Judeţul Mehedinţi

Judeţul Mehedinţi

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul Mehedinti este asezat în apusul Olteniei, la drumul care trece prin defilul Dunarii catre Banat.
 

Suprafata. 5.320 km².
 

Înfatisarea pamântului. În partea nordica a judetului sunt muntii, nu prea înalti (între 1200-1500 m) ai Cernei sau Mehedintului; urmeaza apoi un podis de eroziune taiat în roci cristaline si calcare cu multe chei, doline, pesteri (podisul Mehedintului) si, în fine, seria de culmi piezise ale platformei deluroase oltene care si aici se pierde pe nesimtite în Câmpia Dunarii.


Clima si ape. Clima este de tip continental temperat însa cu oarecare influente mediteranee care se simt, în special, în temperatura mai putin coborâta a iernii (2° la Turnu-Severin) si în regimul ploilor. Vânturile dominante sunt cele de vest, lucru care se vede, între altele, si în directia dunelor de nisip care acopera câmpia.


La granita dinspre Banat se gaseste Cerna , iar în apropierea celei dinspre judetul Gorj, curge, în întregime pe teritoriul judetului, Motrul. Între Cerna si Motru se mai gasesc numeroase râuri, însa mai putin însemnate. ( Bahna, Topolnita, Drincea , etc..). În lunca Dunarii sunt numeroase lacuri, însa nu prea mari.


Vegetatia. Muntii si podisul judetului Mehedinti sunt acoperiti de întinse paduri de fag ; în jurul Vârciorovei însa si pe dealurile mai joase, sunt presarate numeroase paduri de stejar, resturi din padurea neîntrerupta de altadata. În aceste paduri se gasesc asociate stejarilor numeroase elemente mediteranee (alunul turcesc, liliacul salbatec, sfineacul, mosdreanul, artarul cu frunza în trei lobi, nucul salbatec, etc.). În partea de S-V a judetului, unde precipitatiunile scad sub 500 mm anual, pe nisipurile dunelor care acopera câmpia, se întinde stepa în asociatie cu plantele arenacee (de terenuri nisipoase).


Bogatii naturale. În valea Bahnei care da în Dunare lânga Vârciorova si în cursul superior al Toplitei, se gasesc zacaminte de carbune brun de foarte buna calitate ; iar în regiunea colinara, lignit. E cunoscut în fine calcarul de constructie de la Gura Vaii.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul M. al carui nume înseamna «  cei de la Mehadia », apare pe la finele secolului XV, în locul judetului Motrului si a unei parti din judetul de Balta.


Teatru al unor evenimente de care se leaga însasi faptura noastra nationala, judetul M. pastreaza importante relicve istorice.


De-a latul sau a trecut Traian, împaratul cu ostirile Romei în al dolea rasboiu dacic. Podul construit de Apollodor din Damasc în vederea cuceririi Daciei a

asigurat pâna târziu legaturile ei cu imperiul.


La capatul dacic al acestui pod s-a construit, pe urmele unei asezari autohtone, castrul Drubeta, care deveni, mai târziu, « municipiu al lui Hadrian » si în care s-au perindat legiunea V Macedonica, legiunea VII Claudia, legiunea IV Flavia, aripa Claudia a Galilor.


Castrul acesta întretinu raporturi cu mari asezari militare de pe tarmul Istrului. Existenta sa aici e constatata fara întrerupere si dupa asa-zisa parasire a Daciei de Aurelian. Ea a servit de baza militara a imperiului de Rasarit, sau punct înaintat în calea barbarilor.


În regiunile acestea au fost asezati apoi, de regii unguri, cavalerii ioaniti.


Ele au trecut apoi în mâna domnilor Tarii Românesti care le-au posedat cu titlul de bani ai Severinului.


Monumente istorice.

