Judeţul Gorj

Judeţul Gorj
1098___casa_gnescu___tg_jiu.jpg

Casa Gănescu - Tg Jiu

1107___rani_din_bumbeti_jiu_gorj_acum_o_sut_de_ani.jpg

Ţărani din Bumbeşti-Jiu, Gorj, acum o sută de ani

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1109___vnztori_de_petrol___tg_jiu.jpg

Vânzători de petrol - Tg Jiu

Sursa:  Târgu-Jiu Odinioară

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul G. face parte din judeţele Olteniei de Nord şi este aşezat pe valea Jiului, care curge străbătând munţii, din bazinul bogat în cărbuni al Petroşanilor.
 

Suprafaţa. 4.579 km².
 

Înfăţişarea pământului. În partea de Nord a judeţului se ridică zidul, aproape vertical, al munţilor Vâlcanului pe dreapta şi ai Parângului pe stânga văii Jiului. Primii nu ating 2.000 m înălţime ; ceilalţi însă, depăşesc 2500, cu vârful Mândra. Chiar sub munţi se află o depresiune, pe alocurea netedă ca un şes, dar, în general, străbătută de numeroase văi şi despărţită în mai multe compartimente: Tismana, Tg. Jiu, Polovraci. La sudul acestei depresiuni se înalţă între porţile largi ale văilor Tismanei, Jiului, Gilortului, alte culmi – dealurile subcarpatice – care coboară apoi treptat, până la mai puţin de 300 m în sudul judeţului.
 

Climă şi ape. Munţii înalţi, cu climă mai aspră şi mai umedă, totuşi mai puţin aspră decât la Răsărit sau Miazănoapte, ţin adăpost depresiunii de la poalele lor. Din această cauză partea de sub munte are o climă mai puţin aspră decât câmpia şi chiar decât dealurile. Se poate vorbi astfel, aici, de un climat ce aminteşte de cel mediteranean, care se resimte în regimul apelor (creşteri şi chiar inundaţii toamna), în vegetaţie şi chiar în clima blândă a iernilor. În regiunea deluroasă, precipitaţiunile descresc până sub 600 mm anual, iar contrastele de temperatură dintre iarnă şi vară cresc.
 

Apele, bine alimentate de ploile şi zăpezile munţilor, sunt numeroase şi se strâng toate în artera centrală a Jiului. Cele mai însemnate sunt, în afară de Jiu, Tismana cu Bistriţa, Gilortul, Amaradia şi Olteţul.
 

Vegetaţie. În munţi înalţi, coniferele sunt în luptă cu fagul, cu mesteacănul , cu plopul, chiar mai sus de 1.600 m. Ele urcă în schimb până spre 2.000 m, lucru rar în Carpaţii noştri. Fagul constituie esenţa principală atât în munţi şi în depresiune cât şi pe dealurile de peste 500 m. Pe dealurile mai joase, culmile sunt încă acoperite de foarte întinşi codri de stejari. Pe scurt, în acest judeţ, ca şi în cele vecine dinspre Apus, limita superioară a pădurilor e mai ridicată decât în restul ţării. Complet despădurite sunt numai văile cu terasele şi cu povârnişurile lor inferioare şi depresiunea de sub munte. O menţiune specială merită vegetaţia de tip mediteranean din depresiunea Tg.-Jiului ( viţa, care creşte neîngropată şi agăţată de copaci, pădurile de castani dulci, etc.).


Bogăţi minerale. În depresiunea subcarpatică se exploatează antracitul, iar în zona dealurilor înalte se găsesc întinse zăcăminte de lignit, încă insuficient studiate. Calcarele compacte din regiunea carstică a depresiunii dau o bună piatră de var şi de construcţie.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul G. este ţinutul care în timpul domnitorilor Dan I şi Mircea cel Bătrân, în documentele din 3 octombrie 1385 şi 27 iulie 1387, purta numele de « judeţul Jaleş », de la râul Jaleş.
 

La finele veacului al XV-lea, a luat numirea slavă de Gorj, care înseamnă « Jiul de sus » (Gorni-Jiu ).
 

Pe teritoriul acestui ţinut se afla la 1247, după toate probabilităţile, cnezatul lui Litovoi, voievodul.
 

