Judeţul Mureş

Judeţul Mureş
2052___tg_mures.jpg

Tg Mureş, cetatea

2056___tg_mures.jpg

Tg Mureş, piaţa centrală

2057___liceul_papiu_ilarian.jpg

Liceul Papiu-Ilarian

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul Mures este asezat în E. Transilvaniei, pe valea Muresului, la iesirea acestuia din lantul mutilor vulcanici.
 

Suprafata. 4.856 km².
 

Înfatisarea pamântului. În partea N-E, relieful judetului este muntos si format din doua masive vulcanice: unul la N de Mures (masivul Calimanilor cu vârfuri care depasesc 2.000 m), celalalt, la Sudul aceleiasi vai (masivul Giurghiului ). Restul judetului, adica regiunea S-V, face parte din podisul deluros al Transilvaniei si este format din culmi care coboara de la peste 700 m în apropierea muntilor, pâna sub 500 m în “Câmpia” despadurita si supusa frecventelor alunecari de teren. Valea Muresului taie în curmezis aceste doua mari regiuni de relief, înauntrul carora ea prezinta un aspect cu totul deosebit : în munti e strâmta si prapastioasa (defileu de peste 40 km lungime, lipsit aproape total de asezari); în podis, ea este dimpotriva, foarte larga (3-5 km) si marginita de terase acoperite de culturi si sate mari. O mentiune speciala merita seria depresiunilor pe care le-au sapat apele la contactul dintre masivele vulcanice si regiunea deluroasa. Acest fapt a avut o deosebita însemnatate în popularea si exploatarea poalelor muntilor.


Clima si ape. Clima este mai aspra (media temperaturii anuale 8° si a lunii ianuarie –5°) si mai umeda decât în partile sudice ale tarii, este totusi mai putin umeda chiar în regiunea muntoasa a acestui judet decât în restul Carpatilor. Într-adevar, nicaieri în cuprinsul judetului, precipitatiunile anuale nu depasesc 700 mm. În schimb nici chiar în interiorul « Câmpiei » ele nu coboara sub 500 mm.
 

Toate râurile acestui tinut se strâng în apa principala ( Muresul ). Între ele pot fi citate : Gurghiul, Nirajul si Târnava- Mica (cursul superior).
 

Vegetatia. În munti, cu exceptia Calimanilor, pasunea alpina este putin dezvoltata, asa ca padurea de conifere acopera adesea si vârfurile. Fagetul se întinde pe povârnisurile dinspre Vest, înaintând însa în pâlcuri din ce în ce mai restrânse si pe dealurile de peste 500m. Culmile mai joase sunt acoperite de stejari, chiar în cuprinsul « Câmpiei ». Depresiunile de contact dintre munti si podis, vaile râurilor cu terasele si cu poalele dealurilor, adica cea mai mare parte a regiunii colinare, sunt despadurite, bine populate si cultivate.
 

Bogatii naturale. Regiunea muntoasa fiind de origine vulcanica, e bogata în ape minerale acidulate. La contactul ei cu podisul, apele au dezgolit zona cutelor diapire (cu sâmburi de sare). De aici bogatia în sare si izvoarele sarate ale acestei regiuni. Baile Sovata cu vestitul lor lac sarat si cald se afla în acest judet. Partea vestica a judetului intra în zona gazului metan din « Câmpie ».

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Mures apare documentar în 1409 când regele Sigismund de Luxembourg în dorinta de a rasplati vitejia locuitorilor din Casin si din satele vecine, pentru ajutorul dat împotriva Moldovenilor, a dezlipit acest tinut de tinutul Ciucului si i-a dat o administratie proprie.


Hotarârea lui Sigismund a fost întarita de diploma de la Medias, din 1462 a lui Matei Corvinul, prin care se confirma locuitorilor dreptul de a-si alege judecatori si conducator în razboi.

Tg.-Mures, capitala judetului, a întretinut numeroase legaturi cu domni ai Moldovei si ai Tarii Românesti. În 1531 în timpul nesfârsitelor lupte dintre Zapolya si Ferdinand de Austria, Petru Rares îl lua sub protectia sa.


Din Tg.-Mures au plecat în 1848 25 de « cancelisti » români, în frunte cu Avram Iancu si Papiu Ilarian, la lupta pentru libertatea româneasca.


