GEOGRAFIE

Aşezare. Judeţul Ialomiţa este aşezat în S-E Munteniei, la întorsura Dunării; străbătut de drumul care leagă Bucureştii cu portul Constanţa. Este un judeţ de stepă.

Suprafaţa. 7.095 km². Este unul dintre cele mai întinse judeţe ale ţării.

Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este un câmp înalt şi uscat, Bărăganul propriu-zis, cuprins între Dunăre şi Ialomiţa, adică încadrat între zone joase şi umede (lunci şi bălţi). Judeţul cuprinde totuşi şi o parte a câmpiei de pe stânga Ialomiţei. Câmpul Bărăganului propriu-zis este, în general, foarte neted ; totuşi, către Dunăre, el coboară în mai multe trepte (terase) şi este tăiat de câteva văi scurte, care înlesnesc coborârea spre baltă ; spre râul Ialomiţa e neregulat, vălurat şi mai înalt, din cauza dunelor pe care le-a construit aici Crivăţul, din aluviunile nisipoase ale râului vecin.

Climă şi ape. Clima este de tip pontic, adică foarte secetoasă (sub 500 mm precipitaţiuni anual) şi cu contraste puternice de temperaturi între iarnă şi vară (26°-27°). Crivăţul, vântul dominant în tot anul, îngrămădeşte iarna zăpada în troiene, care de multe ori opresc circulaţia trenurilor.

Apele mari sunt numai cele care vin de departe (Ialomiţa şi Dunărea cu bălţile ei, Iezerul, Călăraşi, Boianul). Văile scurte, afluente Ialomiţei pe stânga, se termină în mici limane, unele din ele sărate (Amara, Fundata). În câmpia înaltă apa se găseşte la mare adâncime (20- 30 m).

Vegetaţie. Cu excepţia marginii estice unde se mai întâlnesc puţine pâlcuri de stejar închirciţi şi apăraţi cu brâuri de salcâmi, tot restul judeţului a fost, până nu de multă vreme, o stepă cu păioase, tipică. Au mai rămas de altfel şi acum câteva petice, după care ne putem da seama de compoziţia ei floristică: graminee dominante, în asociaţie cu plante spinoase (ciulini, scaieţi, holeră, centauree, etc.), pelinuri, lumânărică, euforbii ( laptele cucului), cucută, etc..

ISTORIE

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Ialomiţa este remarcabil în istoria militară a Ţării Româneşti. El era prielnic îndeosebi armatelor reduse ale Principatului care puteau lovi repede, după tactica lor, o armată numeroasă în mersul ei prin Bărăgan.

Aici, la al doilea Rovine, Mircea bătu pe Turci în 1394, şi la locul numit Nenişor, Matei Basarab înfrânse pe rivalul său Vasile Lupu (1639).

Tot în acest judeţ se afla Cetatea de Floci, punct militar şi străveche schelă pe Dunăre, în împrejurimile căreia Mihai Viteazul birui pe Turci la 1595. Judeţul a fost de mai multe ori sub acel mare voievod, teatrul luptelor cu Turcii.

Monumente istorice. Biserica din Slobozia, fosta mânăstire Slobozia, zidită de Matei Basarab la 1632, sfinţită la 1636 de către Patriarhul din Constantinopol.

La Piua Petrii, altădată vestita Cetate de Floci, câteva ruine ale vechilor biserici din vremea de înflorire (sec XVI-XVII).

În Lacul Boian, două aşezări preistorice pe un grind, din epoca de piatră (mileniul III înainte de Christos)

POPULATIE

Starea populaţiei. Judeţul I. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, un număr de 295.500 locuitori.

Populaţia judeţului este repartizată astfel:

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:

b) Pe grupe de vârstă:

 Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul I., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului I. a fost de 338.328 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 295.500 reprezintă un spor natural de 42.828 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 14,5 %.