Tot aici a ridicat Radu I a doua mânăstire a ţării, Tismana, care dăinuieşte până astăzi.
 

Din acest ţinut s-a ridicat Tudor Vladimirescu, care prin mişcarea lui a pus capăt epocii fanariote, la 821.
 

Monumente istorice. Mânăstirea Tismana, ridicată de călugărul Nicodim - cel care a pus temeiurile vieţii monahale din Ţara Românească - cu ajutorul lui Vladislav Voevod. Terminată sub Dan I la 1385.


Către 1848 se putea vedea în biserica mânăstirii o piatră de mormânt cu flori de crin săpate care putea fi a unuia din voievozii ctitori. Mormântul lui Nicodim se află acum în afara bisericii. De la învăţatul călugăr au rămas până azi câteva odoare. Mânăstirea a fost reparată în sec XVI sub Neagoe Basarab. De atunci datează frumoasele fresce care o împodobesc. Situată într-un codru de o majestuoasă frumuseţe, în mijlocul unei păduri de castani, deasupra unei stânci scăldate de izvoare, ea înfăţişează privitorului două aripi legate între ele printr-un turn pătrat la picioarele căruia se află piatra. Fiecare aripă are pe laturi două elegante turnuri octogonale.


Mânăstirea Polovraci , fundată în 1640 de jupân Donciu Pârăianu şi Stan, marele postelnic, cu frumoase fresce.


Biserica din Curtişoara şi cea din Strâmba , înălţate în sec al XVIII-lea.


Biserica Schitului Lainici , din defileul Jiului.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, judeţul Gorj numără 208.099 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:
 

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:

 

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 208.1 96.67 111.4
Oraşul Târgu- Jiu 12.94 6.877 6.067
Total rural 195.2 89.72 105.4
1.       Plasa Gilort 49.89 23.07 26.82
2.       Plasa Jiu 37.27 22.1 25.17
3.       Plasa Novaci 47.38 22 25.38
4.       Plasa Vulcana 50.62 22.63 27.99


b) Pe grupe de vârstă:
 

Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori
Toate vârstele 208.1 30-49 de ani 47.58
0- 9 ani 53.38 50-69 de ani 32.4
10-29 ani 79.33 70 de ani şi peste 3.549
    Vârstă nedeclarată 861


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul G. 1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 - 1935
(medie anuală)
- 7.117 4.237 2.88 33,3 19,8 5,9
1931 200.4 6.85 4.181 2.669 32,7 20,0 7,5
1932 212.4 7.638 3.975 3.663 36,0 18,7 7,8
1933 215.7 7.013 3.777 3.236 32,5 17,5 6,7
1934 218.8 7.009 4.479 2.53 32,0 20,5 4,5
1935 220.7 7.074 4.774 2.3 32,1 21,6 3,3
1936 223.9 7.364 4.252 3.112 32,9 19,0 5,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Gorj a fost de 226.913 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 208.099 reprezintă un spor natural de 18.824 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,0 %.

Înfăţişare socialăsus

Gorjul face parte din grupul judeţelor de munte, din preajma Oltului , al căror caracter de străvechime este din cele mai vizibile.
 

Mai ales regiunea de Nord a judeţului, care se află împărţită în fâşii lungi de pământ, curgând din vârful munţilor, perpendicular spre drumul care leagă centrul religios al Tismanei cu centrul economic al Târgu-Jiului, poartă această pecete istorică: fiecare fâşie alcătuieşte un trup de moşie, o stăpânire sătească rămasă statornic aceeaşi, prin veacuri, încă din vremea celor dintâi descălecări. Stau aici, amestecate, trupurile de moşii moşneneşti, care sunt dominante, cu cele boiereşti şi mânăstireşti, mai răzleţe, îmbinându-se într-un întreg social pe care în nici un alt judeţ nu îl poţi vedea atât de limpede.


Regiunea de sud, mai puţin regulată în părţile ei săteşti, pare a fi o formaţiune ulterioară, deşi la rândul ei, este foarte puternic moşnenească.


Forma de organizare socială a satelor din acest judeţ este mai cu seamă aceea a devălmăşiei pe cote părţi proporţionale „umblătoare pe bătrâni”, care a fost adoptată spontan, prin imitaţie, până şi la satele clăcăşeşti, într-o vreme atât de târzie cât este aceea imediat următoare împroprietăririi din 1864.


