Judeţul Iaşi

Judeţul Iaşi

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Iaşi este aşezat în mijlocul Moldovei, la o importantă răspântie de drumuri mari.
 

Suprafaţa. 3.227 km²
 

Înfăţişarea pământului. Se întinde pe o parte a regiunii de contact dintre podişul înalt şi depresiunea Jijiei, şi anume: la Sudul şi la Vestul ţinutului se ridică în trepte repezi, povârnişurile care duc sus, pe culmile netede ale masivelor înalte de 300-500 m. Restul judeţului, adică partea lui cea mai întinsă, este acoperit de dealurile joase (sub 200 m) ramificate printre văile de direcţie NV-SE, care coboară toate în această direcţie. Dincolo de valea Prutului, cu luncă largă inundabilă şi cu terase, judeţul I. se întinde şi peste o parte din pintenii de deal care se lasă, pieziş, din culmea înaltă paralelă cu acest râu, pe stânga lui.
 

Vegetaţie. Celor două regiuni principale de relief şi de climă le corespund două asociaţii de vegeraţie: pădurea de fagi pe rama înaltă unde s-au păstrat, până azi, codrii întinşi mai ales pe podul masivului de la Sud, şi stepa cu ierburi înalte şi cu păduri pe vârful dealurilor, în cuprinsul depresiunii. Cernoziomul « chocolat » şi cernoziomul propriu-zis care le-a dat naştere, au atras însă înlocuirea ei aproape totală cu cereale.
 

Bogăţii minerale. În afara calcarului de construcţie şi de var care se scoate din podişul înalt, nu se poate vorbi de bogăţii minerale importante în acest judeţ.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Iaşi şi-a luat numele de la oraşul capitală, care a fost în acelaşi timp capitala statornică a Moldovei, încă din timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanul.
 

În cuprinsul judeţului, la Cotnari, acel straniu principe care a fost Despot Vodă, a fundat întâia Academie domnească de pe pământul românesc, la 1562.
 

Despot a şi instalat în acest târg de vinuri renumite un episcop luteran cu misiunea de a răspândi noua credinţă căreia i se închinase voievodul.
 

Străbătut adesea de armatele străine în drum spre capitala Moldovei, el a participat intens la trecutul sbuciumat al acesteia.
 

Monumente istorice. ( fără municipiul Iaşi) Biserica lui Petru Rareş, din Tg- Frumos, înălţată la 1542.
 

Biserica « Sf. Nicolae » din Aroneanu, construită de Aron Vodă la 1592.
 

Biserica « Schimbarea la Faţă  » din Bucium, construită de Alexandru Lăpuşneanu la 1555.
 

Mânăstirea « Cetăţuia » din Bucium, ctitorie a lui Duca Vodă de la 1671.
 

Biserica « Sf. Gheorghe  » din Bucium, ctitorie a lui Miron Barnovschi de la 1662.
 

Biserica « Sf. Paraschiva  » din Zlotica, înălţată de Ştefan cel Mare la 1468.
 

Biserica « Sf. Voievozi » din Şipote, înălţată de Pârcălabul Arbore la 1507.
 

Biserica lui Ştefan cel Mare din Cotnari, cu interesante pietre de mormânt din sec XVII.
 

Ruinele bisericii catolice din Cotnari, renovată, probabil de Despot Vodă.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, judeţul I. numără 276.230 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:
 

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:
 

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total general 276.2 136.4 139.8
Total urban 107.5 52.6 54.92
1.       Municipiul Iaşi 102.3 50.19 52.4
2.       Oraşul Târgul Frumos 4.929 2.409 2.52
Total rural 168.7 83.82 84.89
1.       Plasa Bahlui- Cârligătura 58.32 28.74 29.59
2.       Plasa Codru 62.13 31.11 31.02
3.       Plasa Turia 48.25 23.97 24.28


b) Pe grupe de vârstă:
 

Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori
Toate vârstele 276.2 30-49 de ani 61.62
0- 9 ani 73.4 50-69 de ani 26.16
10-29 ani 108.8 70 de ani şi peste 4.318
    Vârstă nedeclarată 1.909


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul I., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 - 1935
( medie anuală)
- 10.84 6.843 3.795 37,2 23,9 13,3
1931 278.4 10.56 6.267 4.268 37,8 22,5 15,3
1932 283.3 11.46 7.224 4.235 40,5 25,5 15,0
1933 286.6 10.01 6.2 3.809 34,9 21,6 13,3
1934 290.1 10.76 7.642 3.12 37,1 26,3 10,9
1935 293.3 10.42 6.881 3.543 35,5 23,5 12,0
1936 297.8 12.26 7.868 4.394 41,2 26,4 14,8


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului I. a fost de 302.122 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 276.230 reprezintă un spor natural de 25.892 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,4 %.

 

Economiasus

Dominat de capitala sa, judeţul I. are un caracter economic mai complex. Agricultura se practică intensiv, în regiunile rurale. În partea de Sud-Vest, pe dealurile mai înalte se află podgoriile celebre de la Cotnari. Industria, îndeosebi cea textilă, cunoaşte o mare dezvoltare.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 322.700 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 199.444 ha, adică 61,80% din suprafaţa judeţului şi 0,67 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 20.263 ha, adică 10,16%, iar mica proprietate 179.181 ha, adică 89,84%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 173.369 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 100.203 ha, cu o producţie de 741.276 chint. (prod. medie la ha 7,4 chint.).
 

Grâul ocupă 36.694 ha, cu o producţie de 345.593 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.).
 

Orzul ocupă 21.966 ha, cu o producţie de 154.509 chint. (prod. medie la ha 7,0 chint.).
 

Ovăzul ocupă 12.397 ha, cu o producţie de 79.293 chint. (prod. medie la ha 6,4 chint.).
 

Secara ocupă 1.818 ha, cu o producţie de 13.079 chint. (prod. medie la ha 7,2 chint.).
 