ÎNFĂŢIŞARE SOCIALĂ

Bărăganul, câmpia ce cuprinde în întregime judeţul Ialomiţa, a fost întotdeauna locul de transhumanţă către bălţile Ialomiţei şi Brăilei şi Dobrogea a oierilor braşoveni sau făgărăşeni ; drumul călca odinioară partea de sus a judeţului, trecând prin « Cetatea de Floci » - locul unde oierii îşi valorificau lâna – vechi vad la Dunăre, azi în ruină. Aceste transhumanţe deveneau de multe ori popasuri mai îndelungi şi statorniciri în aşezări de sate.

Bărăganul pe care Odobescu, în al său « Pseudokinegeticos » ni-l descrie ca pe un pustiu fără margini, s-a îmbogăţit azi cu aşezări rurale mari, frumoase şi bine gospodărite, înşirate în bună parte pe malurile Ialomiţei.

Au venit aci români alcătuind sate numeroase ; regiunea s-a îmbogăţit în drumuri de fier şi în şosele şi iată că din pustiul de odinioară a răsărit câmpia mănoasă de azi prin perseverenţa muncii omeneşti.

Bărăganul, culcat la miazăzi şi răsărit pe luxura bălţilor, înspre miazănoapte e un covor întins, colorat de verde de toate nuanţele, ţesut de mâna dibace a ţăranului ialomiţean. Firea acestuia e liniştită, şi uşor predispusă la visare. Căutătorii de folklor au aflat aici o specifică reprezentare a cântecului şi versului câmpiei. Altfel, ţăranul ialomiţean e un harnic şi inteligent plugar, iar cel din bălţi, iscusit crescător de vite sau pescar. Imbrăcat în haine de târg – afară de colonistul care-şi menţine încă portul lui de origină - are faţa arsă şi suptă de asprimea vânturilor.

Drumuri cam piezişe te duc la Călăraşi, reşedinţa judeţului şi port la Dunăre. Prin preajma lui se află însemnate târguri care strâng principala avuţie a regiunii – cerealele - îndreptând-o apoi către Mare, la Constanţa.

ECONOMIA

Aşezat pe vasta câmpie a Bărăganului, dată culturii de mai puţin de un veac – pământ de o bogăţie nesecată - judeţul I. este cu adevărat, un grânar al ţării.

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 709.500 ha.

Suprafaţa arabilă este de 477.227 ha, adică 67,27% din suprafaţa judeţului şi 1,62 % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 71.802 ha, adică 15,05%, iar mica proprietate 405.525 ha, adică 84,95%.

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 405.999 ha, astfel repartizate:

Porumbul ocupă 192.966 ha, cu o producţie de 2.778.710 chint. (prod. medie la ha 14,4 chint.).

Orzul ocupă 90.792 ha, cu o producţie de 781.761 chint. (prod. medie la ha 8,6 chint.).

Grâul ocupă 66.125 ha, cu o producţie de 491.903 chint. (prod medie la ha 7,4 chint.).

Secara ocupă 23.234 ha, cu o producţie de 157.255 chint. (prod. medie la ha 6,7 chint.).

Ovăzul ocupă 18.894 ha, cu o producţie de 147.364 chint. (prod. medie la ha 7,8 chint.).

Meiul ocupă 13.949 cu o producţie de 95.989 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.).

Măturile ocupă 39 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 23.342 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă 15.802 ha, cu o producţie de 249.587 chint. (media la ha 15,8 chint.). Lucerna ocupă 4.565 ha, cu o producţie de 104.361 chint. fân (media la ha 22,8 chint.) şi 100 chint. sămânţă.

Plantele alimentare ocupă 227.484 ha. Din această suprafaţă fasolea ocupă 17.732 ha, cu o producţie de 148.823 chint. (media la ha 8,4 chint.). Mazărea ocupă 17.140 ha, cu o producţie de 72.367 chintale. Pepenii verzi şi galbeni ocupă 1.433 ha, cu o producţie de 110.699 chint. (media la ha 77,2 chint.).

