Judeţul Dorohoi

Judeţul Dorohoi

Geografiesus

Harta județului

Aşezare: Judeţul Dorohoi face parte din judeţele Moldovei de Sus, fiind aşezat între Siret şi Prut, pe drumul care leagă, peste curmătura din Sudul Herţei, Cernăuţii de Iaşi.
 

Suprafaţa: 2.846 km²
 

Înfăţişarea pământului. Relieful este un podiş deluros, cuprinzând colţul de Nord-Vest al depresiunii Jijiei, înconjurat înspre Vest şi Nord de rama înaltă a dealurilor de pe stânga Siretului şi de pe dreapta Prutului. Deşi mai joase decât acestea din urmă, culmile strâmte şi prelungi care alcătuiesc depresiunea Jijiei, depăşesc totuşi, de obiceiu, 200 m, fapt care are însemnate urmări asupra precipitaţiunilor, solului şi vegetaţiei. În Apus şi în Răsărit, judeţul se întinde puţin dincolo de văile largi şi cu terase ale Siretului şi Prutului.
 

Climă şi ape. Clima este apropiată de cea baltică, adică e mai aspră şi mai umedă decât în Sudul ţării.
 

Afară de Prut şi Siret care sunt ape mărginaşe, în trecere, celelalte văi au apă doar primăvara şi la începutul verii. De aceea locuitorii de pe vremuri le-au prefăcut, pe cele mai multe, în iazuri. Între aceste văi cu iazuri sau fără, cele mai mari sunt: Başeul şi Jijia, care, săpate în argilă, fac primăvara inundaţii periculoase.
 

Vegetaţie. Pe văile din depresiune se întâlnesc diferite specii de sărături, alături de fâneaţă naturală foarte apreciată ; pe dealurile mai joase de 200 m se mai văd încă petece din stepa cu ierburi înalte, care a produs cernoziomul ; iar pe culmile înalte, mai ales pe cele de pe marginea vestică şi nordică, se păstrează foarte întinse păduri de fag şi de stajar.


Bogăţii minerale. În afară de carierele de piatră (calcar şi gresie), în podişul înalt din Vestul judeţului mai este o regiune cu turbă.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul D. şi-a luat numele de la oraşul Dorohoi.
 

Armatele polone, în timpul lui Bogdan cel Orb, l-au pustiit, drept răspuns la năvălirea făcută de acesta în Polonia.
 

Judeţul a fost bântuit de Tătari în cursul istoriei sale:1520, 1512, 1650, 1675.
 

Limitele lui, prin răpirea teritoriilor vecine, Bucovina şi ţintul Hotinului, au fost ades modificate.
 

Monumente istorice. Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, înălţată de Ştefan cel Mare în 1495, reparată de Comisiunea Monumentelor Istorice. Portretul voievodului, al Doamnei Maria, al fiilor săi Bogdan şi Petru şi al nepotului Ştefan se află la dreapta intrării.
 

Biserica din oraşul Herţa, din sec al XVIII-lea.
 

Biserica din comuna Bălineşti, înălţată de logofătul Ioan Tăutul la 1511, în stil gotic, cu fresce din sec al XVI-lea.
 

Biserica din comuna Dimăcheni, ctitorie din 1610.
 

Mânăstirea Goroveiu, înălţată în 1742.

Populaţiesus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul D. numără 209.248 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:

a) Pe oraşe şi plăşi după sex:
 

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 209.2 102.1 107.1
Total urban 42.72 20.96 21.76
1. Oraşul Dorohoi 15.38 7.815 7.65
2. Oraşul Darabani 10.54 5.124 5.396
3. Oraşul Herţa 8.368 4.044 4.324
4. Oraşul Mihăileni 3.699 1.7 1.999
5. Oraşul Săveni 4.738 2.254 2.484
Total rural 166.5 81.16 85.37
1. Plasa Başeu 55.22 27.29 27.93
2. Plasa Herţa 63.01 30.59 32.42
3. Plasa Siret 48.3 23.28 25.03


b) Pe grupe de vârstă:
 

Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori
Toate vârstele 209.2 30-49 ani 45.63
0-9 ani 61.76 50-69 ani 17.66
10-29 ani 80.49 70 ani şi peste 3.127
    Vârstă nedeclarată 587


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul D., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 - 1935
(medie anuală)
- 8.432 4.375 4.057 38,4 19,9 18,5
1931 211.3 8.269 4.123 4.146 39,1 19,5 19,6
1932 216.1 9.06 4.796 4.264 41,0 22,2 19,7
1933 219.5 8.078 3.884 4.194 36,8 17,7 19,1
1934 224.3 8.671 4.76 3.911 38,7 21,2 17,5
1935 227.4 8.083 4.311 3.772 35,5 19,0 16,5
1936 231.9 8.822 4.158 4.664 38,0 17,9 20,1


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Dorohoi a fost de 236.588 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 209.248 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 27.340 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 13,1 %.

Economiasus

Judeţul D., bogat în terenuri agricole, păduri, păşuni întinse, face comerţ cu cereale, lemne şi vite. Centrele comerciale ale judeţului sunt: Dorohoi, Darabani, Herţa, Săveni, Mihăileni şi Rădăuţi.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 284.600 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 181.903 ha, adică 63,92 % din suprafaţa judeţului şi 0,62 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 22.470 ha, adică 12,35 %, iar mica proprietate 159.433 ha, adică 87,65 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 157.646 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 75.246 ha cu o producţie de 1.098.591 chintale (prod. medie 14,6 chint la ha).
 

Grâul ocupă 31.647 ha cu o producţie de 320.830 chint. ( prod. medie la ha 10,1 chint.).
 

Orzul ocupă 29.418 ha cu o producţie de 271.638 chint., (adică o producţie medie la ha de 9,2 chint.).
 

Ovăzul ocupă 16.475 ha cu o producţie de 176.459 chint., (adică o producţie medie la ha de 10,7 chint.).
 

Secara ocupă 4.805 ha, cu o producţie de 54.198 chint. (prod. medie la ha 11,2 chint.).
 

Hrişca ocupă 55 ha.
 

Fâneţelecultivate şi alte culturi furajere ocupă 4.833 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 2.421 ha, cu o producţie de 64.091 chint. fân şi 1.500 chint. sămânţă. Lucerna ocupă 1.306 ha, cu o producţie de 37.670 chint..
 

Plantele alimentare ocupă 5.556 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 3.523 ha, cu o producţie de 430.460 chint. Fasolea ocupă 646 ha, cu o producţie de 5.791 chint. (media la ha 9,0 chint. ).


Plantele industriale ocupă 6.342 ha. Din această suprafaţă floarea soarelui ocupă 3.131 ha, cu o producţie de 37.784 chint. (media la ha 12,0 chint.). Sfecla dezahăr ocupă 1.562 ha, cu o producţie de 405.140 chint. (media la ha 259,4 chint). Cânepa ocupă 876 ha cu o producţie de 7.008 chint. fuior şi 3.965 chint. sămânţă. Rapiţa ocupă 434 ha, cu o producţie de 1.605 chint. (media la ha 3,7 chint). Inul ocupă 171 ha, cu o producţie de 1.026 chint. fuior (media la ha 6,0 chint) şi 700 chint. sămânţă (media la ha 4,1 chint.).


Caracteristică. În privinţa producţiei la ha a sfeclei de zahăr, judeţul D. este în fruntea judeţelor ţării. Ocupă locul al doilea la ha la cânepă şi in.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului ogoarele sterpe ocupă 7.526 ha.

Fâneţele naturale ocupă 8.955 ha cu o producţie de 203.278 chint (media la ha 22,7 chint).
 

Păşunile ocupă 27.820 ha.
 

Pădurile ocupă 31.813 ha.


Livezile de pruni ocupă 628 ha, cu o producţie de 21.415 chint.


Alţi pomii fructiferi ocupă 1.029 ha.


Viţa de vie ocupă 253 ha.