Meiul ocupă 200 ha, măturile ocupă 69 ha, hrişca 22 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.430 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă 2.769 ha, cu o producţie de 54.688 chint. (media la ha 19,7 chint.). Rădăcinile de nutreţ ocupă 663 ha, cu o producţie de 18.439 chint. (media la ha 27,8 chint.). Lucerna ocupă 528 ha, cu o producţie de 16.172 chint. Alte fâneţe cultivate ocupă 4.726 ha, cu producţie de 78.781 chint..
 

Plantele alimentare ocupă 6.268 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.451 ha, cu o producţie de 52.532 chint. (media la ha 36,2 chint.). Lintea ocupă 1.220 ha, cu o producţie de 9.893 chintale. Fasolea ocupă 1.074 ha, cu o producţie de 7.974 chint., mazărea ocupă 661 ha, cu o producţie de 5.453 chint (media la ha 8,2 chint.).


Cartofii printre porumb dau o producţie de 47.168 chint., fasolea printreporumb dă o producţie de 45.125 chintale.


Plantele industriale ocupă 5.869 ha. Din această suprafaţă floarea soarelui ocupă 4.218 ha, cu o producţie de 39.116 chint. (media la ha 9,3 chint.). Cânepa ocupă 753 ha, cu o producţie de 5.454 chint. fuior şi 3.641 chint. sămânţă.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (322.700 ha), ogoarele sterpe ocupă 4.508 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 8.636 ha, cu o producţie de 189.128 chint. (prod. medie la ha 21,9 chint.).
 

Păşunile ocupă 23.000 ha.
 

Pădurile ocupă 43.060 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 849 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 9.723 ha.
 

Viţa de vie ocupă 3.463 ha cu o producţie de 115.075 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul I. se găseau în anul 1935:


Cai 25.682, boi 73.650, bivoli 18, oi 163.653, capre 198, porci 31.804, stupi sistematici 2.909, stupi primitivi 7.515.
 

La acest capitol judeţul este caracterizat prin dezvoltarea apiculturii (albinăritului).
 

Industrie. (fără municipiul Iaşi) 3 mori la Târgu-Frumos şi 53 în comunele rurale; 2 fabrici de mezeluri, la Copou; 1 fabrică textilă cu secţiuni de filatură şi ţesătorie, ceaprazărie şi sfoară, frânghii şi otgoane, la Copou; 2 fabrici de cărămidă, la Bucuim; 1 de cărămidă şi ţiglă la Holboca; 1 de cărămizi şi teracotă la Ciurea.
 

Drumuri. Judeţul I. este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 1.352 km 921 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale. 156 km 223 m, din care o reţea pietruită şi pavată de 125 km 913 m este întreţinută de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar 10 km şi 835 m (pavaţi ) de oraşele Iaşi şi Târgu-Frumos.
 

Drumuri judeţene. 196 km 856 m din care o reţea pietruită şi pavată de 148 km 288 m este întreţinută de administraţia judeţului.


Drumuri comunale 999 km 842 m.


Lungimea podurilor este de 4.744,25 metri repartizată astfel: poduri naţionale 915,15 m, jude ţene 1068,55 m şi comunale 2.790,55 m.


Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

  • Roman – Târgu-Frumos – Botoşani.
  • Vaslui – Iaşi - Bălţi.
  • Iaşi – Ungheni – Chişinău.
  • Iaşi – Târgu-Frumos – Paşcani.


Cale ferată. Judeţul I. este străbătut de o reţea totală de cale ferată în

lungime de 174 km, din care 14 km linii principale duble, 70 linii principale simple şi 90 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale. Accelerate: Bucureşti – Iaşi - Chişinău (Kiev, Moscova).


Staţii importante : Iaşi, Podul Iloaiei, Hârlău.


Navigaţie aeriană. Prin judeţul I. trece linia de navigaţie aeriană L.A.R.E.S., cu plecare şi sosire pe aeroportul oraşului Iaşi.
 

Itinerariu. Bucureşti – Galaţi - Constanţa – Balcic şi Cernăuţi – Iaşi – Chişinău - Cetatea- Albă.


Poştă, telegraf, telefon. 11 oficiiP.T.T. de stat şi 4oficii telefonice.

Culturasus

Ştiinţă de carte. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 220.786 locuitori, din care 62,2% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 74,1% bărbaţi ştiutori de carte şi 50,8% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:
 

Gradul de instrucţie şcolară Mediul urban Mediul rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extraşcolară 3,7 0,8
2.       Primară 62,4 93,7
3.       Secundară 18,7 3,2
4.       Profesională 9,3 1,9
5.       Universitară 4,5 0,3
6.       Alte şcoli superioare 1,4 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului I. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 115.609 loc. (15.662 mediu urban şi 100.007 mediu rural).
 

Şcoli superioare. Universitatea Mihăileană cu facultăţile de drept, litere, filosofie, medicină, ştiinţe, agronomie şi teologie (ultimele două funcţionează la Chişinău), Academia de muzică şi de artă dramatică “George Enescu”; Academia de arte frumoase.
 

Şcoli secundare. 3 licee de băieţi, 4 licee de fete, 1 seminar teologic ortodox, 1 seminar rabinic, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu comercial de fete, 1 liceu tehnic şi industrial de băieţi, 1 şcoală normală de fete, 1 şcoală normală de conducătoare de copii, 2 gimnazii de băieţi, 1 şcoală de menaj, Şcoalele evreieşti secundare « O.R.T » şi « Dr. Stern ».
 

Şcoli primare. 311, din care 270 rurale şi 41 urbane (296 şcoli de stat şi 15 confesionale), cu un număr total de 40.795 elevi (9.757 mediu urban şi 31.038 mediu rural) şi cu 909 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 36, din care 17 rurale şi 19 urbane, cu un număr total de 2.224 copii (945 mediu urban şi 1.279 mediu rural) şi cu 54 conducătoare (situaţia din 1934).
 