Monumente istorice. Cetatea Târgului din Tg.-Mures, construita la începutul sec al XVII-lea, cu ziduri si bastioane puternice, în mijlocul careia se afla Biserica reformata, admirabila arhitectura gotica din secolul al XIV-lea.
 

Biserica romano-catolica din Tg.-Mures, înaltata în secolul al XVIII-lea, în stil baroc.
 

Biserica evanghelico-luterana din Reghin, constructie din 1330.
 

Biserica reformata din sec XVII în comuna Ivanesti.
 

Biserica franciscana din Calugareni, constructie din sec XVII.

Populaţiesus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul M. numara 289.817 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 289.8 144.1 145.7
Total urban 47.3 23.33 23.97
1. Municipiul Tg.-Mures 38.12 48.97 19.15
2. Orasul Reghin 9.182 4.359 4.823
Total rural 242.5 120.8 121.7
1.       Plasa Band 21.21 10.6 10.61
2.       Plasa Mercurea Nirajului 32.72 16.64 16.09
3.       Plasa Mures 53.95 26.35 26.75
4.       Plasa Raciu 18.58 9.225 9.357
5.       Plasa Reghin 70.72 34.93 35.49
6.       Plasa Teaca 22.78 11.2 11.58
7.       Plasa Toplita 23.72 11.85 11.87


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 289.8 30-49 de ani 67.46
0- 9 ani 76.65 50-69 de ani 35.08
10-29 ani 100.5 70 de ani si peste 9.002
    Vârsta nedeclarata 1.094


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 8.47 5.359 3.111 28,4 18,0 10,4
1931 291.7 8.956 5.199 3.757 30,7 17,8 12,9
1932 295.5 9.132 5.513 3.619 30,9 18,7 12,2
1933 298.7 8.276 5.301 2.975 27,7 17,7 10,0
1934 301.5 8.016 5.372 2.644 26,6 17,8 8,8
1935 303.9 7.072 5.412 2.56 26,2 17,8 8,4
1936 307.2 8.56 5.227 3.333 27,9 17,0 10,9

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Mures a fost de 310.303 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 289.817 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 20.486 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 7,1%.

Înfăţişare socialăsus

Judetul Mures a trecut în ultimii 100 de ani prin mari prefaceri sociale.


La începutul secolului al XIX –lea se aflau aici mai multe clase sociale : iobagii, taranii liberi (Secui si Sasi), nobilii, industriasii si comerciantii, organizati în bresle si clasa intelectuala (preoti, învatatori, medici).


Încetul cu încetul se pregatesc reforme sociale, care schimba integral fizionomia sociala a judetului M. Prin revolutia de la 1848 se sterge iobagia si se câstiga libertatea individuala a miilor de iobagi români si se mai îngradesc drepturile si privilegiile nobililor. Se creeaza deci clasa taranilor liberi stapâni pe pâmântul si pe munca bratelor lor.


Prin legea din 1872 se desfiinteaza sistemul breslelor, care îngradeau libera deprindere a meseriilor. Descatusata de formele seci si omorâtoare ale regulamentelor de breasla, viata industriala devine accesibila pentru toti locuitorii din judet, care doresc sa o îmbratiseze. Se înmulteste deci în fiecare zi numarul industriasilor si prin concurenta nestânjenita, se selectioneaza meseriasi capabili si vrednici.


Criza economica a aruncat o multime de familii de la tara, ramase fara putinta de câstig, în bratele saraciei si ale lipsurilor de tot soiul.


Se manifesta si se sporeste pe fiecare zi somajul taranilor din comunele mai saracite din judetul Mures.


Saracia, lipsa si foamea aduc cu ele convoiul dureros al bolilor sociale, care rod necontenit trunchiul neamului nostru.


Industria casnica a luat un având deosebit în judetul Mures. În anul 1844 peste 6% din locuitorii de aici se ocupau cu industria casnica. Asa, sute de români din comunele Idicel, Slodac, Ibanesti pregatesc furci, greble, care juguri, roti de lemn. În comunele Alunis si Porcesti se pregatesc broderii minunate cu motive vechi. Olaria a prins teren în comuna Ghiurghiu. Din paie se împletesc palarii, iar din papura cosuri si rogojini, care se desfac pe pietele multor orase din Ardeal si Moldova.