Puternica viaţă a obştiilor moşneneşti a prins însă în Gorj aspecte moderne, deosebit de interesante. Astfel, obştia Novaci, la îndemnul lui Brezulescu, şi-a luat o haină cooperatistă modernă, reuşind să fie cea dintâi, şi până astăzi, cea mai pilduitoare dovadă a ce ar fi putut deveni peste tot, moşneniile noastre, dacă ar fi fost privegheate după cuviinţă.


Populaţia gorjenească suferă un puternic proces de migrare: „Oltenii” precupeţi pleacă periodic cu carele spre „cojanii” şi „băltăreţii” dinspre Dunăre, trec defileul Jiului spre „momârlanii” din Ţara Haţegului (care îi numesc „golani”), ba chiar părăsesc în masă satele, ca să se aşeze în oraşe. Spiritul lor de întreprindere îi face adeseori să răzbească în lupta economică, deşi foarte mulţi, neorganizaţi şi neajutaţi, sunt siliţi să se întoarcă în mizeria de acasă, înfometaţi şi bolnavi, stricători pe deasupra a splendidei civilizaţii ţărăneşti gorjene.


Căci aici folclorul e în plină floare: cântecul „pe lung”, tarafurile cu „sârbe cântate”, precum şi gama întreagă a credinţelor şi ceremoniilor populare, au un puternic caracter local, în care tradiţia, aproape perfect păstrată, se amestecă cu producţiile, deseori încântătoare, ale vremii de azi, încă în plină creaţie.


Neajuns studiat, Gorjul s-a bucurat totuşi de munca cercetătoare a unui Ştefulescu, organizator al frumosului muzeu istoric şi etnografic din capitala judeţului, de o campanie de cercetări monografice a Institutului Social Român, în 1930, la Runcu, de o adâncită anchetă a Arhivei de folclor a Societăţii Compozitorilor Români.


Totuşi, judeţul Gorj merită încă mai multă atenţie: ţărănimea de aici e spornică şi îndrăzneaţă în scorniri de forme noi de viaţă socială: Tudor Vladimirescu de aici a pornit!

Judeţ cu oameni cuceritori, le-ar trebui puţin ajutor doar, ca să răzbească cei dintâi la noile stări de viaţă ale ţărănimii de mâine.

Economiasus

Judeţul Gorj posedă o importantă economie agricolă şi pastorală, relevată prin numărul foarte ridicat de cornute (boi, oi, capre) din cuprinsul său.
 

Brânzeturile fabricate în regiunea Novacilor se bucură de un renume binemeritat.

Ceea ce face marea bogăţie a judeţului sunt pădurile cari acoperă aproape jumătate din suprafaţa sa.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 457.900 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 80.007 ha, adică 17,47% din suprafaţa judeţului şi 0,27 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 3.937 ha, adică 4,92%, iar mica proprietate 76.070 ha, adică 95,08%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 75.246 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 53.225 ha, cu o producţie de 457.061 chint. (prod. medie la ha 8,5 chint.).
 

Grâul ocupă 17.784 ha, cu o producţie de 62.181 chint. (prod medie la ha 3,5 chint.).
 

Ovăzul ocupă 2.219 ha, cu o producţie de 7.609 chint. (prod. medie la ha 3,4 chint.).
 

Secara ocupă 1.177 ha, cu o producţie de 5.771 chint. (prod. medie la ha 4,9 chint.).
 

Orzul ocupă 833 ha, cu o producţie de 4.848 chint. (prod. medie la ha 5,8 chint.).
 

Meiul ocupă 8 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 587 ha repartizate astfel: Lucerna ocupă 502 ha, cu o producţie de 13.860 chint. fân (media la ha 27,6 chint).
 

Plantele alimentare ocupă 2.072 ha. Din această suprafaţă varza ocupă 547 ha, cu o producţie de 27.802 chintale. Ceapa ocupă 443 ha, cu o producţie de 9.378 chint. (media la ha 21,1 chint.).


Cartofii printre porumb dau o producţie de 70.761 chint. în valoare de 9 mil. lei, fasolea printre porumb dă o producţie de 175.364 chint şi dovlecii printre porumb dau o producţie de 448.137 chint..