Instituţii culturale. Municipiul Iaşi este unul dintre marile centre de cultură ale ţării. În cuprinsul său se află fundaţia « Regele Ferdinand », Muzeul de Antichităţi, Muzeul de istorie naţională, Muzeul municipal, 1 pinacotecă, Societatea medicilor naturalişti, Institutul de higienă, Institutul de meteorologie, Institutul de cercetări agricole, Societatea Casa Culturală de stat şi cetire « A. D. Xenopol », Societatea Culturală, muzicală, sportivă C.F.R., Societatea culturală evreiască « Buci-Brith », Secţia muzicală a Societăţii de gimnastică, sport, muzică a Şcoalelor de Arte, 1 Societate muzicală « George Enescu », 1 corală, 5 coruri bisericeşti, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca municipală, 3 biblioteci evreieşti, 1 teatru naţional, Asociaţia Automobil- Club, Societatea hipică, 5 cinematografe, 3 societăţi sportive şi 3 societăţi de vânătoare.


Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol  » are 36 cămine culturale.
 

Liga Culturală activează în Iaşi şi Târgu-Frumos.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 61 cămine culturale, 4 societăţi muzicale şi 2 biblioteci, adică în total 67 organizaţii culturale, dintre care 18 au personalitate juridică.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 82,0% sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 239 biserici şi 1 capelă ortodoxă, 1 mânăstire şi 3 schituri ortodoxe, 3 biserici lipoveneşti, 4 biserici romano-catolice, 1 protestantă, şi 1 armenească, case de rugăciune adventiste, 1 casă baptistă, 1 inochentistă, 108 sinagogi şi case de rugăciuni evreieşti.
 

Instituţii bisericeşti. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Arhiepiscopia Iaşilor, 2 protopopiate ortodoxe, Episcopia romano-catolică a Iaşilor, 1 protopopiat romano-catolic.  

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului I. este municipiul Iaşi. Judeţul are 2 oraşe (Iaşi şi Târgu-Frumos) şi 333 sate, împărţite astfel:
 

  • Plasa Bahlui- 57 sate
  • Plasa Cârligătura- 52 sate
  • Plasa Codru- 49 sate
  • Plasa Copou - 48 sate
  • Plasa Turia- 61 sate
  • Plasa Ungheni - 66 sate


Organizare judecătorească. O Curte de Apel la Iaşi, cu 2 secţiuni şi 18 magistraţi în a cărei jurisdicţie se află tribunalele Bacău, Botoşani, Baia, Fălciu, Iaşi, Neamţ, Roman şi Vaslui.
 

1 Parchet general pe lângă Curtea de Apel cu 1 procuror general şi 1 procuror.
 

1 tribunal la Iaşi cu 4 secţiuni, 32 magistraţi, 1 prim-procuror şi 5 procurori.
 

9 judecătorii la Iaşi, Tg- Frumos, Podul Iloaiei, Sculeni, Şipotele, Ţigănaşi şi Voineşti, cu un total de 20 magistraţi.
 

1 judecătorie de muncă la Iaşi cu 2 judecători.
 

Organizare sanitară. Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine spitalele Socola şi Izolarea la Iaşi şi spitalele din Bivolari, Podul Iloaiei, Sculeni, Ungheni şi Voineşti.
 

Epitropia « Sf. Spiridon » întreţine 3 spitale în Iaşi şi 1 spital la Tg-Frumos.
 

În Iaşi se mai află: Spitalul « Caritatea », Spitalul militar, Spitalul Asigurărilor Sociale, Spitalul Antirabic, Sanatoriul Dr. Tzaicu, 3 spitale evreieşti, 3 dispensare municipale, 5 dispensare de circumscripţie, 3 ambulatorii municipale, 1 laborator de bacteriologie veterinară, Depozit regional sanitar militar, Infirmeria de ochi « Mavrocordat ».
 

La Bârnova şi Bucium-Socola se află sanatorii pentru tuberculoşi.


Dispensare în oraşul Tg-Frumos şi comunele: Belceşti, Bivolari, Bucium-Socola, Cotnari, Poeni, Prisăcani, Sculeni-Târg, Ungheni-Târg.


În comunele Tomeşti şi Cotnari se află reşedinţele plăşilor sanitare model.


Asistenţă şi prevedere socială. La Iaşi activează: Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Salvarea », Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Soc. « Invalizilor de răsboiu », Eforia I.O.V., Azilul « Eufrosina Balş », Soc. « Cercul de gospodine », Cantina şcolară, Colonia şcolară, Oficiul de asistenţă, 27 societăţi de binefacere, 8 cămine studenţeşti, 1 cămin pentru fiii funcţionarilor C.F.R., 2 de ucenici, 1 de surdo-muţi, 1 colonie de vară a corpului didactic.
 

În judeţ se află 3 orfelinate, 1 azil al Comunităţii izraleite la Podul Iloaiei.