  1.  
  2. 1. În Turnu-Severin:


Castrul roman Drubeta , din care sapaturile arheologilor au scos la iveala Praetoriul lui Traian, Praetoriul lui Hadrian, zidul lui Constantin cel Mare, statui si inscriptii de cel mai mare interes istoric.


Ruinele podului lui Traian, construit de arhitectul Apollodor din Damasc în jurul anului 104 d. H.


Termele romane de pe terasa Dunarii.


Ruinele a 2 bazilici medievale, în parcul « Drubeta » si în curtea Liceului « Traian ».


Cetatea medievala a Banatului de Severin, în gradina publica « General Dragalina ».

  1.  
  2. 2. În restul judetului :


Statiuni preistorice. În Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului si Ostrovul Mare. Castre romane la Ostrovul Banului, Putinei-Halânga, Hinova si Cetatea Gradinet.


Mânastirea Vodita, ctitoria calugarului Nicodim, pe temeliile altei mânastiri din sec XIII.


Mânastirea Cosustea-Crivelnic.


Mânastirea Strehaia , ctitoria boierilor Craiovesti.


Ruinele cetatii de pe insula Ada- Kaleh. Cetatea a fost construita de turci în sec al XV-lea.


Schitul Topolnita, din comuna Balotesti, ctitoria lui Lupu Buliga din sec XVII.


Mânastirea Gura- Motrului.


Biserica Sf. Gheorghe din Cerneti, zidita de Grigore Ghica la 1663.


Biserica Sf. Nicolae din Cerneti.


Biserica Sf. Ioan din Cerneti.


Biserica de lemn din Baia-de-Arama.

Populaţiesus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul M. numara 306.339 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 306.3 145 161.3
Total urban 30.55 14.61 15.94
1. Orasul Turnu- Severin 21.07 10.13 10.95
2. Orasul Baia-de-Arama 1.475 688 787
3. Orasul Strehaia 7.999 3.792 4.207
Total rural 275.8 130.4 145.4
1.       Plasa Câmpu 9.452 47.85 51.61
2.       Plasa Closani 53.5 24.8 28.7
3.       Plasa Motru 65 30.51 34.49
4.       Plasa Ocolu 57.84 27.24 30.61


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 306.3 30-49 de ani 71.34
0- 9 ani 78.66 50-69 de ani 34.66
10-29 ani 114.1 70 de ani si peste 6.203
    Vârsta nedeclarata 1.351


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 9.16 5.937 3.223 29,1 18,9 10,2
1931 307.5 8.857 6.457 2.4 28,8 21,0 7,8
1932 310.8 10.01 6.074 3.932 32,2 19,5 12,7
1933 314.4 9.04 5.305 3.735 28,8 16,9 11,9
1934 318.4 9.009 5.563 3.446 28,3 17,5 10,8
1935 321 8.888 6.286 2.602 27,7 19,6 8,1
1936 324.9 9.665 5.711 3.954 29,7 17,6 12,1

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului M. a fost de 328.164 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 306.339 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 21.825 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 7,1%.

Înfăţişare socialăsus

Regiune de trecere între tinutul muntos al Banatului, depresiunea subcarpatica a Jiului, câmpia Olteniei si Lunca Dunarii, judetul M. se deschide ca un evantai în jurul Severinului, pazind alternativ trecerea din Oltenia spre Banat, sau din Banat spre Jiu sau spre sesul Dunarii.


Partea din Miazanoapte a judetului cuprinde satele asezate în preajma drumului de sub munte. Sunt, în general, sate mici, stravechi, risipite pe plaiuri si prin coclauri, în care principalele îndeletnici ale oamenilor sunt paduraritul si cresterea caprelor. Putine industrii extractive : de cupru la Baia-de-Arama, de calcar la Gura-Vaii, sau de lignit. Viata acestor sate e legata de aceea a satelor asezate în Valea Cernei, peste munti, cu care îsi împarte stapânirea acestora.