Creşterea animalelor. În judeţul D. se aflau în 1935 cai 31.105, boi 63.100, oi 155.482, capre 666, porci 26.516, stupi sistematici 2.485 şi stupi primitivi 3.677.
 

Industrie. 5mori sistematice, 3 fabrici de spirt, 1 fabrică de pălării, 1 de săpun şi lumânări, 1 de lumânări, 1 de amidon şi dextrină, 1 tăbăcărie şi 3 fabrici de sobe de teracotă (Dorohoi).
 

Drumuri. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.648 km 172 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale 204 km 806 m din care o reţea pietruită de 198 km 199 m este întreţinută de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 6 km 607 m (pavaţi) de comunele urbane.


Drumuri judeţene 340 km 348 m, din care o reţea pietruită de 280 km 074 m km, este întreţinută de administraţia judeţului.


Drumuri comunale 1.302 km 018 m.


Lungimea podurilor este de 4.527,93 metri, repartizată astfel: poduri naţionale 1.204,75 m, judeţene 1.211,50 m.


Prin judeţ trec 6 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

  • Botoşani – Mihăileni - Cernăuţi
  • Vârfu Câmpului – Suceava – Gura Humorului
  • Cernăuţi – Herţa – Noua Suliţă – Lipcani
  • Vârfu Câmpului – Dorohoi – Rădăuţi
  • Botoşani – Săveni – Lipcani
  • Săveni – Edinţi – Otaci Tg.


Cale ferată. Judeţul D. este străbătut de o linie secundară de cale fereată în lungime totală de 47 km.
 

Staţii importante: Dorohoi.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Centre turistice de interes local: Gorovei, pe şoseaua dintre Dorohoi şi Izvorâştia ; Bălineşti, pe o ramificaţie comunală a şoselei Mihăileni- Bucecea; Oroftiana de Jos, între Noua Suliţă şi Darabani; Rădăuţi, în apropiere de Lipcani. Toate aceste localităţi de interes turistic, au o capacitate foarte redusă şi sunt în curs de amenajare.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 162.019 locuitori din care 57,7 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 63,9% bărbaţi ştiutori de carte şi 32,2 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea:
 

Gradul de instrucţie şcolară Mediu urban Mediu rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1. Extraşcolară 2,0 0,6
2. Primară 80,4 94,1
3. Secundară 10,3 3,6
4. Profesională 5,1 1,4
5. Universitară 1,8 0,3
6. Alte şcoli superioare 0,4 0,0


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului (între 5 şi 8 ani) a fost în 1934 de 58.070 locuitori ( 6.308 mediul urban şi 51.762 mediu rural)
 

Şcoli secundare : În oraşul Dorohoi. Liceu de băieţi, Liceu de fete, Gimnaziu comercial, Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete. În comunele rurale: Liceul « Anastase Başotă » (com. Pomârla), Gimnaziu industrial (com. Hudeşti), Şcoala Normală « Al. Vlahuţă » (com. Şendriceni) şi Şcoala de agricultură (com. Lunca).
 

Şcoli primare. 219 din care 200 rurale şi 19 urbane, cu un număr total de 30.516 elevi şi 613 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 5 dintre care 2 rurale şi 3 urbane, cu un număr total de 323 copii şi cu 6 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 30 cămine culturale.

Liga Culturală activează în Dorohoi şi Vârfu-Câmpului.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 67 cămine culturale, 3 societăţi muzicale şi 27 biblioteci, adică un total de 97 organizaţii culturale, dintre care 19 au personalitate juridică.


La Dorohoi mai activează: Asoc. Culturală a cântăreţilor bisericeşti, Asoc. pentru emanciparea politică a femeii române, Biblioteca liceului, Centrul cultural al tineretului muncitoresc, Cercul cultural al tineretului evreu, Asoc. culturală a femeilor evreice, Cercul comercial, Cercul « Amiciţia », Cercul « Intim », 1 soc. corală, 1 cinematograf.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 92,4 % sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 169 de biserici ortodoxe, 1 mânăstire ortodoxă (Gorovei), o biserică romano-catolică, 29 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.
 

Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox la Dorohoi.
 

Judeţul se află în Eparhia Arhiepiscopiei Iaşilor. (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Dorohoi este oraşul Dorohoi. Judeţul are 5 oraşe (Dorohoi, Darabani, Herţa, Mihăileni, Săveni) şi 236 de sate împărţite astfel:
 

  • Plasa Başeu - 49 sate.
  • Plasa Centrala - 45 sate.
  • Plasa Herţa - 47 sate.
  • Plasa Lascăr - 41 sate.
  • Plasa Siret - 54 sate.


Organizare sanitară. Spitale de stat la Dorohoi, Darabani, Mihăileni, Săveni, Suhărău, Târnăuca şi Zvorâştea.
 

1 spital izraelit la Dorohoi.
 

1 dispensar de stat în Rădăuţi.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Dorohoi, Darabani, Săveni, Herţa, Mihăileni.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa de Asigurări Sociale din Roman are 1 oficiu la Dorohoi cu un serviciu medical (un medic).
 

Tot aici activează: Societatea “Crucea Roşie, Oficiul I.O.V, Asoc. « Expresul », Asoc.”Regele Carol I”, Asoc. “CFR Unirea”, 2 soc. de binefacere evreieşti, Azilul de bătrâni “Ecaterina şi Gheorghe Cucu” şi Azilul de bătrâni al comunităţii izraelite.
 

În oraşul Mihăileni se află 4 societăţi de ajutor reciproc.

Principalele aşezărisus

  • Dorohoi, capitala judetului
    Stema. Pe scut roşu, Sfântul Nicolae de aur nimbat, văzut din faţă, binecuvântând cu dreapta şi ţinând în stânga evanghelia, tot de aur. Faţa şi mâinile de coloare naturală.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
    Reprezintă hramul vechei biserici catedrale din acest oraş.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Anul înfiinţării oraşului D. nu se cunoaşte. Oraşul este pomenit pentru întâia oară în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun Liovenilor, la 1408.
    Numele lui, de origine slavă, înseamnă « drag »,  poate dela întemeietorul aşezării.
    În casele domneşti din apropierea bisericii Sf. Nicolae a fost, în cursul istoriei, reşedinţa marelui vornic al Ţării de Sus.
    Monumente istorice. Biserica Sf. Nicolae, înălţată de Ştefan cel Mare în 1495, reparată de Comisiunea Monumentelor istorice. Portretul ctitorului, al Doamnei Maria, al fiilor săi Bogdan şi Petru şi al nepotului Ştefan, se află la dreapta intrării.
    Populaţie
    Oraşul D. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 15.375 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937, este de 15.926 locuitori.
    Economie
    Industrie şi comerţ. Industria oraşului este reprezentată prin 1 moară, 1 fabrică de pălării, 1 de săpun şi lumânări, 1de lumânări, 3 fabrici de sobe de teracotă şi 1  tăbăcărie. Din întreprinderile de mai sus, Moara Max et Julius Fischer, are un capital investit de 8 milioane lei.
    Oraşul face comerţ intens de cereale, lemne şi animale.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Cooperativă de Credit
    Mărunt şi Economie, Banca de Industrie şi Comerţ, Banca Populară, Banca Populară a Meseriaşilor Români, Banca Populară C.F.R.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului D. pe exerciţiul 1936/37 prevede 11.833.203 lei venituri şi 11.785.003 lei cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi « Grigore Ghica Vodă », Liceul de fete « Regina Maria »,  Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete, Gimnaziu comercial, 6 şcoli primare, 1 grădină de copii.
    Instituţii culturale. Căminul Ligii Culturale,  Biblioteca liceului, Asoc. culturală a cântăreţilor bisericeşti, Asoc. pentru emanciparea politică a femeii române, Cercul cultural al tineretului muncitoresc, Cercul cultural al tineretului evreu, Asoc. culturală a femeilor evreice, Cercul comercial, Cercul “Amiciţia », Cercul “ Intim”,
    1 soc. corală, 3 soc. sportive, 1 soc. de vânătoare, 1cinematograf.
    Ziare şi reviste. « Observatorul », « Talpa Ţării », « Tribuna Liberă» (de 3 ori pe săptămână), « Informatorul Dorohoiului » (săptămânal), « Vestitorul» (săptămânal), « Buletinul comunei Dorohoi », Buletinul oficial al judeţului, (de 3 ori pe lună),
    « Cuvântul Nostru » (lunar).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 4 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică şi 8 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul D., capitala jud. Dorohoi, este situat la 60 km de Cernăuţi şi la 513 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile Dorohoi - Iaşi şi Dorohoi-Botoşani.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Consilierat agricol, Cameră agricolă, Serv. de poduri şi şosele, Revizorat şcolar, Serv. sanitar al judeţului, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar al judeţului, Serv. veterinar comunal.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asoc. învăţătorilor din oraşul şi judeţul D., Uniunea
    Generală a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni, Uniunea generală a meseriaşilor, Liga generală a meseriaşilor patroni, Sindicatul alimentar “Apărarea negustorului», Soc.”Autobusul», Asoc. funcţionarilor judecătoreşti, Asoc. funcţionarilor particulari, Asoc. debitorilor din România, Asoc. pensionarilor publici civili, Asoc. subofiţerilor pensionari, Uniunea naţională a foştilor luptători, Asoc. mutilaţilor şi invalizilor de răsboiu, Asoc. decoraţilor cu “Bărbăţie şi Credinţă”, 6 asociaţii israelite.
    Sănătate publică. Spital de stat, Spital evreesc, Dispensar de sugari, Serv. medical al Asigurărilor sociale.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Asoc. « Expresul », Asoc. “C.F.R. Unirea”, Asoc. “Regele Carol I”,
    2 soc. israelite de binefacere.
    Azilul de bătrâni “Ecaterina şi Gh. Cucu”, Azilul izraelit de bătrâni. 
     

