Judeţul Hotin

Judeţul Hotin

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul H. face parte dintre judetele Moldovei dintre Prut si Nistru (Basarabia) si este ultimul judet spre Nord, al acesteia. Era, pe vremuri, tinutul din marginea Poloniei si cuprindea cetatea Hotinului, menita sa apere Moldova dinspre aceasta parte.
 

Suprafata. 3.782 km².
 

Înfatisarea pamântului. O culme deluroasa înalta care porneste din masivul Bârdaului de la granita cu Bucovina, taie judetul de la V la E tinându-se aproape de Nistru. Din aceasta culme coboara catre valea cu meandre, adâncite în marginea podisului Podolic pinteni scurti ; iar catre valea, mai larga si mai mlastinoasa a Prutului, culmi deluroase prelungi si cu spinarea netezita în chip de podis.


Clima si ape. Clima este mai aspra decât în Sudul tarii (media temperaturii anuale este de peste 8°), cu contraste de temperatura destul de mari însa (25° –28°) si cu precipitatiuni ceva mai abundente (între 400-600 mm anual) numai în N-V si pe dealurile mai înalte din interiorul judetului. Catre valea Nistrului, dar numai în E, precipitatiunile scad sub 400 mm. Un indiciu al asprimei climei de aici este si faptul ca pe la Hotin trece limita vitei de vie, dar strugurii nu se coc de obiceiu. Fiind amenintate sa sece în timpul verii, ele au fost prefacute de locuitori în salbe de lacuri. Merita totusi o mentiune speciala, linia de izvoare dela obârsiile acestor râuri ( de o parte si de alta a culmii dinspre Nistru), unde, atrase de abundenta apei, satele se tin lant cale de multi km.


Vegetatie. În N-V judetului, pe dealurile care depasesc 300 m, fagetul este înca frumos dezvoltat ; în restul tinutului însa, adica în cea mai mare parte a lui, pâlcurile de stejari de pe înaltimi sunt asociate cu fâneata de tipul foarte apropiat celei medio-europene, cu multe ierburi înalte si flori ; stepa propriu-zisa se strecoara numai în lungul vaii Prutului, pe o fâsie subtire.


Bogatii minerale. Afara de piatra, (calcar de constructie si de var) si afara de putin lignit în S-V judetului, nu se pot cita minereuri importante.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul H. si-a luat numele de la cetatea care-si rasfrânge, în fata Camenitei – bastion al Poloniei de altadata - chipul în apele Nistrului.
 

Cetatea a fost înaltata de moldovenii lui Alexandru cel Bun, catre 1400, cu ajutorul litvanilor marelui principe Vitold.
 

Pâna la trecerea ei în posesiunea Turcilor, cetatea a fost administrata de pârcalabi. Sub Stefan cel Mare, pârcalabul ei a fost un unchiu al Domnului – Vlaicu.
 

În ea, Petru Rares a înfruntat pe Poloni.
 

Din ea, Bogdan, fiul lui Alexandru Lapusneanu, a plecat pentru desele lui incursiuni în Polonia.
 

În 1600, Mihai asedia pe Ieremia Movila, închis în cetate.
 

Aici, în 1673, Stefan Petriceicu, Domn al Moldovei si Grigore Ghica, Domn al Tarii Românesti, îsi asezara corturile, alaturi de oastea turceasca, venita sa atace pe regele Sobietki, si de aici, trecura în oastea acestuia, tradând cauza Turcilor.
 

În 1713, Abdi Pasa, serascherul, trecând prin Hotin, cu oaste, spre a instala ca rege în Polonia pe Stanislas Leszczynski, prietenul lui Carol XII si viitorul socru al regelui Ludovic XV al Franciei, puse mâna pe frumoasa cetate a Moldovei.
 

Cu ajutorul chiar al lui Nicolae Mavrocordat care domnea atunci în Moldova, el îi facu reparatii si adaosuri – într-un miserabil stil turcesc – si o dadu în primire, împreuna cu tinutul înconjurator pe care îl smulse Moldovei, unui pasa, ca sa fie de aparare Semilunei, în acest punct amenintat de expansiunea teribila a Rusiei.
 

Asa se nascu raiana Hotinului, a carei existenta tulburata de incursiuni austriece si rusesti, în 1739, 1769, 1788 se sfârsi în 1812.
 