Plantele industriale ocupă 18.147 ha. Din această suprafaţă rapiţa ocupă 8.590 ha, cu o producţie de 54.489 chintale (media la ha 6,3 chint.). Floarea soarelui ocupă 2.783 ha, cu o producţie de 20.470 chint. (media la ha 7,3 chint.). Soia ocupă 2.247 ha cu o producţie de 15.858 chint. (media 7,0 chint.). Inul ocupă 2.068 ha, muştarul ocupă 1.173 ha, iar tutunul 907 ha, cu o producţie de 10.087 chint (media 11,1 chint.).

Caracteristică. Suprafeţele ocupate de mazăre şi de mei sunt clasate în locul întâi din ţară, iar suprafeţele ocupate de fasole, soia, porumb şi secară sunt clasate în locul al doilea din ţară. In privinţa producţiei la hectar a tutunului, judeţul I. ocupă locul al doilea din ţară.

Ministerul Agriculturii întreţine o fermă-model la Feteşti.

În judeţ se află o secţiune a Institutului de Cercetări Agronomice a României, de experimentare agricolă a Bărăganului.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (709.500 ha), ogoarele sterpe ocupă 2.255 ha.

Fâneţelenaturale ocupă 2.627 ha, cu o producţie de 46.760 chint. (prod. medie la ha 17,8 chint.).

Păşunile ocupă 34.746 ha.

Pădurile ocupă 25.269 ha.

Pomii fructiferi ocupă 161 ha.

Viţa de vie ocupă 3.787 ha cu o producţie de 106.306 hl.

Creşterea animalelor. În judeţul I. se găseau în anul 1935:

C ai 102.768, boi 76.216, bivoli 1.904, oi 372.842, capre 961, porci 46.986, stupi sistematici 2.016, stupi primitivi 2.977.

De remarcat marele număr de oi şi de cai faţă de alte judeţe.

Ministerul Agriculturii şi al Domeniilor întreţine un depozit de armăsari în oraşul Slobozia.

Industrie. 6 mori sistematice, 99 mori ţărăneşti, 6 fabrici de rachiu, 4 de uleiu, 13 de lumânări, 1 de cărămidă şi ţiglă, asfalt, carton, etc., 1 de beton, 1 de tuburi de metal, 2 de articole metalice, 1 de pielărie, 2 tăbăcării şi 1 carieră de argilă.

Comerţ. Principalul comerţ se face cu produse agricole şi animale din care un mare număr se exportă spre ţările din Europa Centrală.

Comerţul de peşte se practică destul de intens. Debuşeele principale în Bucureşti, Ploieşti şi în localităţile industriale din Valea Prahovei.

În cuprinsul judeţului se află circa 2.500 întreprinderi comerciale.

Drumuri. Judeţul I. este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 1.793 km 441 m, repartizată astfel:

Drumuri naţionale. 204 km 375 m, din care o reţea pietruită de 120 km 749 m este întreţinută de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar comunele urbane 7 km şi 375 m. (pavaţi şi pietruiţi).

Drumuri judeţene 696 km 766 m din care o reţea pietruită de 177 km 627 m este întreţinută de administraţia judeţului, iar 3 km 1820 m de comunele urbane.

Drumuri comunale 892 km 300 m.

Lungimea podurilor este de 982,80 metri repartizată astfel: podur i naţionale –207,70 m, judeţene – 596,15 m şi comunale 178,95 m.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

• Bucureşti – Urziceni - Buzău.
• Urziceni – Slobozia – Hârşova.
• Bucureşti - Ştefăneşti – Călăraşi.

Cale ferată. Judeţul I. este străbătut de o reţea totală de cale ferată în

lungime de 302 km, din care 97 km linii principale simple şi 205 km linii secundare simple.

Itinerarii principale. Rapide: Bucureşti–Constanţa. Accelerate: Bucureşti-Constanţa, Buzău – Constanţa.

Staţii importante : Ciulniţa, Feteşti, Călăraşi, Slobozia, Ţăndărei, Urziceni.