Mica industrie cu toate ramurile sale, a luat un deosebit avânt în judetul Mures, mai ales în orasul Reghin, unde ocupa peste 5% din locuitorii acestuia.

Industria forestiera s-a dezvoltat pe valea superioara a Muresului, care rasuna de zgomotul fabricilor de cherestea, ce despoaie muntii de podoaba lor seculara. Marea majoritate a taranilor din aceste parti îsi câstiga pâinea de toate zilele din taiatul si transportul brazilor pe seama fabricilor, precum si din plutarit.


Primavara abia începe sa se topeasca gheata de pe Mures si o multime de plutasi din comunele de pe valea Muresului superior înalbesc, cu plutele lor, râul Mures, trnasportând trunchiuri de brad si scânduri în orasele : Tg. Mures, Aiud, Alba-Iulia, Deva, etc..


În partea nord-estica si nord-vestica a judetului, se desfasoara o multime de dansuri românesti :1) Jocuri în coloana de perechi : De-a lungul (Ardeleanca), 2) Jocuri în coloana : Hora ; 3) Jocuri în coloana de barabati : Batuta, « de-a bota » (cu batul), Verbungul etc. ; 4) Jocuri în doi : Învârtita (schiopatata, româneasca, ungureasca, etc.) ; tot în aceste parti s-au pastrat : colinzile din ajunul Craciunului, jocul cu « Turca » din ziua Anului Nou, bocete si cântecul bradului la morti, oratiile de nunta, alungarea strigoilor, în ziua de Sf. Gheorghe, cu ramuri de leustean si de macies, asezate deasupra portii de la strada. Pe valea Nirajului, valul de maghiarizare a distrus portul, dansurile si obiceiurile strabune, înlocuindu-le cu cele straine de sufletul românesc.


În cuprinsul judetului M. s-au nascut oameni de seama, printre care trebuiesc amintiti în primul rând Gheorghe Sincai si Petru Maior, apostolii redesteptarii noastre nationale. Apoi, dintre cei mai putin cunoscuti : Iosif Viola (1770-1858) medic renumit, a studiat medicina la Pesta si la Viena. În anul 1808 trece la Iasi, und ajunge medicul de casa al principelui Stuza si directorul spitalului Sf. Spiridon. Pentru meritele câstigate în combaterea holerii, în 3 rânduri este decorat de : Români, Rusi si Austrieci. Întovaraseste pe principele Stuza la curtea din Constantinopol.


Lupu Bolyai (1775-1856) si fiul sau Ion Bolyai vestiti barbati de stiinta, recunoscuti si în strainatate ; Constantin Romann, profesor la Bucuresti, prefectul legiunii a XII-a în revolutia din 1848. A fost executat împreuna cu alti eroi români de cetele de Secui la începutul anului 1849, în orasul Tg.- Mures ; Nicolae Petra- Petrescu (1848-1923) s-a nascut în comuna Ibanesti si a studiat la Reghin, Blaj, Sibiu. A fost un publicit de seama. Virgil Onitiu, (1864-1915) s-a nascut la Reghin, a studiat la Sibiu, Seghedin, Budapesta si Viena. A fost profesor si director al liceului român din Brasov. A scris o istorie a literaturii vechi, a colaborat la diferite ziare si reviste din tara.

Economiasus

Judetul Mures, datorita asezarii sale, are un caracter agricol si industrial. Agricultura se practica în partea de Sud, iar industria (cea forestiera mai ales) este mult dezvoltata în partea de Nord a judetului.


Cresterea animalelor este mult mai intensa la munte si pe valea Nirajului.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 485.600 ha. Suprafata arabila este de 170.627 ha, adica 35,13% din suprafata judetului si 0,58% din suprafata totala a tarii.


Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 4.070 ha, adica 2,39%, iar mica proprietate 166.557 ha, adica 97,61%.


Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 131.386 ha astfel repartizate:


Porumbul ocupa 57.294 ha, cu o productie de 741.172 chint. (prod. medie la ha 12,9 chint.).


Grâul ocupa 46.811 ha, cu o productie de 605.246 chint. (prod. medie la ha 12,9 chint.).


