Judeţul Dâmbovița

Judeţul Dâmbovița

Geografiesus

Harta județului

Aşezare: Judeţul Dâmboviţa face parte din judeţele de vale ale Munteniei. Cuprins între Prahova şi Muscel, el este singurul judeţ de munte prin care un drum mare (şosea sau cale ferată) nu poate străbate până dincolo, în Transilvania. E adică singurul judeţ fără pasuri normale peste Carpaţi. Prin acest ţinut trece totuşi, venind din judeţul vecin (Muscel) unul din cele mai vechi drumuri ale ţării: drumul Dâmboviţei, şi tot aici se găseşte şi Târgoviştea, fosta capitală a Ţării Româneşti.
 

Suprafaţa: 3.440 km²
 

Înfăţişarea pământului. În Nordul judeţului, de o parte şi de alta a obârşiilor Ialomiţei, se înalţă, la peste două mii de m, Munţii Bucegi (calcaroşi) şi Leaota (cristalin). Imediat sub ei urmează, ca o treaptă mai coborâtă (700-1.000 m), un fel de prispă de sub munte destul de netedă şi bine populată ; apoi, o regiune de dealuri înalte (600 –800 m ), străbătute de văi longitudinale largi, pline de sate ; în fine, o margine din dealuri mai joase (300 –500 m) cu prelungiri în chip de amfiteatru către câmpia, în mare parte joasă şi umedă, care acoperă sudul judeţului.
 

Climă şi ape. Clima este în general umedă şi aspră, mai ales în Nord. În câmpie însă, contrastele de temperatură şi ploile mai puţin abundente amintesc climatul de stepă.


Judeţul are două ape importante: Dâmboviţa, care vine din judeţul vecin şi Ialomiţa, care izvorăşte chiar din cuprinsul acestui judeţ şi are ca afluent mai însemnat Cricovul - Dulce. Tot din Dâmboviţa izvorăşte şi Colentina.
 

Vegetaţie: Dâmboviţa este un judeţ de pădure: pădure de conifere la munte sub întinsele păşuni alpine ; pădure de fagi, foarte redusă ca întindere dar mai puţin decât în estul Munteniei, pe dealuri înalte ; pădure de stejari, în masive compacte şi foarte întinse, pe marginea externă a dealurilor şi pe pintenii ce coboară din ele, spre câmpie. Inăuntrul acestei din urmă unităţi, stejerişurile se păstrează numai sub formă de pâlcuri izolate. Totodeauna însă, şi într-o măsură mai restrânsă chiar astăzi, regiuni mlăştinoase sau de luncă, cu păduri de esenţe albe, plante aromate şi de mlaştină, au întrerupt vestiţii codri. Şesul umed dintre Titu şi Potlogi în special, păstrează încă urmele acestor asociaţii vegetale.
 

Bogăţii minerale: Regiunea muntoasă şi prispa de sub munte nu au altă bogăţie minereală decât piatra (calcare, gresie, conglomerate) ; în schimb dealurile mai joase şi cele mijlocii conţin cele mai importante zăcăminte de lignit ale Vechiului Regat şi cele mai productive sonde din momentul de faţă ale României întregi (Gura-Ocniţei, Răsvad, etc.). Sunt cunoscute de asemenea apele minerale sulfuroase de la Pucioasa şi cele iodurate de la Vulcana.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul D. şi-a luat numele de la râul ce-l străbate în tot lungul său.
 

Pe teritoriul acestui ţinut a fost înfrântă la 1396 oastea lui Ludovic cel Mare, regele Ungariei, venită să pedepsească pe Vlaicu, voievodul « rebel » al Ţării Româneşti.
 

Oastea - se ştie - a fost pusă pe fugă de vornicul Dragomir, pârcălabul de Dâmboviţa, cu oştenii săi, iar capii ei ucişi. Au pierit atunci Nicolae, voievodul Transilvaniei, şi Petru, vice-voievodul său, Desideriu Vas şi Petru Ruffus, castelan al Cetăţii de Baltă « şi mulţi alţi cavaleri şi nobili aleşi ».