Plantele industriale ocupă 848 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 477 ha, cu o producţie de 2.450 chint. fuior (media la ha 5,1 chint.), şi 1.626 chint. sămânţă (media la ha 3,4 chint.).


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (457.900 ha) , ogoarele sterpe ocupă 1.254 ha.
 

Fâneţelenaturale ocupă 29.399 ha, cu o producţie de 467.444 chint. (prod. medie la ha 15,9 chint.), în valoare de 51 mil. lei.
 

Păşunile ocupă 28.407 ha.
 

Pădurile ocupă 194.039 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 9.048 ha cu o producţie de 137.529 chint. (media la ha 15,0 chint.).
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 624 ha.
 

Viţa de vie ocupă 2.609 ha, din care viile pe rod 2.202 ha, cu o producţie de 50.562 hl (prod. medie la ha 22,9 hl).
 

Pădurile sunt împărţite în 4 ocoale silvice, cu reşedinţele în comunele Tismana, Peşteana-Jiu, Novaci şi Tg. - Cărbuneşti.
 

Creşterea animalelor. În judeţul G. se găseau în anul 1935:
 

Cai 9.523, boi 93.521, bivoli 23, oi 169.546, capre 16.317, porci 62.677, stupi sistematici 2.993, stupi primitivi 7.296.
 

Industrie. 1 fabrică de postav, 1 de fasonat lemnul, 1 de mobile, 2 de pielărie (toate la Tg.-Jiu), 2 fabrici de cherestea (Baia-de-Fier şi Cărbuneşti), 2 de cărămizi refractare (Tg.-Jiu şi Vădeni) şi 1 mină de antracit la Schela.
 

Drumuri. Judeţul G. este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 1.565 km 798 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale. 190 km 080 m, din care o reţea pietruită de 180 km 169 m este întreţinută de Direcţiunea Generală a Drumurilor iar restul de 9 km 911 m (2 km 108 pavaţi şi 7 km 803 m pietruiţi) sunt întreţinuţi de oraşul Tg.-Jiu.
 

Drumuri judeţene 338 km 901 m din care Administraţia judeţului întreţine 317 km 112 m km, iar restul de 2 km 580 m (pietruite) de oraşul Tg.-Jiu.
 

Drumuri comunale 1.036 km 817 m.
 

Lungimea podurilor este de 14.522,69 metri repartizată astfel: poduri naţionale 2.167,04 m, judeţene 4.568,45 m şi comunale 7.787,20 m.
 

Prin judeţ trec 2 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
 

  • R. Vâlcea – Tg.-Jiu – T.- Severin
  • Filiaşi – Tg.-Jiu – Petroşani


Serviciul de poduri şi şosele, cu sediul în Tg.-Jiu, are 4 secţiuni tehnice.


Cale ferată. Judeţul G. este străbătut de o linie ferată secundară simplă de 53 km. Staţii importante: Tg.-Jiu.
 

Poştă, telegraf, telefon. 3 oficiiP.T.T. de stat la Tg.-Jiu, Cărbuneşti, Novaci, 10 agenţii specializate şi 2 gări cu serviciu poştal: Copăcioasa şi Gilort.
 

Oficii telefonice la : Tg.-Jiu, Bibeşti, Brădiceni, Câlnic, Cărbuneşti, Novaci, Peşteana, Săcelu, Tismana, Turcenii-de-Sus.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Săcelu , staţiune balneo-climatică de intres local, situată la 340 m înălţime, în mijlocul pădurii. Ape sulfuroase cloruro-sodice iodurate. Indicaţiuni: reumatism, boli de femei, sifilis, boli de nervi.
 

Novaci , staţiune climatică de interes local, situată între păduri, la 680 m înălţime. Climat potrivit pentru cura de odihnă.
 

Mânăstirea Tismana , situată la 530 m altitudine, din toate părţile înconjurată de păduri de castani şi ferită de curenţi, se bucură de un climat plăcut, indicat în afecţiunile pulmonare. În apropierea mânăstirii se află un sanatoriu şi case de închiriat la vilegiaturişti.
 

Mânăstirea Polovraci , mică staţiune climatică de interes local, la 660 m altitudine, înconjurată de păduri, e cercetată pentru climatul ei plăcut şi pentru posibilităţile de excursii.
 