Ovazul ocupa 18.313 ha, cu o productie de 186.533 chint. (prod. medie la ha 10,2 chint.).


Orzul ocupa 8.209 ha, cu o productie de 499.715 chint. (prod. medie la ha 12,1 chint.).


Secara ocupa 708 ha, meiul ocupa 41 ha, maturile ocupa 10 ha.


Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 17.330 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 18.473 ha, cu o productie de 272.686 chint. fân (media la ha 32,2 chint.) si 2.400 chint. samânta. Lucerna ocupa 3.510 ha cu o productie de 137.732 chint fân si 500 chint. samânta. Radacinile de nutret ocupa 615 ha.


Plantele alimentare ocupa 3.835 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.191 ha, cu o productie de 168.482 chint. (media la ha 141,4 chint.). Varza coupa 686 ha cu o productie de 26.263. Ceapa ocupa 674 ha cu o productie de 41.845 chint.


Cartofii printre porumb dau o productie de 51. 833 chint. si dovlecii printre porumb dau o productie de 93.765 chint. Fasolea printre porumb da o productie de 23.901 chint.


Plantele industriale ocupa 3.279 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 1.644 ha, cu o productie de 278.940 chint. Cânepa ocupa 1.192 ha, cu o productie de 5.108 chint. fuior si 6.201 chint samânta.


Caracteristica. În privinta productie la hectar a rapitei, judetul Mures este în fruntea judetelor tarii.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (485.600 ha), ogoarele sterpe ocupa 14.797 ha.


Fânetele naturale ocupa 43.846 ha, cu o productie de 1.389.918 chint. (prod. medie la ha 31,7 chint.), în valoare de 153 mil. lei.


Pasunile ocupa 45.715 ha.


Padurile ocupa 174.655 ha.


Livezile de pruni ocupa 1.737 ha.


Alti pomi fructiferi ocupa 1.962 ha.


Vita de vie ocupa 1.381 ha 8din care vita pe rod 1.028 ha) cu o productie de 50.277 hl (prod. medie la ha 48,9 hl).


Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul 1935 : C ai 14.548, boi 77.444, bivoli 1.267, oi 148.546, capre 3020, porci 26.297 si stupi primitivi 3.747.

Industrie. Judetul Mures este activ în mai multe ramuri de industrie, dintre care locul de frunte îl ocupa industria alimentara si industria lemnului. Industria de mobile concureaza pentru întietate în tara, iar produsele industriei de aragonit au ajuns pâna la pietele americane.


Industrie alimentara:3 mori sistematice, 1 fabrica de unt si brânzeturi, 1 de ulei vegetal, 4 de spirt, 1 de bere, 1 de mezeluri, 1 de ciocolata si de bomboane, 1 de zahar si 1 de otet (toate la Tg.-Mures).


Lemnului. 18 de cherestea, 2 de tâmlarie, 1 de barci, 1 de scoarte de lemn pentru cismari, 1 de butoaie.


Extractiva. 1 mina de carbuni, 1 de argila, 1 de nisip, piatra de bazalt (la Sarmas), piatra de andezit-trahit (la Lazarea si la Stanceni).


Alte industrii. 1 fabrica de sireturi si dantele, 1 rafinarie de petrol, 1 fabrica de clei, 1 de oxigen, 1 de acid lactic, 1 de caseina, 1 de sapun, 2 de capete de sifoane, 1 atelier mecanic si turnatorie (toate la Tg.-Mures), 2 turnatorii, 4 fabrici de pielarie, 5 de caramida si tigla, 1 de tigla si teracota, 1 de oglinzi, 1 de papusi (toate la Tg. –Mures).

Comert.Comert intens cu produse agricole, produse forestiere, animale, fructe, vin. Centre comerciale Tg.-Mures si Reghin.
 

Drumuri. Judetul M. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.384 km, 450 m împartita astfel:
 

Drumuri nationale 189 km, 154 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine o retea pietruita de 181 km 457 m, iar restul de 7 km 697 m (pavat si pietruit) e întretinut de comunele urbane.


Drumuri judetene 560 km 271 m, din care administratia judetului întretine o retea pietruita de 551 km 613 m, iar restul de 8 km 568 m (pavat si pietruit) e întretinut de comunele urbane.


