Vechime si dezvoltare istorica. Judetul D.  si-a luat numele de la vechea cetate celtica , apoi romana, Durostorum, asezata pe malul drept al Dunarii, pe locul Silistrei de azi.
 

Tinutul facea parte din Dacia Pontica, si a fost domnit de regii barbari  de pe malul stâng pâna la cucerirea romana.
 

Pe lânga Durostorum, el cuprindea si o alta asezare importanta, Transmarisca, (Turtucaia de azi) ar carei nume romanizat, poate fi pus în legatura cu numele stravechi al Muresului, Maris, Marisia  : radicalul mar înseamna în limba tracica, apa.

Durostorul a fost pâna la Iustinian, sediul legiunii XI Claudia ; cohorta a V-a a legiunii salasluia la Tansmarisca.

Legatar al imperiului, Mircea cel Batrân a primit « Dârstorul » împreuna cu întreaga Dobroge, de la ultimul ei duce bizantin Dobrotici, probabil român de origine, fiu al lui Dobrota. El si urmasii lui au tinut Dârstorul pâna la batalia de la Varna (1444), când Vlad Dracul, domnul Tarii Românesti, Ioan Corvinul, voevodul Transilvaniei si armatele crestine, pornite la cruciada, fura înfrânti de Turci.

Dârstorul reveni României abia în 1913, dupa pacea de la Bucuresti.

Pe teritoriul lui s-a dat în 1916 sângeroasa batalie de la Turtucaia.

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul D. numara 211.439 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi dupa sex
 

b) Pe grupe de vârsta
 

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul D., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt urmatoarele :
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei jud. D. a fost de 230.309 locuitori.

Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 211.439 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 18.870 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, adica o crestere de 8,9 %.

Economia jud. D este mai ales agricultura. Întinse suprafete sunt cultivate cu fasole, pepeni si bumbac. In privinta celei dintâi, judetul detine – ca suprafata cultivata – recordul printre judetele tarii. În privinta pepenilor, el este clasificat al doilea.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 322.600 ha. Suprafata arabila este de 209.172 ha., adica 64,83 % din suprafata judetului si 0.71 % din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.632 ha, adica 14,13 %, iar mica proprietate 200.540 ha, adica 95,87 %.
 

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 166.014 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupa 59.917 ha cu o productie de 671.676 chintale (prod. medie 11,2 chint la ha).
 

Secara ocupa 57.101 ha cu o productie de 516.140 chint. ( adica 9 chint. prod . medie la ha).
 

Grâul ocupa 223.241 ha cu o productie de 188.120 chint. ( prod medie la ha 8,1 chint.)
 

Orzul ocupa 14.414 ha cu o productie de 107.288 chint ( prod. medie la ha de 7,4 chint).
 

Meiul ocupa 7.727 ha, cu o productie de 33.531 chint  (prod. medie la ha de 4,3 chint.)
 

Ovazul ocupa 3570 ha cu o prductie de 23.166 chint, (adica o productie medie la ha de 6,5 chint.)
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.250 ha.
 

Plantele alimentare ocupa 27.000 ha din care fasolea ocupa 22.429 ha (cu o productie de 8,6 chint. la ha) iar pepenii verzi si galbeni ocupa 2.960 ha cu o productie medie de 63,3 chint la ha.
 

Dovlecii printre porumb   dau o productie de 426.158 chintale.
 

Plantele industriale ocupa 4.688 ha din care soia 1.943 ha cu o productie de 13.024 chint., tutunul ocupa 1.274 ha, cu o productie de 5.967 chintale, iar bumbacul 118 ha cu o productie de 1.007 chintale.
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului ogoarele sterpe ocupa 3.220 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 228 ha cu o productie de 4.697 chintale.
 

Pasunile ocupa 15.873 ha.
 

Padurile ocupa 72.057 ha.
 

Pomii fructiferi ocupa 598 ha.
 

Vita de vie ocupa 3.167 ha, din care viile pe rod 2.575 ha cu o productie de 92.131 hl.
 

Cresterea animalelor. În judetul D. se aflau în 1935  36.136 cai, 31.489 boi, 11.615 bivoli, 213.363 oi, 13.469 capre, 16.583 porci, 1375 stupi sistematici si 5.262 stupi primitivi. La acest capitol judetul este caracterizat printr-un mare numar de bivoli si oi, reprezentând un procent ridicat al acestor animale fata de alte judete.
 

Industrie. 6 mori ( 2 la Silistra si câte una la Lipnita , Alfatar, Ghiurghencii si Hadjichioi), o fabrica de pânzeturi de bumbac, una de pielarie, una de lumânari, una de sapun, (toate la Silistra).
 