Dominat în partea lui Nordică de munţii Parângului şi ai Vulcanului, peste care duceau din Ardeal spre Dunăre şi Mare, vechile drumuri ciobăneşti ; presărat cu sate, şi azi remarcabile ca viaţă etnică, artă şi arhitectură populară, judeţul Gorj pune la îndemâna turismului românesc câteva din valorile lui de frunte. Mai întâi, defileul Jiului, porţiune cuprinsă între Bumbeşti şi Surduc. Apoi, drumul care pleacă de la Tg.-Jiu în două direcţii opuse: spre Tismana şi Polovraci.


Dar ceea ce cuprinde astăzi Gorjul, unic pentru drumeţia românească, este noul drum alpin « Regele Carol al II-lea », singurul loc din toţi munţii noştri, unde se poate merge cu automobilul la o înălţime de peste 2.100 m.


Alpinism. În munţii Lotrului, munţii Parângului, munţii Vâlcanului.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 167.827 locuitori, din care 48,5% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 72,8% bărbaţi ştiutori de carte şi 28,3% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:
 

Gradul de instrucţie şcolară Mediul urban Mediul rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extraşcolară 0,7 0,4
2.       Primară 66,1 93,2
3.       Secundară 18,9 3,5
4.       Profesională 10,1 2,7
5.       Universitară 2,8 0,2
6.       Alte şcoli superioare 1,4 0,0


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului G. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 50.319 loc. (1.303 mediu urban şi 49.016 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi , 1 liceu de fete, 1 liceu comercial, 1 şcoală normală, 1 gimnaziu industrial de băieţi şi 1 gimnaziu industrial de fete.
 

Şcoli primare. 242, din care 236 rurale şi 6 urbane (toate de stat), cu un număr total de 31.310 elevi (1.141 mediu urban şi 30.169 mediu rural) şi cu 609 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii , 1 urbană de stat , cu 69 copii şi 1 conducătoare (situaţia din 1934).
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 28 cămine culturale.
 

Liga Culturală activează în Tg.-Jiu, Bărbăteşti, Băltişoara, Fărcăşeşti, Musculeşti, Pojar şi Turburea.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 50 cămine culturale, 2 societăţi muzicale şi 24 biblioteci, adică în total 76 organizaţii culturale, dintre care 23 au personalitate juridică.


În oraşul Tg.-Jiu se mai află un muzeu judeţean, o bibliotecă comunală, un cinematograf, o societate corală, o societate sportivă şi o societate de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 99,6% sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 418 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 protestantă şi 1 casă de rugăciuni izraelită.


2 mânăstiri (Tismana şi Polovraci) şi 5 schituri ortodoxe (Lainici, Crasna, Strâmba, Locurile-Rele şi Cioclovina).
 

Instituţii bisericeşti. În oraşul Tg.-Jiu se află reşedinţa protopopiatului ortodox, sub jurisdicţia Episcopiei Râmnicului şi a Noului Severin (mitropolia Ungro-Vlahiei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului G. este oraşul Târgu-Jiu. Judeţul are 453 sate, împărţite astfel:
 

  • Plasa Amaradia - 52 sate
  • Plasa Gilort - 76 sate
  • Plasa Jiu - 80 sate
  • Plasa Novaci - 83 sate
  • Plasa Ocolul - 96 sate
  • Plasa Vulcan - 66 sate

 


Organizare judecătorească. Un tribunal la Tg.-Jiu cu 2 secţiuni, 14 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel Craiova.
 

 

8 judecătorii la: Tg.-Jiu, Bibeşti, Brădiceni, Logreşti, Novaci-Români, Peşteana-Jiu, Tg.-Cărbuneşti, Turcenii-de-Sus, cu un total de 17 magistraţi.
 

Organizare sanitară. 3 spitale de stat în Tg.-Jiu, Novaci şi Tg.-Cărbuneşti.
 

Sanatoriul « Dr.Pogani » (particular) în Tg.-Jiu.
 

Dispensarul oficiului de Asigurări Sociale, 1 dispensar comunal, Dispensarul circ.I sanitară a jud. Gorj, Laborator comunal de analize umane. (toate la Tg.-Jiu).


17 dispensare


Serviciul sanitar judeţean şi serviciul sanitar al oraşului Tg.- Jiu.


Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale din Craiova are la Tg.-Jiu un oficiu, un serviciu medical cu 2 medici. În oraşul Tg.-Jiu mai activează Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., 1 cămin de ucenici şi 10 societăţi de ajutor reciproc.

Principalele aşezărisus

  • Târgu-Jiu, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.
  • Stema. Scutul despicat. În cartierul prim pe albastru, o spadă dreaptă de aur, cu garda în jos. În cartierul al doilea, pe aur, steagul albastru al lui Tudor Vladimirescu, purtând un medalion negru, încărcat cu Sfântul Teodor Tiron.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
    Simbolizează vitejia Gorjenilor şi mişcarea de redeşteptare naţională de la 1821, pornită de acolo.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul T.- J. pare a fi continuarea unei străvechi aşezări romane, situate la punctul de intersecţie a două drumuri mari: cel care ducea dela Drubeta (T. Severin) la Buridava şi cel care ducea de-a-lungul Jiului la Sarmisegetuza.
    Numele de T.- J. apare într-un act dela Dan II, prin care se întăresc mânăstirii Tismana, „morile din Târgul-Jiului”..
    În sec. XVlI, Radu Şerban dărueşte fraţilor Buzeşti, Radu Clucerul şi Preda, marele ban, o parte din oraş, pentru credinţa lor şi a fratelui lor, Stolnicul Stroe.
    Aci s-au dat luptele pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu cătanele Isprăvniciei, la izbucnirea revoluţiei din 1821.
    În Octomvrie 1916, locuitorii oraşului, bărbaţi şi femei, au opus o resistenţă eroică invaziei armatelor germane.
    Populaţie
    După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, oraşul
    T.- J. avea la acea dată 12.944 locuitori.
    Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937, este de 10.960 locuitori (fără comunele suburbane Preajba şi Vădeni care la recensământul din 1930 s-au trecut la oraşul T.- J. şi care aveau la acea dată un total de 1.801locuitori).
    Economie
    Industrie şi comerţ. 1 fabrică de mobile, 1  de fasonat lemnul, 2  de pielărie, 1 de postav,1 de cărămidă refractară.
    Comerţ cu animale, pasări, brânzeturi, ţuică şi lemn de construcţie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Comerţului (sucursală), Banca « Creditul Gorjan », Banca « Tg-Jiu »,  Banca Generală a Gorjului, Casa de Credit a Agricultorilor, Banca de Scont Comercial, Banca « Victoria », Federala băncilor populare, Banca Învăţătorilor gorjeni, Banca populară « Tudor Vladimirescu ».
    Finanţe publice. Bugetul oraşului T.- J., pe exerciţiul 1936/37, prevede următoarele cifre: 8.995.800 venituri şi 13.136.400 cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “Tudor Vladimirescu”, Liceul de fete  “Ecaterina Teodoroiu”,  Liceu comercial, Şcoala normală de băieţi “Spiru Haret”, Gimnaziu in-
    dustrial de fete, Şcoală de ceramică, 6 şcoli primare, 1 şcoală de copii mici.
    Instituţii culturale. Muzeu judeţean, Bibliotecă comunală, Teatru comunal, 1 cinematograf.
    Liga Culturală, 1 asociaţie culturală pe lângă Revizoratul şcolar, 1 societate corală, 1 societate sportivă, 1 societate de vânătoare.
    Ziare şi reviste. « Glasul Tărănimii », « Pandurul»,  «Vestitorii Gorjului », « Gorjanul » (săptămânal), « Pâinea Vieţii » (lunar), « Amicul Tinerimii » (lunar).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 6 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 protestantă, 1 casă de rugăciune izraelită.
    Instituţii bisericeşti. Reşedinţa protopopiatului ortodox.
    Administraţie
    Oraşul T.- J., capitala judeţului Gorj, este situat la 108 km de Craiova şi la 289 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Filiaşi - Bumbeşti.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Poliţie, Legiune de Jandarmi, Administraţie financiară, Oficiu judeţean de turism, 2 percepţii
    fiscale, Cameră de agricultură, Pompieri, Oficiu P.T.T.,  Oficiu telefonic, Depozit C.A.M. judeţean, Serv. de poduri şi şosele, Revizorat şcolar, Serv. sanitar judeţean,
    Serv. veterinar judeţean, Serv. sanitar comunal, Birou de măsuri şi greutăţi.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Sfatul negustoresc, Corpul contabililor autorizaţi, Asoc. învăţătorilor Gorjeni, Corporaţia meseriaşilor, Asoc. «Meseriaşul », Soc. funcţionarilor publici.
    Edilitate. Uzină electrică.
    Sănatate publică. Spital judeţean, Sanatoriul « Dr. Al. Pogany » (particular), Dispensarul Oficiului de asigurări sociale, Dispensarul comunal, Dispensarul circ.1 sanitară a judeţului Gorj, Laborator comunal de analize umane.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Soc. « Principele Mircea », Cămin
    de ucenici, 10 societăţi de ajutor reciproc. 