În această regiune, la Târgovişte, a fost a treia şi cea mai glorioasă capitală a Ţării Româneşti.


În 1642, Sultanul Mahomed II pornind într-o expediţie împotriva lui Vlad Ţepeş, trecu prin Târgovişte, pe care o află deşartă şi înaintă, în sus, pe valea Ialomiţei. Aci îl aştepta viziunea acelei păduri de ţepe « pari nenumăraţi şi împlântaţi, în cari în loc de poame se atârnau trupuri », cum spune cronicarul. Erau prinşi Turci pe care Ţepeş îi executase într-astfel. Se spune că de spaimă, sultanul a luat calea întoarsă.


La 16 octomvrie 1595, Mihai asediă Târgoviştea ocupată de Turci cu două luni înainte, o cuceri şi apoi, într-un mers fulgerător, aruncă pe Turci peste Dunăre.


Pe teritoriul acestui judeţ, la Finta în 1653 Matei Basarab învinge armatele moldovene şi căzăceşti ale lui Vasile Lupu şi ale ginerelului acestuia Timuş Hmielniţchi, venite să-i ia tronul.


În apropiere de Târgovişte a fost tăiat de iatagane şi aruncat în fântână, la 27 mai 1821, trupul marelui revoluţionar Tudor Vladimirescu.


Monumente istorice.

a) În Târgovişte:

Mitropolia, a cărei construcţie a fost începută de Neagoe Basarab la 1515, continuată de Radu de la Afumaţi şi terminată de Radu Paisie, pe la jumătatea secolului XVI, restaurată de Brâncoveanu la 1708.
 

Biserica Curtea-Domnească reconstruită de Petru Cercel la 1585, reparată de Constantin Brâncoveanu la 1699 şi de Grigore Ghica la 1745.
 

Biserica Stelea-Veche, construită de Vasile Lupu, domnul Moldovei la 1645, ca mărturie a păcii perpetue încheiate cu Matei Basarab. Deasupra uşii de la intrare se află bourul Moldovei.
 

Biserica Sf. Nicolae, ctitorie alui Matei Basarab la 1654.
 

Biserica Sf. Vineri, sec XVI.
 

Ruinele Palatului domnesc, cântate de poeţii romantici din veacul trecut. Azi, doar turnul Chindia a mai rămas în picioare.
 

Mânăstirea Dealului, înălţată de Radu-cel-Mare la 1499, transformată azi în şcoală militară. În biserica mânăstirii se află craniul lui Mihai Viteazul şi mormântul ctitorului.
 

b) În judeţ:

Mânăstirea Bunea, înălţată la 1662, de armaşul Bunea.
 

Mânăstirea Butoiu, înălţată de vornicul Udrişte şi logofătul Dragomir, în timpul lui Mircea-cel-Mare.
 

Mânăstirea Golgota, fundată de Mihnea-cel-Rău, reconstruită de Radu-cel- Tânăr la 1626.
 

Mânăstirea Viforâta, ctitorie a lui Vlad-Vodă la 1530.
 

Mânăstirea din Nucet, înălţată în sec XVI.
 

Ruinele castelului din Potlogi. Monument de artă românească, ridicat de Constantin Brâncoveanu.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul D. numără 310.310 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:

a) Pe oraşe şi plăşi după sex:
 

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 310.31 151.472 158.838
Total urban 34.801 18.391 16.41
1. Oraşul Târgovişte 22.482 12.177 10.305
2. Oraşul Găeşti 6.54 3.427 3.113
3. Oraşul Pucioasa 5.779 2.787 2.992
Total rural 275.509 133.081 142.428
1. Plasa Finta 52.186 25.275 26.911
2. Plasa Găeşti 48.914 23.218 25.696
3. Plasa Pucioasa 52.794 25.56 27.234
4. Plasa Târgovişte 41.063 20.295 20.768
5. Plasa Titu 48.208 23.366 24.842
6. Plasa Voineşti 32.344 15.367 16.977


b) Pe grupe de vârstă:
 

Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori
Toate vârstele 310.3 30-49 ani 67.76
0-9 ani 78.18 50-69 ani 28.34
10-29 ani 121.2 70 ani şi peste 4.224
    Vârstă nedeclarată 1.655


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul D., după cifrele publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 - 1935
(medie anuală)
- 11.88 6.292 5.591 36,6 19,4 17,2
1931 313.2 12.03 6.28 5.747 38,4 20,1 18,3
1932 319.5 12.99 6.351 6.571 40,0 19,9 20,5
1933 325 11.12 6.161 4.951 34,2 19,0 15,2
1934 330.7 11.98 6.224 5.763 38,2 18,8 17,4
1935 335.7 11.36 6.446 6.914 33,8 19,2 14,6
1936 314.5 11.82 6.417 5.398 34,6 18,8 15,8


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei jud. D. a fost de 346.071 locuitori.

Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 310.310 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 35.761 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 11,5 %.

Economiasus

Judeţul D. stă în frunta judeţelor ţării în privinţa producţiei sale de petrol. Din cantitatea totală de 8.466.205 tone de petrol extras în cursul anului 1934, 4.436.496 tone, adică 52% au fost produse în judeţul Dâmboviţa.
 

Pe lângă caracterul industrial pe care i-l conferă petrolul, judeţul D. are şi un caracter agricol, aproape jumătate din suprafaţa sa fiind cultivată cu cereale.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 344.000 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 145.594 ha, adică 41,45 % din suprafaţa judeţului şi 0,48 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 12.221 ha, adică 8,57 %, iar mica proprietate 130.373 ha, adică 91,43 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 119.371 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 77.165 ha cu o producţie de 879.681 chintale (prod. medie 11,4 chint la ha).
 

Grâul ocupă 22.419 ha cu o producţie de 200.236 chint. ( prod. medie la ha 8,9 chint.)
 

Ovăzul ocupă 17.099 ha cu o producţie de 119.124 chint., (adică o producţie medie la ha de 6,9 chint.)
 

Măturile ocupă 1.259 ha, cu o producţie de 18.361 chint. (prod. medie la ha de 14,6 chint.)
 

Orzul ocupă 954 ha cu o producţie de 8.765 chint., (adică o producţie medie la ha de 9,2 chint.)
 

Meiul ocupă 458 ha, secara 16 ha şi hrişca 1 ha.
 

Fâneţelecultivate şi alte culturi furajere ocupă 12.158 ha. Din această suprafaţă lucerna ocupă 4.179 ha, cu o producţie de 157.048 chint. fân şi 10 chint. sămânţă. Dughia ocupă 3.768 ha, cu o producţie de 85.419 chint. (media la ha 22,6 chint).
 

Plantele alimentare ocupă 5.245 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 3.119 ha, cu o producţie de 240.935 chint. Varza ocupă 661 ha, cu o producţie de 39.225 chint. (media la ha 59,3 chint ). Pepenii verzi şi galbeni ocupă 580 ha cu o producţie medie de 61,2 chint la ha.


Plantele industriale ocupă 2.410 ha. Din această suprafaţă tutunul ocupă 1.154 ha, cu o producţie de 8.996 chint. (media la ha 7,8 chint), cânepa 627 ha cu o producţie de 2.983 chint. fuior şi 2.735 chint. sămânţă.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului ogoarele sterpe ocupă 3.410 ha.

Fâneţele naturale ocupă 10.903 ha cu o producţie de 195.163 chint (media la ha 17,9 chint).
 

Păşunile ocupă 26.543 ha.
 

Pădurile ocupă 100.121 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 8.658 ha, cu o producţie de 191.342 chint.
 

Pomii fructiferi ocupă 905 ha.
 

Viţa de vie ocupă 1.540 ha, din care viile pe rod 1.278 ha cu o producţie de 36.631 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul D. se aflau în 1935 38.761 cai, 72.174 boi, 189 bivoli, 119.505 oi, 5.600 capre, 59.840 porci, 4.016 stupi sistematici şi 5.917 stupi primitivi.
 