Principalele aşezărisus

  •  

    Iaşi, capitala judetului
  • Stema. Pe scut roşu o cetate crenelată de argint, cu două turnuleţe rotunde şi cu un turn pătrat, înalt, la mijloc, poarta şi ferestrele închise. Peste tot, în scut roşu, un cal negru în goană spre dreapta, având deasupra coroana voevodală de aur.
    Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri, din care iese capul de bour
    negru al Moldovei, cu steaua de aur între coarne. Simbolizează vechea cetate de scaun a Iaşilor.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Iaşi este un oraş foarte vechiu, dar nu se cunoaşte data întemeierii lui. Pentru întâia oară este pomenit în privilegiul comercial al lui Alexandru cel Bun, în 1408.
    Numele îi vine - se pare - dela un popor iranic, anume Alanii, căruia Slavii îi ziceau Iaşi.
    Sub Alexandru Lăpuşneanu a devenit capitala Moldovei, prin strămutarea definitivă a scaunului domnesc dela Suceava. Şi mai înainte domnii stătuseră în Iaşi, ca de pildă Ştefan, fiul lui Alexandru cel Bun, în 1434, şi Ştefan cel Mare, care a înălţat în Iaşi biserica Sf. Nicolae domnesc.
    Aici a convocat Vasile Lupu sinodul întregii Biserici a Răsăritului. La curtea acestui domn magnific şi a urmaşilor săi pe tronul Moldovei, protectori ai ortodoxiei,
    s-au perindat patriarhii şi marii chiriarhi ai răsăritului.
    La 1711 a fost primit în Iaşi de Dimitrie Cantemir, învăţatul voevod al Moldovei, Petru cel Mare, care s-a închinat aici la toate bisericile.
    Oraşul a fost pustiit de incendii adeseori în cursul istoriei sale: la 1621,1650, 1723, 1733,1753.
    În 1791, la Iaşi s-a încheiat pacea între Rusia şi Turcia.
    În urma unirii Principatelor, Iaşi a rămas a doua capitală a ţării (1862). Rolul de capitală i-a revenit între 1916-1918, în urma tristelor împrejurări ale retragerii.
    Monumente istorice. Biserica  Sf. Nicolae  sau  Domnească, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, reconstruită într-un stil care nu are nimic din graţia originalului, de Lecomte
    de Noüy. Pisania din 1491 a fost înlăturată. Frescele, reprezentând, între alţii, pe Eudoxia din Kiev, doamna lui Ştefan cel Mare, se află în biserica Sf. Gheorghe.
    Mânăstirea « Sf. Sava », construită la începutul secolului XVI şi restaurată de boierul Jora Postelnicul la 1625. La început metoc al mânăstirii cu acelaş nume dela Ierusalim. Frescele înfăţişează pe Petru Şchiopul şi pe soţia sa, Maria.
    Biserica  Sf. Ioan Botezătorul, a cărei zidire a fost începută de Miron Barnovschi şi terminată de Vasile Vodă la 1635.
    Biserica “ Nicoriţă », cu hramul Sf. Ioan, ridicată la 1626 de Nicoară sau Nicoriţă Hatmanul.
    Biserica « Sf. Gheorghe Lozonschi », construită în sec. XVII de Gheorghe Izlozeanul, socrul lui Ieremia Movilă.
    Mânăstirea Bărboiul, ridicată în 1615 de un Sturza Bărboiul, mare vornic, restaurată în stil grec modern la 1841. Mormântul lui Ioniţă Sandu Sturza, domnul Moldovei (mort 1842).
    Biserica Barnovschi, ctitorie a lui Miron Barnovschi Voevod din 1627, cu fresce din epoca de construcţie, prezentând pe domn şi pe mama sa, doamna Elisaveta.
    Mânăstirea Trei-Ierarhi, celebra ctitorie a lui Vasile Lupu din 1639, construită în stilul moldovenesc al lui Ştefan cel Mare, cu două turnuri: fiecare piatră are un ornament original. Restaurată de Lecomte de Noüy într-un stil armeano-bizantin. Splendide perdele, epitafe şi epitrahiluri.
    Biserica Golia, a unui Golia, mare logofăt din sec. XV, reconstruită de Vasile Lupu în 1661. Zidurile mânăstirii datează dela Grigore Ghica, din 1730, mormintele mai multor Cantacuzini şi ale Doamnei Sultana a lui Mihail Racoviţă.
    Biserica Mitropoliei, din a doua jumătate a secolului XVII - ctitorie a Anastasiei Buhuş, doamna lui Duca Vodă. I s-au dat în secolul trecut proporţii impunătoare.
    Biserica Sf. Gheorghe, ridicată de Gavril Callimachi în sec. XVIII, cu un magnific iconostas sculptat.
    Biserica Sf. Ioan, ctitorie a lui Duca Vodă şi a Doamnei Anastasia în 1682, în apropierea Beilicului turcesc, unde a fost răpus în 1777 Grigore Ghica.
    Biserica Sf. Spiridon, construită în 1704, restaurată spre a servi aşezămintelor spitaliceşti de Constantin Racoviţă Cehan, domnul Moldovei. Aici e înmormântat trupul decapitat al lui Grigore Ghica.
    Împrejurimile Iaşilor. Mânâstirea Socola, transformată în azil de alienaţi, ctitorie a Sultanei, fiica lui Alexandru Lăpuşneanu.
    Mânăstirea Frumoasa, ridicată la 1792 de Grigore Ghica, pe temeliile unui vechiu schit, în mijlocul unei grădini superbe, restaurată de Mihail Sturza, domnul Moldovei. Fresce ale epocei de construcţie.
    M ânăstirea Cetăţuia, ctitorie a lui Duca- Vodă, terminată în 1672. Frumoasă arhitectură, în arcuri gotice, o centură de ornamente delicate, fresce cu portretele ctitorului şi ale familiei sale, în costume quasi- occidentale. Ruinele palatului lui Duca: o vastă sală boltită, împodobită cu fresce.
    Biserica Hlincea, ridicată spre sfârşitul secolului XVI de Hatmanul Zotos Tzigaras, bogatul ginere al lui Petre Şchiopul. Restaurată în 1660 de Vasile Lupu şi de fiul său, Ştefan. Fresce din epoca restaurării.
    Biserica Aron Vodă, datând dela contemporanul lui Mihai Viteazul. Un frumos peristil, ornamente exterioare de smalţ verde.
                            Populaţie
    Municipiul I. avea în 1930, după datele recensământului din acel an, 102.595 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 104.652 locuitori, indicând un spor natural de 2.057 locuitori, în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,0 %.
                Înfăţişare socială
    Aşezat de-a lungul Prutului capricios şi nesigur, care n-a devenit hotar de ţară decât la 1812, străbătut de marile drumuri cari odinioară legau gurile Dunării de Polonia şi Orientul de Occident, împărtăşind soarta strălucită dar nestatornică a vechei sale capitale, judeţul Iaşi a cunoscut în trecut o situaţie destul de înfloritoare. Aceasta şi explică numărul destul de mare al vechilor sale târguri, - Cotnarii (astăzi simplu sat), Hărlăul (astăzi în ţinutul Botoşanilor), Podul-Iloaiei, Târgu-Frumos.
    Înfăţişarea lui socială a reflectat întotdeauna pe aceea a oraşului Iaşi. Şi cu drept cuvânt. Moşiile din judeţ nu erau toate în mâinile protipendadei şi ale marilor dregători. Curţile boiereşti dela ţară nu erau pretutindeni complementul şi imaginea celor dela oraş ? Vieaţa de capitală a Iaşului, nu se prelungea astfel la ţară, până departe, printre văile şi colinele judeţului întreg? Lucrul s-ar putea urmări încă azi. Palatele dela Stânca, Miroslava, Ruginoasa, Erbiceni, Bucium, Cristeşti, Voineşti şi atâtea altele, din care unele şi-au mai păstrat, în pofida vremei şi împrejurărilor, nobila lor înfăţişare veche, atestă exact spiritul, preocupările, concepţia socială şi artistică, gustul distins şi sobru al vechilor curţi înconjurate de grădini din fosta capitală a Moldovei.
    Astfel, în epoca de redeşteptare naţională, mişcarea politică şi culturală a Iaşului s-a risipit în bună parte şi în judeţ. Şi multe episoade importante ale istoriei timpului au avut drept cadru fie conacul boieresc dela cutare moşie, fie terasele cutărui parc, fie strălucitele saloane ale cutărui castel. Să mai vorbim de mânăstirile şi monumentele din toate epocile, de care întreg judeţul e plin ?
    Astăzi, vieaţa fastuoasă dela vechile curţi boiereşti a dispărut. Parcul lui Vodă Sturdza dela Socola (devenit mai târziu  grădina Rivalet)  a fost complet distrus în
    timpul răsboiului. Multe monumente şi biserici au căzut în ruină şi pulbere. În locul latifundiilor s-a dezvoltat proprietatea mică şi mijlocie. În locul palatelor şi parcuri-lor s-au înmulţit podgoriile şi vilele burgheze. În mod necesar, rolul preponderant în ierarhia socială revine astăzi burgheziei rurale şi claselor mijlocii.
    Sunt semnele timpului. E ordinea nouă.
    Oraşul Iaşi, cum se va vedea mai departe, are o vechime apreciabilă, deşi nelămurită. Oricum, importanţa acestui oraş începe cu mult înainte ca Alexandru Lăpuşneanu să fi făcut din el scaun de domnie. Pe vremea lui Ştefan cel Mare, el avea palat domnesc şi conta ca o reşedinţă secundară a domnitorului.
    Înfăţişarea sa de oraş de seamă, graţie clădirilor, monumentelor, grădinilor, aşezărilor sale, începe însă pe timpul lui Vasile Lupu, când s-au clădit bisericile Trei-Ierarhi, una din cele mai strălucite în felul său, Biserica Golia, încă astăzi una din podoabele fostei Capitale, şi altele.
     