Drumuri comunale 635 km 025 m.


Lungimea podurilor este de 8.683,8 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.431,01 m, judetene 3.538,18 m si comunale 3.714,66 m.


Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:

•  Piatra - Reghin – Cluj

•  Sighisoara – Tg.–Mures – Turda

•  Miercurea-Ciuc - Toplita


Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea totala de cale ferata

de 305 km din care 124 km linii principale simple, 5 km linii secundare simple si 176 linii înguste simple.
 

Pe lânga linii de mai sus exploatate de CFR, mentionam linia particulara Reghin – Lapusna.


Statii importante: Tg.-Mures, Sovata-Bai, Reghin, Band, Toplita, Iuda.


Navigatie aeriana: Prin judet trece linia L.A.R.E.S. cu sosire si plecare pe

Aerodromul Tg.-Mures.


Itinerariu: Cluj – Tg.-Mures.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Sovata, statiune balneara cu reputatie europeana, asezata la poalele muntelui Saca (1.777m), în plina padure, la 520 m altitudine, ferita de curenti. Climat subalpin, constant si relativ uscat.


Aer bine ozonizat.


Ape cloruro-sodice concentrate, calde, si namol.


Indicatiuni: Reumatism cronic, nevralgii, guta, rahitism, scrofuloza, anemie, stari nervoase, afectiuni ginecologice.


Numeroase stabilimente de bai împrejurul lacului “Ursul”, dintre care unul personal al M. S. Reginei, ca si împrejurul lacurilor « Negru » si « Alunis ».


2 mari hoteluri si numeroase vile confortabile si cochete.


Medici, farmacii, Oficiu PTT, numeroase restaurante si pensiuni. Statie CFR pe linia Tg.-Mures – Praid.


Borsec, statiune tot atât de importanta, asezata în munti la 880 m altitudine, complet adapostita, cu un climat de munte, aer curat ozonozat.


Ape carbogazoase, usor radioactive, unele feruginoase. Foarte bune captatiuni în bazine închise, puturi si piscine. Astazi sunt cunoscute si captate aproape 30 de izvoare cu ape cunoscute sub denumirea de « borviz de Borsec », distribuite în butelii pâna la mari departari.


Indicatiuni: Nefrite cronice, pielite cronice, litiaza renala, cistite cronice, calcul vezical, metrite, tulburari produse de lipsa de secretie gastrica. Bai pentru afectiuni cardiace usoare, reumatism cronic articular si muscular, boli de femei, inflamatii cronice osoase si periostale, boli nervoase.


Stabilimente de bai: numerose hoteluri mari si mici, vile confortabile si case de închiriat pe sezon.


Medici, farmacie, Oficiu PTT, numeroase restaurante.


Parc pentru plimbari si distractii.

Excursii în împrejurimi la Toplita, Corbu, Bilbor, etc..
 

Gara la Toplita, la 24 km.
 

Alpinism: În muntii Gurghiului : din Sovata si Lapusna pe muntele Saca si Dealul Crucii. În muntii Calimani : din Deda pe Scaunul si Poiana Tomii, din Stânceni pe Muntele Leul. În muntii Giurgeului: din Borsec în Cheile Bicazului. Case de adapost la Tihulet si sub Bradul Ciont.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 233.915 locuitori, din care 69,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 74,7% barbati stiutori de carte si 63,9% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extrascolara 1,5 0,8
2.       Primara 61,0 94,2
3.       Secundara 29,0 5,7
4.       Profesionala 4,9 0,7
5.       Universitara 2,2 0,3
6.       Alte scoli superioare 1,3 0,3


Învatamânt. Populatia scolara a judetului M. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 66.881 locuitori (8.934 mediu urban si 57.947 mediu rural).


Scoli secundare. 1 liceu de stat de baieti, 1 liceu militar, 1 liceu reformat de baieti, 2 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, 2 scoli normale de baieti, (dintre care 1 confesionala), 1 liceu industrial, 1 gimnaziu mixt de stat, 3 gimnazii confesionale, 2 scoli de ucenici, Conservator de muzica si arta dramatica, Curs de arte plastice.