Fotografiisus

1095___bragagiu_la_tg_jiu.jpg

Bragagiu la Tg Jiu

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1096___clugri_la_polovragi.jpg

Călugări la Polovragi

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1097___casa_doppeltg_jiu.jpg

casa Doppel+Tg Jiu

1098___casa_gnescu___tg_jiu.jpg

Casa Gănescu - Tg Jiu

1099___catedrala_tg_jiu.jpg

Catedrala Tg Jiu

1100___gheorghe_ttrescu.jpg

Gheorghe Tătărescu, prim ministru al României

1101___gorjanc.jpg

Gorjancă

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1102___n_drum_spre_pia_la_tg_jiu.jpg

În drum spre piaţă la Tg Jiu

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1103___mnstirea_polovragi.jpg

Mănăstirea Polovragi

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1104___mausoleu_ecaterina_teodoroiu.jpg

Mausoleu Ecaterina Teodoroiu

1105___muzeul_alex_tefulescu.jpg

Muzeul Alex Ştefulescu

1106___zi_de_hram_la_bumbeti_jiu.jpg

Zi de hram la Bumbeşti-Jiu

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1107___rani_din_bumbeti_jiu_gorj_acum_o_sut_de_ani.jpg

Ţărani din Bumbeşti-Jiu, Gorj, acum o sută de ani

Sursa:  Târgu Jiu Odinioară

1109___vnztori_de_petrol___tg_jiu.jpg

Vânzători de petrol - Tg Jiu

Sursa:  Târgu-Jiu Odinioară

1110___scoala_de_ceramica_tg_jiu.jpg

Scoala de ceramica-Tg Jiu

1111___scoala_de_ceramica_interior_tg_jiu.jpg

Scoala de ceramica_interior-Tg Jiu

1112___port_gorj.jpg

Port popular din Gorj

1710___dinc_schileru.jpg

Dincă Schileru

Dincă Scheleru 1846 -1918 , cunoscut ca Neica Dincă Schileru .
S-a născut in Gorj , comuna Schela iar dupa căsătorie s-a stabilit in Bălteni .A facut doar 42 de zile de şcoală, dar a fost înzestrat cu o inteligenţă nativaă si o putere de muncă extraordinară . Pornit de la munca de jos a ajuns un prosper om de afaceri . Activităţile sale au vizat comertul , agricultura , mineritul . A fost ales ca deputat in mai multe randuri ( primul deputat taran din parlamentul Romaniei ) si s-a facut remarcat ca un aprig sustinator al reformelor . A practicat aceasta activitate infatisandu-se in Parlament cu mare mandrie imbracat in costumul popular gorjenesc .A fost ctitor de scoli si biserici satesti, sprijinind cu bani studentii saraci. A lasat "blestem" ( asa cum se obisnuia in epoca ) pentru învăţătorii ce nu-si vor indeplini meseria cu sârg si implicare . A supravieţuit unui atentat si a ridicat o statuie in locul a fost impuscat si unde era sa-si piarda viata . Avand un atelier de croitorie , Dinca si-a "personificat" costumul gorjenesc imbogatindu-i ornamentele intr-un stil propriu si a creat astfel ceea ce urma sa se devina "costumul schileresc ". Bucurandu-se de o popularitate foarte mare "Neica Dinca" a intrat in folclor "Foaie verde foi de boj/ Cine-a fost o dată-n Gorj/ A fost Tudor si Magheru/ Si-a mai fost Neica Schileru / Si-a mai fost si Aristica , nepotu` lu` Neica Dinca ."