Partea de Apus, fostul « judet al Motrului », e formata din satele însirate de-a lungul acestui râu si al afluentilor sai, precum si de-a lungul drumului care duce din Severin la Târgul Jiului, peste dealuri.


Sunt catune obsnuite, de râu, cu vechile asezari pe conul de dejectie al afluentilor apei principale, întinse apoi lant de-a lungul apei. Viata sociala are aici aceleasi caracteristici cu cea din Valea Jiului. Populatia îsi împarte îndeletnicirile între padurarit, cresterea animalelor si o agricultura insuficienta (mai ales porumb), împlinind lipsurile acestor îndeletniciri prin desvoltarea carausiei si a precupetiei cu pacura, sare, piue, etc., pe care le cara de la munte la ses, aducând în locul lor produse alimentare.


Partea de miazazi, fostul « judet de balta » e alcatuita din sate mai mari si mai rare, de câmpie, asezate pe terase sau în lunca, la încrucisarea drumurilor si locuite de o populatie care se ocupa în primul rând cu agricultura. Viata sociala are aici caracterul general al vietii din sesul Olteniei. Aceasta parte e o zona de contact permenent cu populatia de peste Dunare, în buna parte româneasca, pe valea Timocului.


Judet cu caracter compact românesc, pastrând în chip deosebit constiinta romanitatii sale, e alcatuit, mai ales în partea de miaza-noapte si rasarit, din puternice asezari mosnenesti, mândre de starea lor, asa-numitii « boieri de la Motru », întrerupte pe alocuri de sate de tigani, fosti robi mânastiresti. În câmpie, spre miazazi, se întâlnesc sate noi de colonisti. Saracia pamântului determina, mai ales în partea de Nord si de Est a judetului, un curent puternic de emigrare spre oras, spre Banat (bufanii) sau spre Hunedoara (golanii).


Judetul are un port caracteristic, propriu, cu influente banatene. Obiceiurile sunt bine pastrate, mai ales în partea muntoasa a judetului. Folclorul prezinta, amestecate, caracterele Banatului si ale Gorjului.


Severinul, oras curat românesc, fosta cetate baneasca, adaposteste azi, pe lânga o burghezie administrativa recenta, dar închegata si constienta de sine, si câteva industrii alimentare si de constructii, dintre care cea mai de seama e aceea a « Santierelor române de la Dunare », în care s-a construit în mare parte flotila serviciului românesc de navigatie fluviala. Clima blânda, amintirile romane, parcul trandafirilor, vecinatatea romanticei insule Ada- Kaleh, fac din acest oras un punct de plecare pentru vizitatorii Cazanelor si a Portilor de Fier.

Economiasus

Activitatea economica a judetului, determinata de caracterul complex al pamântului sau, se desfasoara în special în agricultura, viticultura, exploatarea padurilor, a carierelor de carbune si de arama.


Santierul de constructii navale din Turnu-Severin da orasului capitala un impuls industrial.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata de 532.000 ha. Suprafata arabila este de 229.464 ha, adica 43,13% din suprafata judetului si 0,78% din suprafata totala a tarii.


Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 21.886 ha, adica 9,54% , iar mica proprietate 207.578 ha, adica 90,46%.


Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 218.295 ha astfel repartizate:


Porumbul ocupa 107.042 ha, cu o productie de 1.058.757 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.).


Grâul ocupa 107.783 ha, cu o productie de 325.506 chint. (prod. medie la ha 3,2 chint.).


Secara ocupa 5.649 ha, cu o productie de 18.697 chint. (prod. medie la ha 3,3 chint.).


Ovazul ocupa 2.821 ha, cu o productie de 10.772 chint. (prod. medie la ha 3,8 chint.).


Orzul ocupa 992 ha, cu o productie de 4.876 chint. (prod. medie la ha 4,9 chint.).


Meiul ocupa 7 ha, maturile ocupa 1 ha.


Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 4.903 ha. Din aceasta suprafata lucerna ocupa 1.730 ha, cu o productie de 40.387 chint. fân (media la ha 23,3 chint.) si 50 chint. samânta. Alte fânete cultivate ocupa 2.256 ha, cu o productie de 27.974 chint. fân.


Plantele alimentare ocupa 3.148 ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 653 ha, cu o productie de 58.912 chint. (media la ha 90,2 chint.). Mazarea ocupa 639 ha, cu o productie de 8.078 chint. (media la ha 12,6 chint.).


Fasolea printre porumb da o productie de 51. 827 chint. si dovlecii printre porumb dau o productie de 386.868 chint.


Plantele industriale ocupa 1.085 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 542 ha, cu o productie de 2.623 chint. fuior (media la ha 4,8 chint.), si 2.110 chint. samânta.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (532.000 ha) , ogoarele sterpe ocupa 2.843 ha.


Fânetele naturale ocupa 18.034 ha, cu o productie de 265.099 chint. (prod. medie la ha 14,7 chint.), în valoare de 3 mil. lei.


Pasunile ocupa 30.547 ha.


Padurile ocupa 77.277 ha.


Livezile de pruni ocupa 3.310 ha.


Alti pomi fructiferi ocupa 1.753 ha.


Vita de vie ocupa 7.093 ha cu o productie de 149.704 hl (prod medie la ha 22,6 hl).


Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul 1935 : c ai 20.869 , boi 87.788, bivoli 56, oi 243.779, capre 21.153, porci 63.526, stupi sistematici 5.035, stupi primitivi 10.976.


La acest capitol judetul este caracterizat prin marele numar de capre, reprezentând un procent ridicat al acestor animale fata de celelalte judete. De asemenea trebuie subliniata marea dezvoltare a apiculturii din acest judet.
 

Industrie. 5 mori sistematice, peste 80 mori taranesti, 1 fabrica de spirt, 1 de bere, 1 de ulei vegetal, 1 de bomboane, 2 de rahat, 1 de gheata, 1 de palarii, 1 de tabacarie, 1 de mobile, 2 de teracota, 1 de cherestea, 1 de caramida, 4 de tigla, 1 de tutun si tigari, 1 santier de constructii navale, 1 atelier de reparatiuni de locomotive si vagoane si 1 atelier mecanic. Cariere: piatra calcara la Brezenita si Gura-Vaii si piatra de gresie la Gura-Vaii.
 

Comert. Comert de cereale, animale, lemnarie, cherestea, piei, lâna si vinuri. În Turnu-Severin se concentreaza productia agricola a judetului si cea forestiera a judetelor din Banat, pentru a lua calea Dunarii în sus si în jos. Populatia banateana desface pe piata Severinului brânzeturi si fructe, aprovizionându-se aici cu cereale, vite si legume.
 

Drumuri. Judetul M. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.668 km, 356 m împartita astfel :


Drumuri nationale 138 km, 205 m, din care 134 km 621 m (pietruiti) sunt întretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar 3 km 217m (pavati) si 1 km (pietruit) de comunele urbane.


Drumuri judetene 222 km 205 m , în întregime în administratia judetului, din care 220 km 409 m sunt pietruiti.


Drumuri comunale 1.307 km 313 m.


Lungimea podurilor este de 6.801,88 m repartizata astfel : poduri nationale 1.282,10 m, judetene 706,08 m si comunale 4.813,70 m.


Prin judet trec 2 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:

•  Craiova - T. Severin- Orsova

•  Tg- Jiu – T. Severin


Navigatie fluviala. Curse regulate ale societatii N.F.R. pe liniile:

•  T. Severin - Calafat – Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavoda – Braila - Galati si înapoi.

•  T. Severin – Ada- Kaleh – Bazias.

•  T. Severin - Gârla- Mare.