Monumente istorice. Cetatea Hotinului , pe care profesorul N.Iorga o descrie astfel în cartea sa « Neamul românesc în Basarabia » : «  Mesteri din Podolia sau italieni au lucrat Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au facut din piatra bine potrivita si amestecata cu linii de caramida, pentru podoaba, un masiv rotund de zidarie strasnica, ce se ridica drept pe malul Nistrului puternic. Turnuri se umfla pe la colturi, tot asa de urias planuite si aduse la îndeplinire. În centru se facura încaperi de rugaciune si locuinta, si printre naruiturile de acum, printre multele schimbari, care au pierdut astazi mai orice înfatisare, ramâi uimit când vezi semnele deosebitoare ale arhitecturii din veacul al XV-lea al Moldovei. Casele acestea care au fost spoite cu rosu pentru haremul vreunui pasa, au feresti de piatra alba, în arcuri sfarâmate, si o use de biserica în care se taie trei rânduri de linii împodobite, ca la usa bisericii din Scânteie, cladita de Stefan cel Mare. Colo sus, pe zidul acela maret, feresti mai mici au ciubuce de piatra sapata, care se taie în unghiuri drepte, si se vede chiar prin sparturi o poarta de sapte – opt arce în cadrele ei îndrasnete, cari e desigur, cea mai frumoasa din toate vechile cladiri românesti. Ea e sfarâmata în parte, drumul la dânsa s-a rupt, si ar trebui sa te cateri prin bolovanii risipiti ca s-o vezi mai bine ».
 

Biserica sf. Nicolae din Hotin , atribuita lui Stefan cel Mare, resedinta învatatului episcop Amfilohie, dupa 1770 degradata de Turci, care au folosit-o ca moschee.
 

Biserica Nasterii Maicii Domnului din Culiscauti, constructie de lemn din 1603.

Populaţiesus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul H. numara de 395.345 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex
 

Unitati administrative

Numarul locuitorilor

Total

Barbati

Femei

Total judet

 

Orasul Hotin

Total rural

•  Plasa Briceni

•  Plasa Hotin

•  Plasa Lipcani

•  Plasa Secureni

395.345

 

15.287

380.058

94.167

100.369

106.566

78.956

193.146

 

7.344

 

185.802

46.128

48.406

52.224

39.044

202.199

 

7.943

 

194.256

48.039

51.963

54.342

39.912


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta

Locuitori

Grupe de vârsta

Locuitori

Toate vârstele

 

0- 9 ani

10-29 ani

395.345

 

113.157

152.248

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

85.005

37.370

6.598

967


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei în judetul H. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

 

 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absolute

Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

-

 

387.895

404.277

408.792

414.794

417.073

421.848

12.390

 

12.448

13.843

12.217

12.241

11.200

11.364

7.566

 

7.419

7.414

6.749

8.142

7.703

7.051

4.824

 

5.029

6.029

5.466

4.099

3.497

4.313

30,3

 

31,3

34,2

29,9

29,5

26,9

26,9

18,5

 

18,6

19,3

16,5

19,6

18,5

16,7

11,8

 

12,7

14,9

13,4

9,9

8,4

10,2


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Hotin a fost de 425.627 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 395.345 reprezinta un spor natural de 30.282 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 7,7 %.

Economiasus

Judetul H. are un profund caracter agricol. Industria desvoltata pe pamânt e strâns legata de productia agricola.
 

Importanta productie de miere.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 378.200 ha. Suprafata arabila este de 303.771 ha, adica 80,32% din suprafata judetului si 1,03 % din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 6.813 ha, adica 2,24%, iar mica proprietate 296.958 ha, adica 97,76%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 246.935 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 100.320 ha, cu o productie de 1.413.683 chint. (prod. medie la ha 14,1 chint.), în valoare de 332 mil. lei.
 

Grâul ocupa 69.941 ha, cu o productie de 604.022 chint. (prod medie la ha 8,6 chint.), în valoare de 239 mil. lei.
 

Orzul ocupa 37.450 ha, cu o productie de 309.011 chint. (prod. medie la ha 8,2 chint.), în valoare de 76 milioane lei.
 

Secara ocupa 34.010 ha, cu o productie de 333.309 chint. (prod. medie la ha 9,8 chint.), în valoare de 97 milioane lei.
 

Ovazul ocupa 4.094 ha, cu o productie de 33.478 chint. (prod. medie la ha 8,1 chint.) , în valoare de 10 milioane lei.
 

Hrisca ocupa 1.053 ha, cu o productie de 5.397 chint. (prod. media la ha. 5,1 chint.), în valoare de 2 milioane lei.
 