    Dar dezvoltarea sa nu s-a produs decât încet şi greu, din cauza nestatorniciei politice şi a deselor invazii duşmane.
    Călătorii din prima jumătate a secolului al XIX-lea vorbesc despre Iaşi în termeni măgulitori. Astfel consulul englez Wilkinson îl găseşte mai bine aşezat şi construit decât Bucureştii şi ca având case mult mai moderne şi mai elegante. Tot aşa consulul francez Billecocq, care într-o descriere publicată în “L'Illustration”  din Februarie 1848, şi completată de cunoscutele desene ale lui Rouquet, vorbeşte de “aerul fin, inteligent, intelectual, al ieşenilor”. Tot aşa, consulul german Wilhelm
    Kotzebue (autorul romanului Lascar Viorescu şi al unor însemnări personale despre Moldova), care n-are decât cuvinte calde pentru aspectul  încântător al Iaşului şi pentru poziţia lui plină de pitoresc. Tot aşa contele rus Demidoff, ginerele lui Jerôme  Bonaparte, care în însemnările despre călătoria sa în Principatele Române, ilustrate şi ele de mâna de  maestru a lui Raffet, are, vorbind de Iaşi, de frumuseţile lui, de poziţia lui, de monumentele lui, de biserica Trei-Ierarhi - accente pline de căldură şi de încântare.
    Rolul strălucit pe care oraşul Iaşi l-a jucat în formaţiunea României contimpo-rane, atestă însuşirile deosebite ale mediului local. Nu e o întâmplare că timp de un secol Iaşul a fost în fruntea mişcărilor culturale, politice şi naţionale; că în sânul său s-a desvoltat Junimea; că şcolile sale au fost mult timp cele mai bune şi mai căutate.
    Mult timp după Unire, Iaşul a purtat titlul de « cea de a doua capitală », dat cu ocazia unui vechiu mesaj de către Regele Carol 1. Cu oarecare emfază, în mediile politice i se mai spunea adesea «  Leagănul Unirei ». Apoi, mult timp iarăşi, el a nutrit ambiţia de a fi «oraşul şcolilor şi al culturei ».
    Astăzi, strălucirea lui veche e în declin. Greutăţile timpului nu-l ajută să reziste cu destulă forţă loviturilor grele pe care le-a primit.
    Un scriitor, care a consacrat acestui oraş o lucrare apreciată pentru sinceritatea şi căldura cu care e scrisă,face în privinţa lui următoarea caracterizare, cât se poate de sugestivă, deşi impregnată de pesimism:
    «Istoria nu se repetă întotdeauna. Sunt lucruri care se întâmplă odată, o singură dată. În istoria civilizaţiei umane, Renaşterea de pildă, a fost un fenomen unic, definitiv. După epoci turburi şi agitate, vieaţa s-a mai reînoit adeseori;
    în împrejurări asemănătoare se va mai reface şi de acum înainte. Înainte de a-şi fi epuizat toate rezervele de energie şi de credinţă, omenirea va reîntineri de multe ori. Minunata înflorire a gândirii şi artei apusene, în secolul al XV-lea (poate chiar mai înainte), marea primenire a spiritului şi idealurile popoarelor întâmplată atunci, - nu se va repeta la fel  niciodată. Cum nu s-ar putea repeta o mare pasiune a tinereţii, un episod excepţional şi covârşitor în existenţa unei persoane sau alte lucruri care formează rezultanta impresionantă a unui concurs de circumstanţe diverse, imposibil de realizat a doua oară la fel. Ceea ce s-a întâmplat la Iaşi în cursul secolului trecut, e un asemenea fenomen unic; strălucit, dar unic; accidental, deci trecător, din moment ce conditiile care l-au determinat s-au schimbat, iar reproducerea lor, coincidenţa întocmai a tuturor elementelor sale, rămâne o imposibilitate. «Fenomenul Iaşi »  n-a
    fost dar decât un efect local în grandioasa epopee a neamului, o rază care a iluminat un timp mişcarea vieţii .. ».
    Economie
    Capitală a Moldovei, Iaşi este un centru comercial de întâiul ordin. Industria - în special cea textilă - se desvoltă continuu.
    Industrie şi comerţ. Industria alimentară: 3 mori, 2 fabrici de bere, 1 de spirt şi derivate, 1 de ulei şi 1 de ghiaţă artificială.
    Textilă : 2 fabrici de ţesătorie (bumbac, mătase şi lână), 1 fabrică de postav, 1 de covoare, 1de broderii şi dantele, 1de aţă şi 5 de diverse tricotaje.
    Chimică: 1fabrică de săpun de tualetă şi parfumerie, 1 de săpun de rufe şi lumânări, 1 de produse farmaceutice, 1de articole de celuloid, 1de oxigen şi 3 întreprinderi de boiangerie şi spălătorie chimică.
     Metalurgică: 3 turnătorii, 2 fabrici de mânere, broaşte, balamale, mobile de fier, sobe de gătit etc., 1de nasturi, butoane şi pineze, 1atelier de lăcătuşerie şi reparaţiuni. Lemnului: 1 fabrică de cherestea, 1 de mobile şi 3 de tâmplărie.
    Alte industrii: 2 fabrici de tăbăcărie, 1de încălţăminte, 3 de articole de ciment, 1de sobe de teracotă, 4 de oglinzi, 7 tipografii şi 1 manufactură de tutun.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: « Dacia », moară (inv. 11), « S. Fruchtman », moară (inv. 10), « Moara Moldova» (soc. 1 , inv. 6), «  Zimbrul », bere (inv. 7), « Nicolina », spirt şi derivate (soc. S, inv. 7; nu funcţionează), « Ghiaţa », ghiaţă artificială (soc. 3, inv. 6), Ţesătura « Iaşi », pânzeturi de bumbac (soc. 70, inv.185), Ţesătoria «Victoria» (soc. 22, inv. 14), « Ţesătoria mătăsei şi a lânei » (soc.10, inv.15), «  Trancu », ţesătorie (soc. 1, inv.5),  « Ţesătura Păcurari » (inv. 8; nu lucrează), «  Fraţii Sapirstein » postav (soc.1, inv.10), «  Perfecţiunea», tricotaje (inv.10), «  Atom », produse farmaceutice (inv. 10) şi «Progresul industriei metalice», fabrică de mânere, broaşte pentru uşi, balamale, potcoave, etc. (inv. 6). Manufactura de tutun C.A.M.