Curse regulate ale societati austriece de navigatie (D.D.S.G.) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad - Moldova-Veche – Orsova – Ada-Kaleh – Turnu –Severin – Vidin – Lom – Giurgiu – Rusciuc.


Curse regulate ale societatilor de navigatie jugoslava si cehoslovaca pe linia: Regensburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad – Orsova – T. Severin – Giurgiu – Braila – Galati.


Curse regulate ale societatii ungare de navigatie pe linia: Viena – Bratislava – Budapesta – Moldova-Veche – Orsova – Ada-Kaleh – T. Severin – Lom – Giurgiu – Rusciuc.


Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea totala de cale ferata

principala simpla de 96 km


Itinerarii principale : Rapide : (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jimbolia. (Belgrad – Paris). Accelerate : Bucuresti - Timisoara


Statii importante : Turnu- Severin, Vârciorova.


Navigatie aeriana: Prin judet trece linia L.A.R.E.S. cu sosire si plecare pe

aerodromul din T. Severin.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.
Turnu- Severin este centrul turistic al judetului. De aici se poate merge cu trenul : la Vârciorova, la Orsova, la Baile Herculane si Mehadia, la Strehaia; cu automobilul la Baia-de-Arama, la mânastirea Tismana, la Tg. Jiu, etc. ; cu piciorul, la mânastirea Topolnita, asezata într-o pozitie admirabila, pe o vale cu acelasi nume. Tot din Turnu Severin cu vaporul pe Dunare ; în sus, prin Portile de Fier, la Vârciorova, Orsova si Bazias în Clisura Dunarii ; în jos la Calafat, Corabia ; cu barca la ostrovurile în care s-au gasit urme preistorice.


Alpinism în muntii Cernei ; din Vârciorova pe muntele Tarcu si din Baia de Arama pe muntele Godeanu.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 248.235 locuitori, din care 48,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 70,0% barbati stiutori de carte si 29,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extrascolara 1,8 0,4
2.       Primara 70,5 93,2
3.       Secundara 12,6 3,1
4.       Profesionala 11,5 2,9
5.       Universitara 2,1 0,3
6.       Alte scoli superioare 1,5 0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului M. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 74.401 locuitori (4.022 mediu urban si 70.369 mediu rural).


Scoli secundare. Liceu de baieti, Liceu comercial, Liceu de fete, Liceu industrial de fete, Scoala normala de fete, Gimnaziu comercial, Institut de fete particular, Scoala evanghelica ( toate la T. Severin) ; 5 gimnazii industriale la T. severin, Baia-de-Arama, Strehaia, Balacita si Vânjulet ; 2 scoli de menaj la T. Severin si Vânjulet ; 3 scoli profesionale la Baia-de Arama, Gemeni si Ada-Kaleh.


Scoli primare 354, din care 341 rurale si 13 urbane (352 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 47.297 elevi (2.745 mediu urban si 44.552 mediu rural) si cu 911 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 6, din care 2 rurale si 4 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 547 copii (365 mediu urban si 182 mediu rural) si cu 10 conducatoare (situatia din 1934).


Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  ».


Liga culturala activeaza în Turnu-Severin si Lupoaia.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul M. 46 camine culturale, 9 societati muzicale si 40 biblioteci, adica un total de 95 organizatii culturale, dintre care 22 au personalitate juridica.


Fundatia Bibicescu , cu numeroase filiale în tara.


În T. Severin se mai afla : Biblioteca  « I.G. Bibicescu », Muzeul « Dr. C. Istrati », 2 societati culturale, 1 societate corala, 1 soc. preoteasca, Soc. « Casa Luminii », Teatrul comunal, 2 cinematografe, 3 societati sportive, 3 societati de vânatoare.

1686___mehedini___01.jpg

Mehedinţi - 01

Sursa:  Model vechi reconstruit

1687___mehedini___02.jpg

Mehedinţi - 02

Sursa:  Model vechi reconstruit

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,0% sunt ortodocsi.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 277 biserici ortodoxe, 3 mânastiri ortodoxe la balotesti, Covrigi si Samarinesti, 1 biserica romano-catolica, 1 protestanta, 1 casa de rugaciuni adventista, 1 baptista si 2 sinagogi.


Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe la T. Severin.

Judetul M. se afla în eparhia Episcopiei ortodoxe a Râmnicului-Noului-Severin (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judetului M. este municipiul Turnu Severin. Judetul are 3 orase ( Turnu-Severin, Baia-de-Arama si Strehaia ) si 428 sate, împartite astfel:

 

•  Plasa Bâcles - 36 sate

•  Plasa Brosteni - 68 sate

•  Plasa Closani - 82 sate

•  Plasa Cujmiru - 22 sate

•  Plasa Devesel - 23 sate

•  Plasa Motru - 87 sate

•  Plasa Ocolul - 77 sate

•  Plasa Vânju-Mare - 33 sate


Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Turnu- Severin cu 2 sectiuni, 14 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori în circumscriptia Curtii de Apel din Craiova.


10 judecatorii la T. Severin, Baia-de-Arama, Strehaia, Bâcles, Brosteni, Cujmiru, Flamânda, Tâmna si Vânju-Mare, cu un total de 21 magistrati.


Organizare sanitara. 9 spitale de stat si 12 dispensare de stat.

Serviciul sanitar al judetului si Serviciul sanitar al orasului T. -Severin.


Asistenta si prevedere sociala.

Casa Asigurarilor Sociale din Craiova are 1 oficiu la Turnu –Severin si organizatii medicale la Turnu Severin, Strehaia, Ada-Kaleh si Gura-Vaii (total 8 medici).


În T. Severin se mai afla 6 soc. profesionale de ajutor, Soc. Mutilatilor de razboiu, Azilul de tuberculosi, Azilul de copii saraci « Misoiu », Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., 1 camin de ucenici.