Scoli primare 379, din care 362 rurale si 17 urbane (220 scoli de Stat si 159 confesionale), cu un numar total de 32.837 elevi (4.106 mediu urban si 28.731 mediu rural) si cu 763 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 31, din care 23 rurale si 8 urbane, (27 de Stat si 4 confesionale) cu un numar total de 2.272 copii (662 mediu urban si 1.613 mediu rural) si cu 32 conducatoare (situatia din 1934).


Institutii culturale. În judetul Mures se releva activitatea despartamântului Asoc. « Astra » cu sediul în municipiul Tg.- Mures si cu oragnizatii în Band, Gurghiu, Miercurea- Nirajului, Raciu, Reghin, Teaca si Toplita.


Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are 8 camine culturale.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 60 camine culturale, 16 societati muzicale si 14 biblioteci, adica un total de 90 organizatii culturale, dintre care 24 au personalitate juridica.


În Tg.-Mures mai activeaza : Muzeul de istorie, arheologie si etnografie, Muzeul municipiului industrial, Pinacoteca municipiului, Palatul cultural cu biblioteca, sali de expozitie, o vasta sala de spectacole cu cea mai puternica orga din tara, cu un muzeu de pictura cu valoroase lucrari românesti si straine. Biblioteca Telekiana, fundatie a contilor Teleky, cea mai bogata din Transilvania cu carti rarissime, manuscrise si editii de valoare, Soc. « Tinerimea Româna », Soc. de istorie, arheologie si etnografie, Organizatia sportiva « Soimii Carpatilor », 2 cinematografe, 5 soc. sportive, 3 soc. de vânatoare, 1 soc. de pescuit, Societatea de automobilism si motociclism, 3 soc. corale.


În Reghin : Cercul intelectualilor români, Asoc. “Soimii Carpatilor”, Asoc. Tinerimea Româna, 2 casine, 4 biblioteci, 3 soc. corale, 1 cinematograf, 2 soc. sportive, 3 soc. de vânatoare.


În comunele rurale mai activeaza 1 cinematograf si 11 soc. de vânatoare.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 32,4 sunt greco-catolici si 14,5% sunt ortodocsi. Restul populatiei apartine altor confesiuni.


Biserici si lacasuri de închinaciune. 148 biserici greco-catolice, 56 ortodoxe, 55 romano-catolice, 139 reformate, 12 biserici evanghelico-luterane, 19 biserici unitariene, 17 case de rugaciune adventiste, 3 case de rugaciune baptiste si 16 sinagogi.


Mânastirea franciscanilor si mânastirea minoritilor în Târgu-Mures si 1 mânastire în comuna Toplita.


Institutii bisericesti. 4 protopopiate greco-catolice si 2 protopopiate ortodoxe la Tg.-Mures si Reghin.


Judetul M. se afla în eparhia greco-catolica a arhiepiscopiei de Alba-Iulia si Fagaras si în eparhia ortodoxa a episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului.

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judetului M. este municipiul Târgu- Mures. Judetul are 2 orase ( Târgu-Mures si Reghin) si 246 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Band - 19 sate

•  Plasa Gurghiu - 10 sate

•  Plasa Mercurea-Nirajului - 48 sate

•  Plasa Mures-de-Jos - 31 sate

•  Plasa Mures-de-Sus - 35 sate

•  Plasa Raciu - 16 sate

•  Plasa Reghin-de-Jos - 32 sate

•  Plasa Reghin-de-Sus - 22 sate

•  Plasa Teaca - 23 sate

•  Plasa Toplita - 10 sate


Organizare judecatoreasca. O Curte de apel la Tg-Mures cu 1 sectiune si 10 magistrati, în a carei circumscriptie se afla tribunalele judetelor: Ciuc, Mures, Odorhei si Târnava-Mica. Un Parchet general pe lânga Curtea de apel cu 1 procuror general.


Un tribunal la Tg-Mures cu 2 sectiuni, 17 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori.

5 judecatorii la Tg-Mures, Reghin, Mercurea-Nirajului, Teaca si Tolpita cu un total de 17 magistrati.


Organizare sanitara. 3 spitale de stat ( dintre care 1 militar) în Tg-Mures, 1 spital al Episcopiei ortodoxe la Reghin si 2 sanatorii.