    Comerţ cu materii prime, produse ale întreprinderilor locale şi vinuri, municipiul I. fiind înconjurat de podgorii.
    Bâlciuri la 8 Septemvrie şi 26 Octomvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (sucursală), Banca Românească (sucursală), Banca Agrară, Banca Comerţul Moldovean, Banca de Credit Român, Banca Creditului Moldovei, Banca “ Moldova », Banca Prevederea, Banca judeţului Iaşi, Banca de Credit mărunt şi economie, Banca Hatman Nicoară, Federala Băncii Populare, Banca Podgorenilor din Moldova, Casa de Credit a Agricultorilor, Banca
    Apărării Naţionale Creştine, Banca Funcţionarilor Publici, Banca Funcţionarilor Municipali, Banca Salariaţilor publici, Banca Em. Marcovici, Banca S. O. Grosswald,
    Prima Casă de Economie, Băncile cooperative “ Providenţa »,  “S. Bărnuţiu », “Unirea Cooperativă» şi “Centrala Cooperativă », Băncile populare “Cuza Vodă”, “ C.F.R. », “Ciurchi », şi “ Negustorul Român ».
    Finanţe publice. Bugetul municipiului I. pe exerciţiul 1936/1937, prevede următoarele cifre: 66.501.437 lei venituri şi 72. 259.593 lei cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Universitatea Mihăileană cu facultăţile de drept, litere şi filosofie, medicină, ştiinţe, agronomie şi teologie (ultimele două funcţionează la Chişinău).
    Academia de muzică şi artă dramatică “ George Enescu », Academia de arte frumoase, Liceul Naţional “ Mihail Sturza», Liceul Internat «  C. Negruzzi », Liceul militar «  General Gh. V. Macarovici », Liceul seminarului pedagogic universitar, Liceul de băieţi «  M. Kogălniceanu» (particular), Liceul de fete «  Oltea Doamna », Liceul de fete ortodox «  Elena Odobescu » (particular), Liceul de fete «  Mihail
    Kogălniceanu » (particular), Institutul  « Notre Dame de Sion », Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Liceu tehnic şi industrial de băieţi, Seminar teologic,
    Seminar rabinic, Şcoala normală de fete «  Mihail Sturza », Şcoală normală de conducătoare de copii, Gimnaziul «Alexandru cel Bun », Gimnaziul « Ştefan cel Mare », Şcoala profesională de fete  «  Sft. Sava”', Şcoala profesională de fete “Elena Gh. Mârzescu (particulară), Şcoala profesională «  Tereza General Milicescu », Şcoală de menaj, Şcoala evreiască « O.R.T. » (particulară), Şcoala evreiască « Dr. Stern» (particulară), 14 şcoli primare de băieţi, 14 de fete, 4 mixte, 1 particulară de băieţi, 1 particulară de fete, 1 evanghelică, 3 evreieşti, 16 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Fundaţia “Regele Ferdinand », Regionala pentru Moldova a Fundaţiei Regale “ Principele Carol”,  Muzeul de antichităţi al Universităţii, Muzeul de istorie naturală, Muzeul municipal, Pinacoteca Academiei de Arte frumoase, Biblioteca Centrală a Universităţii, Biblioteca municipală, 3 biblioteci evreeşti. Liga Culturală, Societatea simfonică “ George Enescu », Societatea medicilor naturalişti, Institutul de higienă, Institutul meteorologic, Institutul de cercetări agricole, Societatea Casa culturală de sfat şi cetire “A. D. Xenopol », Societatea culturală, muzicală şi sportivă C.F.R., Societatea corală “Cântarea Moldovei », Secţia muzicală a Societăţii de gimnastică, sport şi muzică a Şcoalei de Arte, 5 coruri bisericeşti, Societatea culturală evreiască “Buci Brith », Teatru Naţional, 5 cinematografe, Asociaţia Automobil- Club, Societatea hipică, Cercul Jockey-Club, 1 societate
    pentru gimnastică, sport şi muzică, 7 societăţi sportive şi 3 societăţi de vânătoare.
    Ziare şi reviste. « Lumea» (cotidian), “Noutatea » (cotidian), “Opinia» (cotidian), “Ziua» (cotidian), “Însemnări ieşene» (bilunar), «Buletinul Camerei de Comerţ şi
    Industrie şi al Bursei din Iaşi» (lunar), “Cuget moldovenesc » (lunar), “Gândul vremii» (lunar), “Gânduri” (lunar), “Graiul moldovenesc» (lunar), “Iaşul medical» (lunar), “Justiţia» (lunar), « Lumina Creştinului» (lunar), “Meşeceul”  (lunar), “Mitropolia Moldovei» (lunar), “Vremea Şcolii» (lunar), “Revista ştiinţifică» (trimestrial), « Athenaeum» (trimestrial), “Revista critică» (trimestrial), «Arhiva”, “Artă şi Arheologie »,  “ Buletinul Congres », “Buletinul oficial », “Calea muncitorului creştin”, “ Credintă şi fapte », “Revista Sfintei Cruci”, “Cârma Vremii”, « Muguri
    dela sate”,  «Liberalul », «Politica”, “Bulletin de la société de pédiatrie de Iassy” (trimestrial), “Revue médico- chirurgicale » şi publicaţiie Universităţii.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 44 biserici ortodoxe (din care 14 sunt monumente istorice), 1capelă ortodoxă, 1biserică romano-catolică, 1protestantă, 1li-
    povenească, 1armenească, 5 case de rugăciune adventiste, 1 baptistă, 4 evangheliste, 1 inochentistă şi 108 sinagogi şi case de rugăciuni evreieşti.
    1 mânăstire ortodoxă.
    Instituţii bisericeşti. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, creată la Suceava de Alexandru cel Bun, şi la care au păstorit până azi 77 mitropoliţi; 2 protopopiate ortodoxe, Episcopie romano-catolică, 1 protopopiat romano-catolic.
    Administraţie