Se remarcă, la acest capitol, dezvoltarea albinăritului.
 

Industrie

A) Industria extractivă

a) Exploatări de petrol ale societăţilor « Anglo-petroliferă » ; « Columbia » ; « Concordia » ; « Creditul Minier » ; « Dacia-Rom. Petr. Ltd. » ; « Excelsior » « Foraj-Lemoine » ; « Foraky-Românească » ; « Govora » ; « I.R.D.P. » ; « Orion » ; « Petrol-Block » ; « Petrolmina » ; « Petrolul Românesc » ; « Prahova » ; « Refoil » ; «  Româno-Americană » ; « Româno Belgiană de Petrol » ; «  Roumanian Consol Oil Ltd » ; « S.A.R.V.E.G. » ; « Sondajul » ;

« Sondrum », « Stavrapoleus Moreni » ; «  Steaua Română » ; «  Unirea ». 
 

b) Exploatări de gaz natural la Bucşani, Dragomireşti, Glodeni, Gura Ocniţei, Răzvad şi Viforniţa, c) Mine de cărbuni: Mine de lignit la Şontâga, Aninoasa şi Doiceşti, d) Cariere de piatră pentru ciment la Fieni şi Runcu ; gips la Pucioasa şi Lăculeţe, marnă la Cucuteni ; piatră de râu la Pietroşiţa.

B) Alte industrii: 5 mori sistematice, 2 fabrici de spirt, 1 fabrică de conserve, 2 de pânzeturi şi ştofe de bumbac, 1 filatură de bumbac, 6 rafinării de petrol, 4 fabrici de cherestea, 4 de mobile şi tâmplărie, 1 de ciment, 4 de cărămidă şi ceramică, 1 de becuri electrice, 1 de pulbere.
 

Drumuri. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.246 km 373 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale 270 km 012 m din care 263 km 402 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul 6 km 610 m (pavaţi) de comunele urbane.


Drumuri judeţene 924 km 365 m, din care o reţea pietruită de 875 km 106 m km, este întreţinută de administraţia judeţului.


Drumuri comunale 1051 km 996 m.


Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

  • Bucureşti – Găeşti – Piteşti
  • Fundata – Târgovişte- Sinaia
  • Târgovişte – Gemenea – Dragoslavele
  • Piteşti – Târgovişte – Găeşti - Giurgiu


Cale ferată. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 121 km, din care 55 km linii principale simple şi 66 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale: Rapide (Simplon): Bucureşti – Timişoara – Jimbolia. Accelerate: Bucureşti – Timişoara şi Bucureşti – Sibiu.
 

Staţii importante: Titu, Târgovişte, Pietroşiţa.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Vulcana, staţiune balneo-climatică, aşezată între păduri de stejari la o altitudine de 300 m. Climat temperat constant. Ape cloruro-sodice iodurate. Extrasă prin 8 puţuri, apa este captată în rezervoare de lemn. Băile se fac la domiciliu. Indicaţiuni: scrofuloză, leziuni osoase cronice, reumatice, boli de femei, mielite, paralizii, tabes. Gară la Pucioasa şi la Lăculeţe, pe linia Bucureşti- Pietroşiţa. Doctor, farmacie, oficiu P.T.T.. Camere de închiriat la săteni. Muzică, plimbări în împrejurimi, la Mânăstirea Bunea.
 

Pucioasa, staţiune balneo-climatică pe valea Ialomiţei, între dealuri împădurite, la 350 m altitudine. Ape sulfuroase-carbonate (28 de izvoare). Indicaţiuni: reumatism, nevralgii, cataruri ale căilor respiratorii şi urinare, scrofuloză, artritism, paralizii periferice, sifilis, boli de piele. 4 instalaţiuni balneare modeste ; băile se fac mai mult la domiciliu. Mici hoteluri, vile, camere de închiriat la săteni. Doctor, farmacie, oficiu P.T.T.. Gară locală pe linia Bucureşti – Pietroşiţa. Muzică, plimbări în parc şi excursii la Pietroşiţa, Mânăstirea Dealului, Mânăstirea Viforâta.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 244.133 locuitori din care 53,1 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 72,7% bărbaţi ştiutori de carte şi 34,6 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea:
 