2 dispensare în Tg-Mures si 3 dispensare în judet (Batos, Glodeni si Sovata).


Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al municipiului Tg-Mures si serv. Sanitar al orasului Reghin.


Asistenta si prevedere sociala.

În Tg-Mures mai activeaza : Soc. « Crucea Rosie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Soc. « Principele Mircea », Soc. de binefacere a femeilor, Soc. femeilor ortodoxe, Soc. femeilor greco-catolice, 1 orfelinat, 1 azil de copii, 2 azile de batrâni, 2 camine de ucenici, Serviciu de triaj al cersetorilor.

Principalele aşezărisus

  • Târgu - Mureş, capitala judetului
     
    Stema. Pe scut albastru, un braţ armat, de argint, ţinând transversal spre colţul stâng de sus al scutului o spadă de argint cu mânerul şi garda de aur, străpungând o inimă roşie şi însoţit în colţul drept de sus al scutului de o balanţă de aur.
                Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
    Este vechea stemă completată cu simbolul vechiului scaun de judecată al oraşului.
                                            Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul T.-M. este o veche aşezare secuiască, sediul unuia din cele şapte Scaune, pe locul, sau în apropierea Sangidavei dacice, capitală a
    tribului Sangilor. În documente, el este amintit cu numele de Agriapolis sau Forum Novum Siculorum.
    Între anii 1332-1370 el este menţionat astfel în registrele papale şi în diplomele regelui Ludovic cel Mare.
    În 1531, în timpul luptelor dintre Zapolya şi Ferdinand de Austria, Petru Rareş îl luă sub protecţiunea sa.
    La 29 Aprilie 1616 Gavriil Bethlen, voevodul Transilvaniei îl ridică la rang de municipiu, cu dreptul de a-şi construi cetate şi « moară » pentru iarbă de puşcă.
    Între 1439 şi 1707 s-au ţinut în T. M. 33 de diete ale Principatului.
    În 1848, 25 de « cancelişti români »  în frunte cu Avram Iancu şi Papiu Ilarian au plecat din T. M. să lupte pentru libertatea românească.
    Monumente istorice. Cetatea Târgului, construită la începutul secolului XVII, cu ziduri şi bastioane puternice, în mijlocul căreia se află Biserica Reformată; admi-
    rabilă arhitectură gotică din secolul XIV.
    Biserica  romano-catolică  din secolul XVIII, în stil baroc, în piaţa oraşului.
    Populaţie
    Municipiul T.-M. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 38.116 locuitori.
    Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 38.327 locuitori.
    Economie
    Industrie şi comerţ. 1 moară sistematică, 1 fabrică de unt şi brânzeturi, 1 de bere, 1 de mezeluri, 1 de ciocolată şi bomboane, 1 de zahăr, 1 de oţet, 1de şireturi şi dantele,  1 rafinărie de petrol, 1 fabrică de clei, 1 de oxigen, 1 de acid lactic, 1 de caseină, 1 de săpun, 2 de capete de sifoane, 1 atelier mecanic şi turnătorie, 2 fabrici de pielărie, 1 de mobile, 1 de bărci, 1 de butoaie, 1 de ţiglă de teracotă, 1 de obiecte din aragonit, 1 de oglinzi şi 1 de păpuşi.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Fabrica de bere Albert Burger (soc. 15, inv. 26), Fabrica de zahăr (inv. 77), Rafinăria de petrol din Tg. Mureş (soc. 5, inv. 41), Fabrica de clei « Mureşul » (soc. 8, inv. 7), Fabrica pentru prelucrarea de piei brute (soc. 5, inv. 15) şi Fabrica de mobile Szekely şi Rety (soc. 5, inv. 6).
    Situat într-una din cele mai bogate regiuni forestiere, având în apropiere păşuni şi întinse terenuri agricole, legat direct prin cale ferată de porturile dunărene şi de
    toate pieţele de desfacere ale ţării, Municipiul T.-M. este un însemnat centru comercial şi industrial. În registrul comercial sunt înscrise cu sediul în  T.-M. 405 firme