Băileşti, comună urbană situată în regiune de deal, la 34 km de Dorohoi şi la 548 km de Bucureşti. Staţie c.f. la 5 km (Mămăliga).
 

Are 11.690 locuitori.


2 şcoli primare, 2 biserici ortodoxe, Ateneul Popular, 1 societate sionistă, 2 societăţi sportive.


Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Percepţie fiscală, Serv. Sanitar, Spital de stat.


Herţa, comună urbană, situată la 21 km de reşedinţa judeţului şi la 536 km de Bucureşti. Staţie c.f la 7 km (Noua- Suliţă).


Are 6.430 locuitori.


Comerţ mic de vite şi cereale.


2 şcoli primare de stat, 1 şcoală primară confesională, 1 cerc de lectură, 1 societate sionistă, 2 biserici ortodoxe şi 7 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.


Primărie, Pretură, Judecătore mixtă, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar.


Mihăileni, comună urbană situată la 15 km de reşedinţa judeţului, şi la 511 de Bucureşti. Staţie c.f la 8 km (Siret).
 

Are 4.031 locuitori.


Fabrică de cărămidă, mai multe mori cu benzină.


4 şcoli primare, Societatea culturală « Gh Asachi », Soc. culturală « Tinerimea », 4 soc. de ajutor reciproc, 3 societăţi sioniste.


3 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică şi 7 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.


Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Serviciu sanitar.


Spital de stat.


Săveni, comună urbană, situată la 30 km de reşedinţa judeţului, la 90 km de Cernăuţi şi la 493 km de Bucureşti. Staţie c.f la 11 km.


Are 8.270 locuitori.


Oraşul face comerţ restrâns cu produse agricole şi animale.


2 şcoli primare de stat, 1 şcoală primară izraelită.


Căminul Fundaţiei Regale « Principele Carol », 3 societăţi sioniste, 1 societate sportivă.


2 biserici ortodoxe şi 7 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.


Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Serviciu sanitar.


Spital de stat.

Fotografiisus