Drumuri . Jud. D. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.614 km repartizate astfel :
 

Drumuri nationale 150,94 km ( pietruiti în întregime) din care 148,656 km sunt întretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar restul de 2,284 km de comunele urbane.
 

Drumuri judetene 407,928 km, din care o retea pietruita de 313,629 km, este întretinuta de administratia judetului.

Drumuri comunale 1.056,097 km.

Prin judet trec doua drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

1. Oltenita – Silistra -  Constanta (Silistra – Turtucaia 66 km ; Silistra- Ostrov =9 km)

2. Calarasi – Silistra – Bazargic.

Cale ferata. Prin judet nu trece nici o cale ferata.
 

Navigatie fluviala. Vapoarele societatii N.F.R. fac curse regulate pe liniile :

a) Galati – Braila – Cernavoda – Silistra  - Oltenita – Giurgiu – Rusciuc – Corabia – Turnu – Severin, fiind în legatura cu vapoarele care merg de la Turnu – Severin spre Bazias;

b) Ostrov – Silistra – Calarasi ( zilnic)

c) Galati – Braila – Cernavoda – Silistra

d) Turtucaia – Oltenita (zilnic)

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului de la 7 ani în sus este de 165.354 locuitori din care 38,5 % sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 51,5% barbati stiutori de carte si 25,4 % femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie în procente este urmatoarea:
 

Învatamânt.   Populatia scolara a judetului  ( între 5 si 8 ani) a fost în 1934 de 55.139 locuitori ( 6.105 mediul urban si 49.034 mediu rural)
 

Scoli secundare : 2 licee românesti ( 1 de baieti si 1 de fete) ; 2 licee bulgare ( 1 de baieti si 1 de fete) ; 1 gimnaziu mixt ; 1 liceu comercial român ; 1 scoala de ucenici.

Scoli primare: 205 (202 scoli de stat si 3 confesionale) din care 190 rurale si 15 urbane, cu un numar total de 29.825 elevi si 645 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii: 95 dintre care 86 rurale si 9 urbane, toate de stat, cu un numar total de 5.597 copii si cu 103 conducatoare.

Institutii culturale. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine 8 camine culturale si o societate muzicala, adica în total 9 organizatii culturale dintre care 6 au personalitate juridica.

În Silistra activeaza: Societatea de studii psihice si metapsihice din  România, Muzeul « Pericle Papahagi », un ateneu popular, 2 cinematografe si 3 societati sportive.

Confesiuni . Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului populatiei din 1930, din totalul locuitorilor judetului 54,0 % sunt ortodocsi.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 58 de biserici ortodoxe, o biserica armeneasca, 2 case de rugaciune adventiste, 145 geamii musulmane si 2 sinagogi.

Organizare administrativa. Capitala jud. D. este orasul Silistra. Judetul are 3 orase (Silistra, Ostrov Si Turtucaia) si 195 de sate împartite astfel:
 

I. Plasa Accadânlar, 48 de sate.

II. Plasa Curtbunar 41 de sate.

III. Plasa Doimuslar 33 de sate.

IV. Plasa Ostrov, 30 de sate.

V. Plasa Turtucaia, 43 de sate.
 

Organizare sanitara. Spitale de stat la Silistra ( Spital judetean si Spitalul Militar) si Turtucaia ; 1 sanatoriu particular la Silistra ; 10 dispensare de stat ; 1 dispensar comunal si 1 dispensar al Socetatii « Principele Mircea ».
 

Asistenta si prevedere sociala. În Silistra mai activeaza  Societatea « Crucea Rosie » , Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Societea « Principele Mircea » si Societea bulgara  “Binefacatoarea”.