Principalele aşezărisus

  • Turnu - Severin, capitala judetului
    Stema. Scut despicat. În primul cartier, pe roşu, podul lui Traian, de argint, cu un leu de aur, trecând spre dreapta; podul ieşind dintr-o apă de argint. În cartierul al doilea, pe albastru, un turn pătrat de argint cu poarta închisă, încărcat cu o cruce trilobată roşie pe o semilună tot roşie, aşezat pe o terasă verde, ieşind dintr-o apă de argint.
    Simbolizează aşezarea antică a oraşului Drubeta, colonizarea romană de acolo şi luptele îndelungate purtate contra Semilunei.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Pe locul actualului oraş se întindea altădată aşezarea dacă-getică Drubeta.
    Drubeta a fost, chiar înainte de cucerirea lui Traian, un centru de influenţă romană.
    Viaţa istorică a Drubetei începe însă odată cu răsboaiele dacice.
    În întâia sa campanie din anul 101, Traian îşi trece legiunile în Dacia pe două poduri de lemn, unul construit în dreptul Lederatei - pe teritoriul Banatului de azi-
    şi celălalt între Egeta - localitate romană din Moesia - şi Drubeta.
    Între 103 şi 105 Apollodor din Damasc ridică din ordinul împăratului podul de piatră de peste Dunăre, - adevărată minune a tehnicei romane, - care avea să însemne voinţa de expansiune a imperiului. Soldaţii cari au lucrat la acest pod aparţineau - după cum s-a putut vedea din cărămizile însemnate cu pecetea militară - legiunilor XIII Gemina, I Adjutrix, IV Flauvia, VII Claudia, V Macedonica şi cohortelor I Cretum, II Hispanorum, 1 Sagittariorum miliaria, III Brittonum.
    Existenţa castrului roman de aci - al cărui nume era pentru Romani Drobeta - a continuat ca punct de apărare a imperiului înaintea barbarilor, până cel puţin în veacul al VII-lea.
    În veacul al XI, Ungurii, întinzându-se până în aceste locuri, constituie aici, după modelul carolingian, o marcă, un ţinut de margine : Banatul Severinului.
     În veacul al XII, regele Bela IV spre a-şi cosolida dominaţia mai mult nominală asupra Banatului de Severin, aşeză aici pe cavalerii Ioaniţi. Lor li se datorează, probabil “Turnul”,  atribuit lui Sever, ca şi basilica din preajmă-i.
    În 1366 Banatul Severinului este încorporat, ca feudă, în domnia Ţării Româneşti.
    Monumente istorice. Ruinele podului lui Traian construit de arhitectul Apolodor de Damasc, din ordinul Împăratului Traian. Faima acestui pod s-a întins în toată
    lumea romană. « Traian construi o punte de piatră peste Istru - scrie Dio Cassius - pentru care nu-l pot admira în destul. Sunt şi celelalte lucrări ale lui superbe dar aceasta e mai presus de toate ».  La capătul acestui pod, romanii au ridicat un castel de apărare.
    Castrul roman Drubeta din care săpăturile arheologice au scos la lumină praetoriul lui Traian, praetoriul lui Hadrian, zidul lui Constantin cel Mare, statui şi inscripţii de cel mai mare interes istoric.
    Thermele romane de pe terasa Dunării.
    Ruinele a două basilici medievale în parcul “Drumbeta” şi în curtea liceului  « Traian ».  
    Cetatea medievală a Banatului de Severin, « Turnul lui Sever », în grădina publică «General Dragalina».
    În împrejurimile oraşului, pe Dunăre, în Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului şi Ostrovul Mare staţiuni preistorice, iar Ostrovul Banului, Puţinei-Halânga, Hinova şi Cetatea Grădeţ, alte urme de aşezări romane.
                            Populaţie
    Municipiul T.-S. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an 21.073 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 20.827 locuitori, indicând o scădere naturală de 240 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 1,2%.
    Economie
    Industrie şi comerţ. 2 mori, 1 fabrică de spirt, 1 de bere, 1 de bomboane, 1 de ghiaţă,1 de pălării, 1 de tăbăcărie, 1 de mobile, 2 de teracotă, 1 şantier de construcţii navale, 1atelier de reparaţiuni de locomotive şi vagoane, 1 fabrică de mobile şi un atelier mecanic.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara Avram Sabetay Fii (inv. 8), Fabrica de ghiaţă  « Gerul »  (soc. 15, inv. 2), Şantierul de construcţii navale (inv. 61) şi Atelierul de reparaţiuni C.F.R. (inv. 341).
    Prin portul T.-S. se poate spune că se face tot comerţul Olteniei, în ţară şi străinătate, cu cereale, animale, lemne de foc, cherestea, vinuri, fructe şi alte produse agricole.
    Bâlciuri anuale : 15 Martie, 28 Iulie, 26 Octomvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Comerţului, Banca
    Comercială, Banca Comercianţilor şi Industriaşilor, Banca de Scont, Banca Agricultorilor, Banca Mehedinţului, Banca Federală a Mehedinţului, Banca
    Noastră, băncile populare: « Spiru Haret », « Muncitorul », « Dunărea »,  « Victoria », « Albina », « Clerul Mehedinţean »,  « Învăţătorul Mehedinţean »,  « Matca C.F.R. ».
    Finanţe publice. Bugetul municipiului T.-S. pe exerciţiul 1936/37 prevede 14.079.378 lei venituri şi cheltuieli.
     
