali, Uniunea funcţionarilor comerciali, Asociaţia fuucţionarilor P.T.T., Sindicatul ziariştilor, Societatea « Solidaritatea preoţilor »,
    Cercul subofiţerilor reangajaţi, Sfatul negustoresc, Cercul comercial şi industrial, Sindicatul morarilor, Sindicatul agricol şi viticol, Societatea naţională de agricultură, Sindicatul angrosiştilor de coloniale, Sindicatul angrosiştilor de manufactură, Sindicatul patronilor frizeri, Sindicatul pescarilor detailişti, Sindicatul brutarilor, Asociaţia voiajorilor, Liga meseriaşilor patroni, Uniunea micilor industriaşi, Sindicatul autocamioanelor. Sindicatul societăţii de transport « Auto-taxico », Uniunca generală a meseriaşilor, Asociaţia C.F.R., Uniunea pescarilor, Societatea birjarilor, Sindicatul muncitorilor.
    Edilitate. Regie mixtă pentru exploatarea electricităţii, apei şi a transportului public.
    Uzină comunală de electricitate, Tramvai public. Serviciu de autobuze.
    Uzină de apă la punctul Ţiglina (la 2 km de or aş). Reţeaua de conducte are o lungime de 123.668 m.
    O parte din municipiul G. este iluminată cu gaz aerian. Reţeaua de acţiune -115 km.
    Lungimea stăzilor pavate este de 64.435 m, iar a trotuarelor de 44.903 m. Lungimea străzilor canalizate 41.950 m.
    Abator comunal.
    Sănătate publică. Spitalul “ Elisabeta Doamna”, Spitalul « Sf. Spiridon». (al Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi), Spitalul militar, Spitalul “Izolarea », Spitalul izraelit, Spitalul de tuberculoşi (al Socetăţii pentru profilaxia tuberculozei), Sanatoriul  “Dr. Lazăr », Sanatoriul “Vivisiana”,  Clinica “ Maternitatea”,  9 dispensare.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale cu un dispensar şi un cămin pentru asiguraţi, Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi
    Ocrotirilor Sociale întreţine Centrul pentru ocrotirea copiilor din Galaţi, cu 50 ocrotiţi în aşezăminte şi 300 ocrotiţi în colonii.
    Societatea “Asistenţa Publică”  din Galaţi întreţine 2 cantine, un dispensar şi o colonie de vară pentru copii.
    În Galaţi se mai află orfelinatul « Alinarea» (subvenţionat de primărie), un orfelinat izraelit, Azilul de bătrâni «  Frigator» (subvenţionat de primărie), Azilul de
    bătrâni « Gatesman », 2 cămine de ucenici şi 1 cămin al Corpului didactic, precum şi următoarele instituţii de asistenţă şi binefacere: Societatea «Crucea Roşie ». Societa-
    tea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Societatea “ Gh. Fernic”, Societatea “Munca », Societatea “Sf. Trifon”, Societatea croitorilor “Fraterna”, Societatea “Caritas Maimonidis » şi 12 societăţi de binefacere evreeşti.
     

Cudalbi , sat mare în apusul judeţului, pe drumul Tecucilor, cu 6.133 locuitori.
 

Pechea, sat mare în S-V judeţului. (4.296 locuitori)

Fotografiisus