    Municipiul I., reşedinţa judeţului Iaşi, este situat la 410 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile: Bucureşti - Vaslui - Iaşi; Cernăuţi  -Paşcani - Iaşi; Chişinău – Ungheni- Iaşi. Aerostaţie pe linia Bucureşti - Galaţi - Iaşi - Cernăuţi.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Curte locală administrativă, Curte de apel, Tribunal, 3 judecătorii (2 urbane şi 1mixtă), Judecătorie de muncă, Chestură de poliţie (cu 6 comisariate), Inspectorat financiar regional, Administraţie financiară, 3 percepţii fiscale, 2 percepţii comunale, Gardă financiară, Inspectorat industrial, Cameră de comerţ şi industrie, Birou de măsuri şi greutăţi, Inspectorat regional vamal, Vamă, Cameră de muncă, Cameră de agricultură, Direcţia II regională silvică, Pompieri, Direcţia XIII regională a apelor, Inspectorat de vânătoare, Eforia I.0.V., Direcţia regională a drumurilor, Direcţia regională C.F.R., Inspectoratul VII sanitar, Direcţie regională P.T.T., 6 oficii P.T.T., mai multe oficii telefonice, 2 posturi de t.f.f., Serviciu sanitar judeţean, Serv. sanitar municipal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar municipal, Arhivele Statului, Observator astronomic, Manufactură de tutun, Casă de asigurări sociale, Oficiu public de plasare.
    Consulate : al Franţei, al Italiei, al Cehoslovaciei.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia inginerilor din România, Societatea medicilor şi naturaliştilor, Asociaţia licenţiaţilor academiilor comerciale, Cercul didactic, Corpul didactic, Corpul contabililor, Asociaţia funcţionarilor publici, Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Asociaţia funcţionarilor municipali, Asociaţia funcţionarilor P.T.T., Asociaţia pensionarilor publici, Asociaţia personalului sanitar
    auxiliar titrat, Asociaţia profesională a artiştilor, Societatea pensionarilor Casei Muncii, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Societatea veteranilor, Cercul subofiţerilor, Asociaţia “Bărbăţie şi Credinţă », Societatea studenţilor români, Sindicatul ziariştilor, Asociaţia funcţionarilor de bancă, Asociaţia funcţionarilor de droguerie, Sfatul
    negustoresc, Sindicatul alimentar, Asociaţia comercianţilor şiindustriaşilor, Asociaţia funcţionarilor particulari, Asociaţia generală a funcţionarilor comerciali, Cercul
    militar, Sindicatul brutarilor patroni, Societatea “Solidaritatea” a croitorilor, Sindicate profesionale: al micilor morari, chelnerilor, morarilor, tipografilor, lucrătorilor R.M.S., birjarilor, Comisia locală a sindicatelor, Societatea viticultorilor, Asociaţia măcelarilor evrei “Unirea frăţească”, Sindicatul comercianţilor de cherestea, Sindicatul proprietarilor urbani.
    Edilitate. Uzină electrică, tramvai electric, canalizare, apaduct, pavagii cu asfalt, bazalt, granit, macadam, şi piatră ordinară, 2 băi municipale, hală şi 4 pieţe de ali-
    mentare, squaruri, 2 grădini publice (Copou şi Ghica-Vodă), parc pentru expoziţie, abator, fabrică de ghiaţă.
    Sănătate publică. a) Spitale de stat: Spitalul “ Socola”, Spitalul “Izolarea”,  Spitalul Casei de asigurări sociale, Spital militar;
     b) Spitale ale Epitropiei Sf.Spiridon: Spitalul “ Sf. Spiridon”, Spitalul “Cantacuzino-Paşcanu », Institutul obstetrico-ginecologic ;
    c) Spitale particulare: Spitalul “ Maternitatea”, Spitalul ”Caritatea”,  Sanatoriul “ Dr. Tzaicu”, Spitalul “ Dr. Ghelerter », Spitalul izraelit, Spitalul Maternitatea Izraelită.
    În cuprinsul Iaşilor se mai află Institutul antirabic, 3 dispensare municipale, 1 al C.F.R., 3 particulare, 5 de circumscripţie, 1pentru sugaci, Serviciu medical
    C.A.M., 3 ambulatorii ale municipiului, Laborator de bacteriologie veterinară, Depozit regional sanitar militar, Infirmeria de ochi «  Mavrocordat ».
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu de asistenţă, Societatea „ Salvarea”, Societatea
    „ Principele Mircea”, Institutul Surorilor de Ocrotire, Societatea „Crucea Roşie”,  Soc. Invalizilor de răsboiu, Soc. „Cercul de gospodine”, Dispensarul Ana Conta
    Kernbach,  Asistenţa Orfanilor, Societatea Cantina Şcolară, Societatea Colonia
    Şcolară, Eforia I.O.V., Societatea ”Pâinea Săracilor”,  Societatea «Învăţătorul Român” pentru ajutorarea elevilor săraci, Asociaţia femeilor române de ajutor, Azilul „Eufrosina Balş”  al Epitropiei Sft. Spiridon, Azilul „M. Catargi”,  Azilul „Erastia Văsescu », Azilul R.M.S., Azilul „Neuschatz” (evreiesc), Azilul „Evreiesc », Azilul « Daniel », Azil municipal, Azil de noapte, Colonia de vară a Corpului Didactic, Societatea Clerului „Ocrotirea”, Societatea Ocrotirea copiilor, Societatea „Jubileul Carol I”,  Societatea «Unirea” a lucrătorilor tipografi, Societatea clerului român „Binefacerea”,  Societatea „Mângâierea », Societatea «Regina Elisabeta”,  Societatea funcţionarilor de tramvai, Societatea « Moldova », Societatea „Obolul”, Societatea « Sf-ta Cruce”, Societatea „Unirea” a personalului poştal, Societatea  „Frăţia” a chelnerilor, 8 cămine studenţeşti (din care 2 evreieşti), 1 pentru fiii funcţionarilor C.F.R., 2 cămine de ucenici, Cămin de surdo-muţi, Căminul „Gh. Mârzescu”,  Căminul «Regele Ferdinand », Căminul fabricei „Ţesătura », Societatea Talmud- Thora-Mare, Societatea Caritas-Humanitas, Societatea Fundaţiunea Filantropică „Ghizela şi Arnold Weinrauch », Societatea lucrătorilor Fabricei de oglinzi, Societatea Steaua „David Herzenberg », Reuniunea femeilor izraelite, Societatea «Frăţia Muncii », Societatea „Munca Noastră », Societatea „Akva”, Societatea „ Iubirea de Oameni”.
      