     
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi  “ Traian”, Liceu de fete, Liceu comercial de băieţi, Liceu industrial de fete, Şcoală normală de fete, Gimnaziu comercial, Institutul de fete « Sfânta Maria » (particular), Şcoală evanghelică, Gimnaziu industrial, Şcoală de menaj, 7 şcoli primare (4 de băieţi şi 3 de fete), 2 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Biblioteca “I. G. Bibicescu », Muzeul “Dr. C. Istrati », 1 soc. culturală teatrală, Soc. culturală “Datina”, Soc. Preoţească ”Renaşterea” , Soc. “Casa Luminii”, Soc. corală « Doina », Teatru comunal, 2 cinematografe, 3 societăţi sportive, 3 de vânătoare.
    Ziare şi reviste.  ”Granitul” (săptămânal),  « Nădejdea » (săptămânal), « Buletinul oficial al primăriei municipiului T.-Severin» (bilunar), « Buletinul judiciar » (lunar),  « Cultul Patriei» (lunar), « Curierul comerţului şi industriei» (lunar),
     « Revista Asociaţiei Învăţătorilor mehedinţeni» (lunar), «Şcoala Mehedinţului» (lunar), «Chemarea Vremii », « Buletinul Prefecturii », «Revista funcţionarilor administrativi », « Studiu », « Junimea », « Flacăra dreptăţii »,
    «Crainicul », « Mişcarea », « Şcoala noastră ».
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 4 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 protestantă, 1casă de rugăciune adventistă, 1 baptistă, 2 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe.
    Administraţie
    Municipiul T.-S., capitala judeţului Mehedinţi, este situat la 112 km de Craiova, la 346 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti - T.-Severin - Timişoara. Port la Dunăre.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, 2 Judecătorii de ocol,
    Administraţie financiară, Cameră de comerţ şi industrie, Poliţie, Revizorat şcolar, Cameră agricolă, Serviciu tehnic, Căpitănia portului, Vamă, Agenţie N.F.R., Legiune de jandarmi, Regia R.M.S., Ocol silvic, Serviciu agricol, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar comunal.
    Asociaţii. Uniunea avocaţilor, Corpul contabililor, Asociaţia învăţătorilor, Sfatul negustoresc, Asociaţia meseriaşilor croitori, Sindicatele muncitorilor ospătari, bru-
    tari, căruţaşi şi manuali.
    Edilitate. Uzină electrică, canalizare, apaduct, străzi pavate.
    Sănătate publică. Spitalul de stat” “I. St. Greceanu”.,
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de Asigurări sociale, Azil de tuberculoşi, Azilul de copii săraci  « Misoiu », Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Soc. mutilaţilor de răsboiu, Societăţile de binefacere  « Expresul », « Mina şi Pădurea », « Concordia şi Albina », « Ancora », « Furnica şi Vulcanu », Soc. Lucrătorilor pensionari C.F.R., Soc. Mecanicilor C.F.R. pensionari.
    Cămin de ucenici. 


Baia-de Arama, comuna urbana, vestita altadata prin minele sale de arama, situata în bazinul Motrului din regiunea muntoasa din nordul judetului, la 62 km de resedinta judetului, la 125 km de Craiova si 359 km de Bucuresti.


Are 1.443 locuitori.


Comert cu lemne de foc, cherestea, oi si lâna.


Banca « Târgu Jiu » (sucursala), 1 banca populara.


Gimnaziu industrial, Scoala profesionala, 2 scoli primare, 1 gradina de copii, 1 biblioteca.

2 biserici ortodoxe.


Strehaia. Comuna urbana asezata în rasaritul judetului pe drumul Craiovei, la 46 km de resedinta judetului, 65 km de Craiova si 289 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Bucuresti – Craiova – Timisoara.


Are 8.209 locuitori.


Gimnaziu industrial, 4 scoli primare, 1 gradina de copii.


Biblioteca populara.


3 biserici ortodoxe.
 

Ada- Kaleh. Sat turcesc, în insula cu acelasi nume din dreptul Vârciorovei. Insula Ada- Kaleh e vestita prin vegetatia ei mediteranee si prin arhaismul Turcilor car o locuiesc. Acestia se bucura de câteva privilegii, printre care cel mai important este vânzarea tutunului.

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.