Gradul de instrucţie şcolară Mediu urban Mediu rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1. Extraşcolară 2,7 0,6
2. Primară 69,9 94,9
3. Secundară 16,3 3,0
4. Profesională 7,1 1,6
5. Universitară 2,1 0,3
6. Alte şcoli superioare 1,9 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului (între 5 şi 8 ani) a fost în 1934 de 70.593 locuitori ( 4.272 mediul urban şi 66.321 mediu rural)
 

Şcoli speciale: 1 şcoală pregătitoare de ofiţeri de cavalerie.
 

Şcoli secundare: 2 licee de băieţi, 1 liceu militar, 1 liceu de fete, 1 şcoală normală de băieţi, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu industrial de băieţi, 1 liceu industrial de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu de industrie casnică, 1 şcoală de ucenici, 1 şcoală de cântăreţi bisericeşti.
 

Şcoli primare. 302 din care 288 rurale şi 14 urbane, cu un număr total de 47.657 elevi şi 789 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 8 dintre care 4 rurale şi 4 urbane, toate de Stat, cu un număr total de 792 copii şi cu 8 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 35 cămine culturale.

Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în: Târgovişte, Cazaci şi Brăneşti.
 

Liga Culturală activează la Găeşti, Mogoşani şi Vişina.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţul D. 25 cămine culturale dintre care 18 au personalitate juridică.


Alte instituţii culturale în Târgovişte: Muzeul Mitropoliei, Biblioteca Cercului Studenţesc, Soc. « Cântarea României », 2 cinematografe, 1 sală de teatru, 4 soc. sportive, Cercul de vânătoare la ofiţerilor.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 98,9 % sunt ortodocşi şi 0,1% sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 263 de biserici ortodoxe, 2 biserici greco-catolice, o biserică romano-catolică şi 2 sinagogi.

3 mânăstiri ortodoxe.
 

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe.

Judeţul D. se află în jurisdicţia Eparhiei ortodoxe a Arhiepiscopiei Bucureştilor (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Dâmboviţa este Târgovişte. Judeţul are 3 oraşe (Târgovişte, Găeşti şi Pucioasa) şi 181 de sate împărţite astfel:
 

  • Plasa Bilciureşti - 20 sate.
  • Plasa Bogaţi - 15 sate.
  • Plasa Găeşti - 24 sate.
  • Plasa Ghergani - 19 sate.
  • Plasa Pucioasa - 25 sate.
  • Plasa Târgovişte - 30 sate
  • Plasa Titu - 30 sate
  • Plasa Voineşti - 18 sate

Organizare sanitară. 3 spitale de stat la Târgovişte, Găeşti şi Voineşti, 1 spital militar, 1 spital de ochi, 1 spital comunal de contagioşi, 1 dispensar comunal, 10 organizaţii medicale ale Casei Asigurărilor Sociale.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Târgovişte şi Găeşti.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa de Asigurări Sociale din Târgovişte are oficii la Găeşti şi Pucioasa şi organizaţii medicale la Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Gura-Ocniţei, Concordia, Răzvad, Şotânga, Valea-Lungă, Fieni şi Pietroşiţa.
 

Societatea “Crucea Roşie”, Soc. “Principele Mircea”, Oficiul I.O.V., Căminul ucenicilor C.F.R..

Principalele aşezărisus

  • Târgovişte, capitala judetului

    Stema. Pe scut albastru, un zid crenelat de argint, cu două turnuri laterale rotunde şi crenelate; între ele două personagii domneşti de aur, deasupra acvila cruciată de aur, cu ciocul şi ghiarele roşii, însoţită în dreapta de un soare de aur şi în stânga de un crai nou, tot de aur.
    Simbolizează vechea capitală a Ţării Româneşti.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri, din care iese acvila cruciată, neagră, privind spre dreapta, şi cu aripile întinse.
     