Meiul ocupa 66 ha si maturile ocupa 1 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.744 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 5.099 ha, cu o productie de 105.975 chint. fân (media la ha 20,7 chint.), în valoare de 14 milioane lei si 50 chint. samânta. Lucerna ocupa 2.199 ha, cu o productie de 54.543 chint. fân (media la ha 25,6 chint.), în valoare de 7 milioane lei si 21 chint samânta. Radacinile de nutret ocupa 956 ha, cu o productie de 164.158 chint. (media la ha 171,7 chint.), în valoare de 11 mil. lei.
 

Plantele alimentare ocupa 16.332 ha. Din aceasta suprafata fasolea ocupa 6.934 ha, cu o productie de 50.653 chint. (media la ha 7,3 chint.) în valoare de 18 mil. lei. C artofii ocupa 5.346 ha, cu o productie de 486.362 chint. (media la ha 90,9 chint.), în valoare de 61 milioane lei.
 

Cartofii printre porumb dau o productie de 23.024 chint. în valoare de 3 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 7.973 chint. în valoare de 3 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 770.879 chint., în valoare de 39 mil. lei.
 

Plantele industriale ocupa 24.025 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 15.445 ha, cu o productie de 116.629 chint. (media la ha 10,8 chint.), în valoare de 62 mil. lei. Sfecla de zahar ocupa 2.583 ha, cu o productie de 435.419 chint (media la ha 168,5 chint.) în valoare de 24 mil. lei. Cânepa ocupa 1.890 ha, cu o productie de 9.281 chint. fuior (media la ha 4,9 chint.), în valoare de 32 mil. lei si 13.260 chint. samânta (media la ha 7.0 chint.), în valoare de 5 mil. lei. Mustarul ocupa 1.098 ha, cu o productie de 3.301 chint. (media la ha 3,0 chint.) în valoare de 2 mil. lei. Anisonul ocupa 417 ha, cu o productie de 3.301 chint. (media la ha 3,0 chint).


Caracteristica. Suprafetele ocupate în acest judet de secara, linte, hrisca, anison (70,4% din tara) si mac sunt clasate pe locul I din tara. În privinta productiei la ha a anisonului, judetul H. este deasemenea în fruntea judetelor tarii.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (378.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 1.735 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 3.070 ha, cu o productie de 50.962 chint. (prod. medie la ha 16,6 chint.), în valoare de 6 mil. lei.
 

Pasunile ocupa 6.728 ha.
 

Padurile ocupa 39.511 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 1.132 ha, cu o productie de 65.716 chint. (prod. medie la ha 66,8 chint.), în valoare de 23 mil. lei.
 

Alti pomi fructiferi (meri, peri, nuci) ocupa 2.401 ha.
 

Vita de vie ocupa 363 ha.
 

Cresterea animalelor. În judetul H. se gaseau în anul 1935 : cai 55.357, boi 55.073, oi 178.565, capre 1.306, porci 37.882, stupi sistematici 7.011, stupi primitivi 5.771.
 

Industrie. Alimentara. 241 mori ( 7 sistematice, 13 cu aburi, 96 de apa, 37 de vânt si 88 taranesti cu motor), 42 fabrici si teascuri de ulei, 1 fabrica de zahar, 3 fabrici de bomboane, 1 de unt, 4 de spirt, 1 de bere, 1 de malt.
 

Alte industrii. 3 fabrici de caramida, 1 de tigla, 11 de var, 1 de ghips, 3 de cherestea, 4 de sapun, 1 de tabacarie si 1 de oale.
 

Cariere. Ghips (la Mamaliga), piatra calcara pentru fabricarea varului la Hotin, piatra calcara pentru constructii la Edinita.
 

Comert. Comert intens cu cereale, fructe, vite, pasari si produse animale. Export în Polonia, Germania si Palestina. Centre comerciale: Hotin, Lipcani, Briceni, Edinita si Secureni.
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judetului functioneaza 3 banci (societati anonime).

Cooperative agricole de aprovizionare si vânzare în comun 13.536 membri si cu un capital varsat de 408.917 lei. Bilantul încheiat 2.218.042 lei.
 

Cooperative de consum 26, cu 2.879 membri si cu un capital social varsat de 1.162.621 lei. Marfurile generale în valoare de 766.219 lei.
 

Drumuri. Judetul H. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 1.225 km 896 m, repartizata astfel :
 

Drumuri nationale. 262 km 416 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 146 km 792 m (pietruiti si pavati).
 

Drumuri judetene 273 km 743 m din care administratia judetului întretine 66 km 774 m, pavati si pietruiti.
 

Drumuri comunale 689 km 737 m.
 

Lungimea podurilor este de 2.385,70 metri repartizata astfel : podur i nationale 672,50 m, judetene 484,20 m si comunale 1.229,00 m.
 