• Silistra, capitala judetului
   

Stema. Pe scut albastru, o cetate medievală crenelată, de argint, cu două turnuri crenelate şi cu poarta deschisă, pe albastru, aşezată pe o terasă verde pe valuri de argint; deasupra o cruce de aur peste o semilună de argint.
Reprezintă vechea cetate a Dorostorului, vestită pentu luptele creştinilor contra Semilunii.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Vechiul nume al oraşului S. este Durostorum, dat, probabil, de Celţii care ajunseseră în migraţiunile lor la Dunărea de Jos.
În epoca romană Durostorum a avut o deosebită însemnătate, fiind un important centru militar, (sediul legiunii XI Claudia) vamal şi administrativ. A fost locul de naştere al unuia din cei mai mari apărători ai imperiului, generalul roman Aetius, pacificator al Occidentului, cel care a înfrânt pe huni în câmpiile catalaunice (451) şi a pierit apoi răpus de Valentinian. Tot aici a fost sediul de scurtă durată al unei episcopii populare, de caracter romanic, ca şi cea din Tomis (Constanţa).
În evul mediu, Durostorum a continuat să joace un rol de frunte în istoria Bizanţului. El a văzut trecând nesfârşite hoarde de barbari, pe goţi, pe slavi, pe avari, pe
bulgari, pe ruşii lui Sviatoslav dela Kiev, pe pecenegi, pe cumani, pe tătari.
Ca şi întreg ţinutul, «Dârstorul» a fost stăpânit de Mircea cel Bătrân şi urmaşii săi  imediaţi care-şi aveau aci pârcălabii lor. Căzut sub turci, cari l-au numit Silistra, a rămas sub dominaţia acestora până în 1913, când a fost reluat de români ca veche moştenire a lui Mircea.
Populaţie
Oraşul S. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 17.415 locuitori.
Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 17.828 locuitori, indicând un spor natural de 413 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere
de 2,4%.
                    Economie
Industrie şi comerţ, 2 mori sistematice, 1 fabrică de pânzeturi de bumbac, 1 de pielărie, 1 de lumânări, 1 de săpun.
Din întreprinderile de mai sus, Moara Fraţii Sideri are un capital investit de 18 milioane lei.
Comerţ de cereale, vite, produse animale, vinuri şi peşte.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Comercială, Banca Caliacra (sucursală), Banca « Durostor »,  Banca Ţăranilor din Durostor, Banca de Credit Dunărean, Banca « Niva »,  Banca Învăţătorilor, Banca Populară.
Finanţe publice. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936-1937 prevede 9.757.116 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceu de băieţi, Liceu de fete, Liceu comercial, 2 licee bulgare (unul de băieţi şi unul de fete), Şcoală de ucenici, 5 şcoli primare, 5 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Societatea de studii psihice şi  metapsihice din România are scopul de a populariza prin comunicări şi experienţe publice, nouile metode terapeutice în medicina modernă, ca psihoterapia, hipnoterapia şi psihoanaliza; şi de a studia fenomenele de ordin psihologic, fiziologic şi biochimic în legătură cu personalitatea umană.
Ateneu popular, Muzeul  “Pericle Papahagi », 2 cinematografe, 3 societăţi sportive.
Ziare şi reviste.  “Semănătorul român” (săptămânal), “Festival” (lunar), “Românul” (o dată  la 2 luni), “Programul agricol”, (trimestrial), ”Haksor”, (o dată la 2 luni).
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică ortodoxă, 1 armenească, 4 geamii musulmane şi 1 sinagogă.
Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox, Muftiat musulman.
                        Administraţie
Oraşul S., capitala jud. Durostor, este situat la 132 km de Constanţa şi 123 km de Bucureşti. Port la Dunăre, pe braţul Borcea. Staţia c.f. cea mai apropiată: Călăraşi.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Administraţie financiară, Poliţie, Percepţie, Cameră de comerţ, Cameră de agricultură, Cameră de muncă, Serv. technic al drumurilor, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar comunal, Oficiu de asigurări sociale, Ocol minier, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Căpitănia portului, Pompieri.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Liga navală română. Sfatul Negustoresc, Soc. funcţionarilor publici, Corpul contabililor autorizaţi.
Edilitate. Uzină electrică, canalizare, pavagii.
Sănătate publică. Spital judeţean, Spital militar, Sanatoriul ”Dr. D. Stan”, Dispensar comunal, Dispensarul Soc. “Principele Mircea ».
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Oficiu I.O.V., Soc.  « Crucea Roşie”, Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. «Principele Mircea” şi Soc.
bulgară “Binefăcătoarea ». 
 

• Ostrov - comuna urbana

Un mic port asezat pe malul drept al Dunarii, la 9 km de capitala judetului, 127 km de Constanta si 128 km de Bucuresti. Statia cea mai apropiata de cale ferata este Calarasi, unde merg zilnic vapoarele N.F.R.. Are 3.350 locuitori ( cifra probabila la 1 iulie 1936).
 

• Turtucaia - comuna urbana

Asezata la 66 km de capitala judetului, 197 km de Constanta si 58 km de Bucuresti. Port pe malul drept al Dunarii. Statia de cale ferata cea mai apropiata este Oltenita, la 7 km. Are 11.693 locuitori (cifra probabila la 1 iulie 1936). Câteva mori, fabrici de caramizi, cherestea, etc.. Comert de cereale, vite, produse animale, peste, vin etc.. Un cerc cultural, o corporatie a meseriasilor, un sindicat al comerciantilor de cereale, Cercul demobilizatilor, 2 biserici ortodoxe si 3 moschei, un spital comunal, Casa asigurarilor sociale, un dispensar, un azil de batrâni si un orfelinat.