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Prima menţiune  documentară a oraşului T. datează din 1413, din timpul lui Mircea cel Bătrân; el a existat însă, cu siguranţă, şi în veacul
    al XIV-lea. Numele este de origine slavonă şi înseamnă « locul unde a fost târg ». A fost capitala Ţării Româneşti în secolele XV-XVII.
    Radu cel Mare (1495-1508) este acela care mută mitropolia din Argeş la
    Târgovişte şi tot el aduse aci pe Macarie tipograful, creând cea dintâi tipografie a Ţării.
    În 1462, în preajma Târgoviştei, Vlad Ţepeş oferi lui Mahomed II spectacolul înfiorător al unei păduri de ţepe. În ele erau înfipţi prinşii săi - turci - la vreo 20.000.
     « Spăimântat de această vedenie, - scrie Dukas cronicarul - Sultanul, în noaptea ce veni, şi-a ocolit tabăra cu şanţ bun şi a rămas în ocol ».
    La Târgovişte se dădu, la 16 Octomvrie 1595, bătălia dintre Mihai şi Turcii aşezaţi în cetate de Sinan Paşa, şi pe care Mihai îi aruncă peste Dunăre.
    Târgovişte a ajuns la cea mai mare desvoltare în timpul lui Matei Basarab, când avea cam 6o.ooo locuitori şi peste 70 de biserci. Sub Constantin Mavrocordat, în 1737, Turcii au ars oraşul şi curtea domnească.
    Dela Brâncoveanu, capitala Ţării s-a mutat în Bucureşti.
    Monumente istorice. Mitropolia, a cărei construcţie a fost începută de Neagoe Basarab la 1515, continuată de Radu dela Afumaţi şi terminată de Radu Paisie, pe la
    jumătatea secolului XVI. Renovată de Brâncoveanu la 1708.
    “Restaurată », într-o formă care nu e a originalului de Lecomte de Nouy, la sfârşitul veacului trecut.
    Biserica Curtea - Domnească reconstruită de Petru Cercel la 1585, reparată de Constantin Brâncoveanu la 1699 şi de Grigore Ghica la 1745.
    Biserica Stelea- Veche, ctitorie a lui Vasile Lupu, domnul Moldovei la 1645, ca mărturie a păcii încheiate cu Matei Basarab. Deasupra uşii de intrare se află bourul Moldovei.
    Biserica Sf. Sicolae, ctitorie a lui Matei Basarab la 1654.  
    Biserica SfI. Vineri, din sec. XVI.
    Ruinele Palatului domnesc, cântate de poeţii romantici din veacul trecut. Azi, doar turnul Chindia a mai rămas în picioare.
    Populaţie
    Oraşul T. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 22.482 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este
    de 15.401 locuitori, (fără comunele suburbane Colanul, Priseaca, Teişu, Ulmi, Valea-Voevozilor şi Viforâta, care la recensământul din 1930 s-au trecut la oraşul T. şi care
    aveau la acea dată un total de 7.293 locuitori).
                            Economie
    Industrie şi comerţ. 2 mori sistematice, 1 f abrică de spirt, 1 rafinărie de petrol şi 1 fabrică de cărămidă.
    Comerţ de lemne, animale, produse animale şi ţuică.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Dâmboviţa, Banca Comercială şi Industrială, Banca de Credit şi Scont, Banca  “Vulturul”,  Banca “Stelea”, Banca
     “Viitorul Susenilor », Banca ,,Mihai Bravul”, Banca “Speranţa”, Banca “Gloria”, Banca Învăţătorilor, Banca Ţărănească,  Banca  “Albina »,  Banca Ţăranului,  Federala băncilor populare Dâmboviţa.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului T. pe exerciţiul 1936-1937, prevede  20.509.263 lei venituri şi cheltuieli.
                            Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi „Enăchiţă Văcărescu”, Liceul de fete „Carabella”, Liceul comercial de băieţi, Liceu industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, Şcoala normală de băieţi ”Heliade Rădulescu », Şcoala pregătitoare de ofiţeri de cavalerie „Regele Ferdinand I », Liceul militar „Nicolae Filipescu », Şcoală de ucenici, Şcoală de cântăreţi bisericeşti, Gimnaziu de industrie casnică, 6 şcoli primare, 2 grădiniţe de copii.
    Instituţii culturale: Biblioteca Cercului Studenţesc, Căminul cultural „ Dr. Angelescu », Fundaţia Culturală „Principele Carol”, Casa naţională  „Col.V. Bianu », Muzeul Mitropoliei, Societatea  „Cântarea României », 2 cinematografe, 1 sală de teatru, 4 societăţi sportive, Cercul de vânătoare al ofiţerilor.
    Ziare şi reviste. “Ancheta” (săptămânal),    “Calea Vieţii” (lunar), “Dâmboviţa medicală”,  « Gândiri şcolăreşti » (lunar), « Graiul Dâmboviţei» (lunar), Vremea nouă.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 18 biserici ortodoxe ; Mânăstirea de maici  “Viforâta », 1 biserică romano-catolică, 1 templu evreiesc.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul T., capitala judeţului Dâmboviţa, este situat la 78 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Titu- Pietroşiţa.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Administraţie financiară, Percepţie, Poliţie, Casă de asigurări sociale, Revizorat şcolar, Comitet şcolar judeţean, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de muncă, Ocolul de regim silvic Dâmboviţa, Ocolul silvic Lucieni şi Târgovişte, Regiune minieră, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar comunal, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar comunal, Serviciu veterinar judeţean, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sfatul negustoresc, Soc. funcţionarilor publici, Corpul contabililor, Asociaţia meseriaşilor.
    Edilitate. Uzină electrică, canalizare, pavaj.
    Sănătate publică. Spital de stat, Spital militar, Spital militar de ochi, Spital comunal de contagioşi, Dispensar comunal, Dispensarul Casei de asigurări sociale.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc.  « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Oficiu I.O.V., Căminul de ucenici C.F.R., Căminul de ucenici al Casei de Asigurări Sociale.
     