Prin judet trec 5 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
 

1. Cernauti - Hotin.

2. Cernauti – Lipcani – Otaci - Târg.

3. Hotin – Briceni – Balti (Hotin – Briceni=67 km).

4. Saveni – Lipcani – Hotin.

5. Saveni – Edinita - Otaci- Târg.
 

Cale ferata. Judetul H. este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de

141 km.
 

Statii importante  : Larga, Sulita
 

Posta, telegraf, telefon. 10 oficii P.T.T. de stat la: Hotin, Sulita, Briceni - Tg, Chelmenti, Cliscauti, Corjeuti, Edinita-Tg, Lipcani-Tg, Romancauti si Secureni – Tg; 2 agentii speciale la Dinauti si Mamaliga si 1 gara cu serviciu postal (Iarnauti).
 

Oficii telefonice  la : Hotin, Sulita, Briceni-Târg, Chelmenti, Cliscauti, Corjauti, Dinauti, Edinita – Târg, Iarnauti, Lipcani – Târg, Mamaliga, Romancauti, Secureni – Târg.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 313.977 locuitori, din care 29,7% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 43,6% barbati stiutori de carte si 16,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

100,0

15,5

56,6

19,2

5,3

2,8

0,6

100,0

10,1

80,7

6,6

1,9

0,6

0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului H. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 113.454 loc. (6.012 mediu urban si 107.442 mediu rural).
 

Scoli secundare:. 1 liceu de baieti, (Hotin), 1 liceu de fete, 2 licee comerciale de baieti (Hotin si Sulita), 2 gimnazii industriale de baieti (Hotin si Sulita), 1 gimnaziu industrial de fete (Hotin), 2 licee particulare (Briceni si Secureni), 1 gimnaziu de baieti (Lipcani) , 1 gimnaziu comercial (Briceni), 1 gimnaziu evreesc (Sulita), 1 scoala de agricultura (Romancauti).
 

Scoli primare: 243, din care 226 rurale si 17 urbane (273 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 38.579 elevi (3.039 mediu urban si 35.540 mediu rural) si cu 738 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
 

Gradini de copii: 17, din care 13 rurale si 4 urbane (toate de stat), cu un numar total de 776 copii (130 mediu urban si 646 mediu rural) si cu 17 conducatoare (situatia din 1934).
 

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 62 de localitati.
 

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 78 camine culturale, 3 societati muzicale si 9 biblioteci, adica în total 90 organizatii culturale, dintre care 63 au personalitate juridica.

Asociatia „ASTRA” pentru cultura si literatura româna în Bucovina activeaza la Hotin, Lipcani, Edinita, Colencauti.
 

În Orasul Hotin se mai afla 2 biblioteci publice, 1 filiala a Soc. „Fauritorii României mari”, Soc. Culturala „Ateneul Bogdan Petriceicu- Hasdeu” , la Sulita 1 camin cultural C.F.R., la Lipcani Soc. Culturala « Speranta ».
 

În judet sunt 8 cinematografe, 1 teatru de vara, 9 societati sportive si 4 societati de vânatoare.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locui torilor judetului 87,0% sunt ortodocsi.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 155 biserici ortodoxe, 4 lipovenesti, 1 romano- catolica, 1 armeneasca, 44 case de rugaciuni baptiste, 67 sinagogi si case de rugaciuni mozaice.
 

În satul Neporotova se afla manastirea « Galita ».
 

Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe la Hotin si Edinita. Judetul se afla în eparhia Hotinului (Mitropolia Bucovinei).

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judetului H. este orasul Hotin. Judetul are 2 orase (Hotin si Sulita) si 215 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Chelmenti …………………. 37 sate

•  Plasa Cliscauti …………………….. 37 sate

•  Plasa I.G. Duca…………………… 46 sate

•  Plasa Lipcani………………… ….. 34 sate

•  Plasa Secureni ………………… 23 sate

•  Plasa Sulita …………………….. 33 sate


Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Hotin cu o sectiune, 9 magistrati si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Cernauti.
 

6 judecatorii în Hotin, Sulita, Briceni, Cliscauti, Tg. –Lipcani, si Secureni cu un total de 12 magistrati.
 

Organizare sanitara. 8 spitale de stat la Hotin, Sulita, Briceni, Chelmenti, Lipcani, Romancauti, Secureni si Târnova.
 

1 spital pentru tuberculosi la Vorniceni.
 

4 spitale evreesti la Hotin, Sulita, Briceni si Secureni.
 

8 dispensare de stat, 1 dispensar comunal, 1 dispensar al Soc. « Crucea Rosie » si 2 dispensare particulare evreesti.
 