     

Târgu-Frumos, comună urbană, situată pe pârâul Bahlueţ, într-o regiune deluroasă, la 45 km de Iaşi şi 387 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Iaşi-Paşcani.
 

Are 11.949 locuitori.
 

3 mori sistematice. Comerţ puţin dezvoltat de cereale, mai intens de vin.
 

Bâlciu anual la 1-20 iulie. Târg săptămânal: Joia.
 

Comerţ intens cu cereale, animale şi zarzavat.
 

Banca populară « Viitorul » şi Cooperativa « Domniţa Ruxandra ».
 

1 şcoală primară de băieţi, 1 şcoală primară de fete, 1 şcoală mixtă evreiască.
 

Asociaţia corală « Zefirul », Liga Culturală « Progresul», 1 bibliotecă populară, Asociaţia sportivă « Macabi ».
 

3 biserici ortodoxe, 2 lipovene, 1 sinagogă şi 4 case de rugăciune evreieşti.
 

Pretură, Primărie, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Birou de măsuri şi greutăţi, Regiune agricolă, Corporaţia meseriaşilor, Pompieri, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
 

Cotnari. Sat aşezat în N judeţului, în bazinul Bahluiului. Sediul Academiei înfiinţate de Despot Vodă în sec XVI. Vestit prin podgoriile sale.
 

Cucuteni. Sat aşezat în Apusul judeţului la N de Tg-Frumos. E cunoscut prin staţiunea lui preistorică.
 

Sculeni, târg pe malul stâng al Prutului.
 

Ungheni, târg şi cap de pod, aşezat pe malul stâng al Prutului, pe calea ferată care duce la Chişinău.

Fotografiisus