Găeşti, comună urbană, situată pe valea Răstoacei, la 26 km de capitala judeţului şi la 73 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti – Piteşti – Craiova – Timişoara.
 

Are 6.641 locuitori.
 

Comerţ dezvoltat de cereale, cherestea şi animale.
 

Târguri la Sf. Ilie şi la Sf. Maria.
 

Banca Franco-Română, Banca « Găeşti », Banca « Viitorul », Banca « Plugarul ».
 

Liceul de băieţi « Dr. Angelescu », 2 şcoli primare de băieţi, 1 şcoală primară de fete, 1 grădină de
copii.
 

Liga Culturală, Sfatul Negustoresc, Corporaţia Meşteşugarilor.
 

3 biserici ortodoxe, 1 sinagogă.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Depozitul C.A.M. pentru fermentarea tutunului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie, Pompieri.
 

Spital de stat, Organizaţie medicală a Casei Asigurărilor Sociale.
 

Pucioasa, comună urbană situată în partea de Nord a judeţului, la 19 km de capitala judeţului şi la 97 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Titu- Târgovişte-Pietroşiţa.
 

Staţiune balneo-climatică.


Are 6.099 locuitori.


Oraş de mici comercianţi şi de meseriaşi.


1 carieră de piatră, 1 fabrică de var, 1 cooperativă pentru desfacerea de ape minerale.


Târguri anuale în Duminica Floriilor şi Sf. Pantelimon.


Banca « Băile Pucioasa », Banca « Tătaru ».


Gimnaziu mixt, 1 şcoală primară de băieţi, 1 şcoală primară de fete.


Cămin cultural al Fundaţiei « Principele Carol ».


Biserică ortodoxă.


Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie.


Spital comunal, Organizaţie medicală a Casei Asigurărilor Sociale.


Potlogi, Localitate istorică în Sudul judeţului.


Titu, Târg situat în câmpie pe drumul Bucureşti- Piteşti. Nod de cale ferată (ramura spre Târgovişte).

Fotografiisus