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are un oficiu la Hotin si organizatii medicale la Hotin, Sulita, Lipcani, cu un total de 4 medici.

Principalele aşezărisus

  • HOTIN - capitala judetului
     

GEOGRAFIE
 

Asezare. Orasul H. s-a desvoltat la adapostul unei vechi cetati care pazea vadul de trecere peste Nistru catre Polonia, în N. Moldovei. Azi este orasul cel mai din N. al tarii legat prin drum bun numai de Cernauti.
 

Vatra orasului, în suprafata de aproape 940 ha, se întinde sus pe un podis la o altitudine de cca 240 m. O parte din gospodariile periferice coboara însa atât râpele valcelelor scurte si repezi care dau în valea principala, cât si malul destul de abrupt al acesteia. Tot sus se gaseste, în mahalaua ruseasca si vechea cetate.
 

Cadrul este format de podisul, pe alocurea foarte întins si cu caracter de suprafata structurala care se întinde, lipsit de paduri, mai ales în E. si în S., pâna la Prut. Oras de granita, a sporit în ultima vreme prin emigrantii de peste Nistru.
 

ISTORIE
 

Vechime si desvoltare istorica. Orasul H. este anterior întemeierii Moldovei.
 

Cetatea lui a fost construita de Alexandru cel Bun cu ajutorul litvanilor marelui principe Vitold, întinsa si fortificata mai târziu de Petru Rares.
 

Punct strategic de prim ordin, cetatea a servit deseori de adapost boierilor rasculati si domnitorilor rasturnati din scaun.
 

Monumente istorice. Cetatea Hotinului.

Biserica Sf. Nicolae atribuita lui Stefan cel Mare. Degradata de Turci care au folosit-o ca moscheie.
 

POPULATIE

Orasul H. avea în anul 1930 un numar de 15.286 locuitori
 

ECONOMIE
 

Industrie si comert. Nefiind legat de interiorul tarii prin cale ferata, Hotinul a ramas un centru de schimb al produselor din imediata apropiere : cereale, animale si produse animale.
 

În Hotin se afla : 1 fabrica de bere, 1 fabrica de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, 1 fabrica de sapun, 12 mori si 3 fabrici de caramida.
 

Institutii de credit. Banca Nationala (agentie), Banca « Basarabia », Banca Corpului Didactic, Banca « Cetatea », 2 banci populare, Banca de împrumut si pastrare.
 

CULTURA


Învatamânt. Liceu de baieti, Liceu de fete, Liceu comercial, Gimanziu industrial de baieti, Gimnaziu industrial de fete, 10 scoli prinmare, 3 scoli de copii mici.
 

Ziare si reviste. “Glasul Hotinului” (saptamânal) “Aurora” (lunar), “Buletinul judetului Hotin”.
 

RELIGIE
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 3 biserici ortodoxe, 1 biserica romano – catolica, 2 biserici lipovenesti, 1 biserica armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista si 17 sinagogi.
 

ADMINISTRATIE

 

Orasul H. este capitala judetului Hotin, situat la 283 km de Chisinau si la 554 km de Bucuresti. Statie c.f. la 35 km (Larga).
 

Institutii publice. Prefectura, Primarie, Tribunal, Judecatorie, Administratie financiara, Politie, Perceptie, Revizorat scolar, Serviciu sanitar judetean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar judetean, Serviciu agricol, Camera de agricultura, Camera de comert si industrie, Serviciu judetean de drumuri, Birou de masuri si greutati, Vama, Închisoare, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
 

Edilitati. Uzina electrica, abator comunal.
 

  • SULITA - comuna urbana
     

Situata la 39 km de resedinta judetului si la 546 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Ia si – Vasile Lupu – Balti - Cernauti.
 

Are 5.027 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la 3.482.103 lei.
 

Comert intens cu cereale, animale, lemne.
 

Banca Comerciala, Banca Populara « Sprijinul » , Banca « Tovarasia » de împrumut si pastrare, Banca taraneasca « Plugarul », Banca meseriasilor C.F.R.
 

Liceu comercial, gimnaziu industrial, gimnaziu mixt evreesc, 6 scoli primare, 1 gradina de copii.
 

1 camin cultural al Fundatiei Culturale « Principele Carol », 1 camin C.F.R., 1 biblioteca particulara, 2 cinematografe, 1 societate sportiva.
 

3 biserici ortodoxe.
 

Primarie, Prefectura, Judecatorie de ocol, Comisaritat de politie, Perceptie fiscala, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Aeroport, uzina electrica.
 

Spital de stat, 1 dispensar de stat, Soc. « Crucea Rosie », 1 azil de batrâni.

Fotografiisus