Navigaţie aeriană. Prin judeţul I. trece linia de navigaţie aeriană L.A.R.E.S., cu plecare şi sosire pe aeroportul oraşului Călăraşi.

Itinerariu. Bucureşti – Călăraşi – Bazargic – Balcic.

Navigaţie fluvială. Curse zilnice ale societăţii N.R.F., linia Ostrov- Silistra – Călăraşi.

Poştă, telegraf, telefon. 7 oficiiP.T.T. de stat, 1 oficiu autorizat (Dragoş-Vodă), 3 agenţii speciale la Balaciu, Bărcăneşti şi Piua-Petrii, 15 gări cu serviciupoştal şi 10oficii telefonice.

Staţiuni climatice, balneare, turism. Amara, staţiune balneară aşezată în apriopierea lacului cu acelaşi nume, în câmpie, la numai 30 m înălţime. Climă temperată, aer curat şi uscat. Apă cloruro-sodică concentrată, sulfatată şi magneziană, nămol. Indicaţiuni : reumatism, tuberculoză ganglionară, boli de piele, boli nervoase, boli cronice constituţionale, boli de femei. Instalaţiuni modeste pentru băi calde ; în general se fac băi reci.

Fundata, lac cu ape cloruro-sodice iodurate, lângă satul Andrăşeşti, în apropiere de Slobozia. Nu există instalaţiuni balneare. Locuinţe în satele din apropiere.

CULTURA

Ştiinţă de carte. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 223.124 locuitori, din care 57,3% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 73,9% bărbaţi ştiutori de carte şi 41,2% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului I. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 82.640 loc. (4.817 mediu urban şi 77.823 mediu rural).

Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 2 gimnazii, 1 liceu comercial de băieţi, 1 gimnaziu comercial de băieţi, 1 liceu industrial de băieţi, 1 liceu industrial de fete, 3 şcoli de agricultură, 1 şcoală de ucenici, 1 şcoală de mecanici agricoli şi pomicultură.

Şcoli primare. 226, din care 213 rurale şi 13 urbane (toate şcoli de stat), cu un număr total de 40.825 elevi (2.754 mediu urban şi 38.098 mediu rural) şi cu 685 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 4, din care 2 rurale şi 2 urbane, cu un număr total de 252 copii (118 mediu urban şi 134 mediu rural) şi cu 4 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are în judeţ 39 cămine culturale.

Centrala Caselor Naţionale are un cămin în comuna Armăşeşti.

Liga Culturală activează în Călăraşi, Slobozia, Axintele, Eliza- Stoeneşti, Lehliu, Griviţa, Mircea-Vodă, Patru-Fraţi şi Strachina-Ţăndărei.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 45 cămine culturale, 3 societăţi muzicale şi 28 biblioteci, adică în total 76 organizaţii culturale, dintre care 22 au personalitate juridică.

În judeţ se află 1 teatru (Călăraşi), 5 cinematografe, 3 societăţi sportive şi 19 societăţi de vânătoare.

În Călăraşi se mai află: Ateneul Popular, Bibliotecă comunală, Asociaţia A.R.P.A., 2 societăţi corale şi Institut de educaţie fizică.

RELIGIE

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 99,3% sunt ortodocşi.

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 152 biserici şi 3 capele ortodoxe, 1 casă de rugăciune a adventiştilor de ziua a şaptea şi 3 sinagogi.

Mânăstirea de călugări „Episcopul Gherontie” în comuna Balaciu.

ADMINISTRATIE

Organizare administrativă. Capitala judeţului I. este oraşul Călăraşi. Judeţul are 4 oraşe (Călăraşi, Feteşti, Slobozia şi Urziceni) şi 149 sate, împărţite astfel:

• Plasa Călăraşi - 24 sate
• Plasa Căzăneşti - 16 sate
• Plasa Dragoş-Vodă - 14 sate
• Plasa Feteşti - 11 sate
• Plasa Lehliu - 17 sate
• Plasa Slobozia - 23 sate
• Plasa Ţăndărei - 22 sate
• Plasa Urziceni - 22 sate

Organizare judecătorească. Un tribunal la Călăraşi cu 2 secţiuni, 12 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel din Bucureşti.

7 judecătorii la Călăraşi, Slobozia, Urziceni, Feteşti, Lehliu şi Ţăndărei cu un total de 14 magistraţi.

Organizare sanitară. Spitale de stat la Călăraşi, Feteşti, Slobozia, Urziceni, Dor- Mărunt şi Ţăndărei.

1 spital al Eforiei Spitalelor Civile în comuna Armăşeşti.

20 de dispensare comunale.

1 dispensar al Soc. « Principele Mircea » în oraşul Călăraşi.

PRINCIPALELE ASEZARI

• Călăraşi, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.

Feteşti, comună urbană, cap de pod la braţul Borcei. Staţie c.f. pe linia Bucureşti- Constanţa.

Are 8.254 locuitori.

Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 (prevederi): venituri şi celtuieli se ridică la 2.239.111 lei.

1 fermă-model a statului

Comerţ intens cu cereale, animale şi zarzavat.

Banca « Feteşti », Compania Continentală de Export din Brăila (comerţ de cereale), “România Forestieră” din Bucureşti (exploatări forestiere).

Şcoala de mecanici agricoli şi pomicultură, 3 şcoli primare.

Căminul Fundaţiei Culturale « Principele Carol », Asociaţia culturală şi sportivă C.F.R., Club atletic, 1 cinematograf.

2 biserici ortodoxe, Protopopiat ortodox.

Pretură, Primărie, Judecătorie mixtă, Percepţie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, secţie de drumuri, Serviciul sanitar al oraşului, Serviciu veterinar, Agenţie de pescărie, Regiune agricolă.

Sindicatul avocaţilor, Filiala sfatului negustoresc din Bucureşti.

Urziceni. Comună urbană situată pe malul stâng al râului Ialomiţa, la 55 m deasupra nivelului mării. Staţie c.f. p linia Ploieşti- Ţăndărei.

Are 4.246 locuitori.

1 fabrică de lumânări, 1 de articole de aramă, 3 mori.

2 şcoli primare.

Căminul Fundaţiei « Principele Carol », Căminul Cultural « Avântul », 3 soc. de vânătoare, 1 soc. sportivă, 1 cinematograf.

Comerţ intens de animale, cereale, produse animale.

1 biserică ortodoxă.

Protopopiat ortodox.

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie, Secţie tehnică de drumuri, Serviciu sanitar, Serv. Veterinar, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit de fermentarea tutunului, Depozit de sare.

Sfatul negustoresc.

Uzină electrică.

Slobozia, comună urbană situată în stânga râului Ialomiţa, la 20 m deasupra nivelului Mării. Staţiune balneară (lacul Amara). Staţie c.f. pe linia Ploieşti- Ţăndărei şi Ciulniţa- Slobozia.

Are 5.82 locuitori.

Depozit de armăsari ai statului, 3 fabrici de lumânări, 2 mori.

Comerţ de vite şi produse animale.

Casa de credit a agricultorilor din judeţul Ialomiţa, Compania continentală de de export din Brăila (comerţ de cereale).

Bâlciuri anuale:23 aprilie, 21 mai şi 14 octombrie.

Gimnaziul « Sf. Gheorghe », 2 şcoli primare.

Căminul Fundaţiei Culturale “Principele Carol”, Liga Culturală, Căminul Cultural “Matei Basarab”, 1 societate corală, 2 soc de vânătoare, 1 soc, sportivă, 1 cinematograf.

1 biserică ortodoxă.

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie, Secţie tehnică de drumuri, Serviciu sanitar, Oficiul de Asigurări sociale, Poliţie, Ocol silvic, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.

Sfatul negustoresc.

Spital de stat, dispensarul Casei Asigurărilor Sociale, Soc. « Crucea Roşie ».

Ţândărei, comună rurală, nod de cale fereată la sud de Slobozia, tot pe stânga Ialomiţei.

FOTOGRAFII