    individuale comerciale şi 61 industriale; 40 societăţi anonime cu un capital subscris de 81.824.002 lei, 12 sucursale de societăţi anonime, 33 societăţi în nume colectiv cu
    un capital social de 25.443.208 lei, 4 sucursale de societăţi în comandită, 13 agenţii de asigurări, 9 societăţi bancare cu un capital social subscris de 66-400.000 lei şi 5 sucursale. În anul 1935, prin vama T.-M. s-au exportat 4.289.891 kg mărfuri diferite în valoare de 12.302.071 lei şi s-au importat 300.678 kg în valoare de 37.154.604 lei. Bâlciuri: 13 Ianuarie, 6 Aprilie, 19 Iunie, 1 Septemvrie, 9 Noemvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Românească (sucursală), Banca « Albina » (sucursală), Banca de Scont, Banca Comercială şi de
    Credit Ardeleană, Banca de Credit mărunt, Banca funcţionarilor, Casa de Economie « Agrar », Casa de păstrare pentru interes general, Casa de Economie, Banca Gene-
    rală de Comerţ, Banca Meseriaşilor Români.
    Finanţe publice. Bugetul municipiului T.-M. pe exerciţiul 1936-37 prevede 30.910.000 lei venituri şi cheltuieli.
                            Cultură
    Învăţământ. Liceul militar « Mihai Viteazul », Liceul de băieţi « Al. Papiu Ilarian », Liceul de fete « Unirea », Liceu comercial, Şcoala Normală de băieţi « C.Angelescu », Liceu industrial, Liceu de fete francez, Liceu reformat, Liceu romano-catolic, Şcoală normală romano-catolică de băieţi, Gimnaziu de fete romane-catolic, Gimnaziu de fete reformat, Curs profesional de ucenici, 8 şcoli primare de stat, 2 şcoli primare ro- mano-catolice, 2 şcoli primare reformate, 5 şcoli de copii mici, 1şcoală de aplicaţii romano-catolică, Şcoală primară israelită, Şcoală de copii mici israelită, Şcoală de copii mici, Conservator de muzică şi artă dramatică, Curs de arte plastice.
    Instituţii culturale. Palatul Cultural (cu bibliotecă, săli de expoziţie, o vastă sală de spectacole, cu cea mai puternică orgă din ţară, cu un muzeu de pictură posedând
    valoroase lucrări româneşti şi străine); Biblioteca Telekiană (fundaţie a comiţilor Teleky, cea mai bogată din Transilvania, cu cărţi rarissime, manuscrise şi ediţii de mare valoare); Muzeul municipal de istorie, arheologie şi etnografie; Muzeul municipal industrial; Pinacoteca municipală; Asociaţia pentru literatura şi cultura poporului român “Astra”; Societatea “Tinerimea Română”;  Societatea de Istorie, Arheologie şi Etnografie: 3 societăţi corale, 2 cinematografe, 7 societăţi sportive, 1 societate de vânătoare, 1 societate de pescuit, Societatea de automobilism şi de motociclism.
    Ziare şi reviste.  “Curierul Economic”  (de 2 ori pe săptămână), « Glasul Mureşului » (săptămânal), « Clipa » (bilunar), « Iar şi Slovă »  (lunar), « Progres şi Cultură » (lunar), « Ştiinţă şi Progres » (lunar), « Mureşul »  (o dată la 2 luni), «Drum Drept », « Magyar Szó » (cotidian) « A ma» (de 3 ori pe săptămână), « Szekelyföld » (de 3 ori pe săptămână), « Az Ellenzék » (săptămânal), « Hétföi Ujsag » (săptămânal), « Hiradó » (săptămânal), « Reggeli Ujság » (săptămânal), « Erdélyi Szózat »
    (săptămânal), « Református Ifjúság » (lunar).
     
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În municipiul T.-M. se află 2 biserici ortodoxe, 2 biserici greco-catolice, 2 biserici romano-catolice, 2 biserici reformate, 1 biserică evanghelico-luterană, 1 biserică unitariană şi 3 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox, protopopiat greco-catolic, Protopopiat romano-catolic, Protopopiat reformat.
                            Administraţie
    Municipiul T.-M, reşedinţa judeţului Mureş, este situat la 109 km de Cluj şi la 330 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Războeni-Gheorgheni - Petru Rareş - Braşov; punct de plecare pe liniile înguste Târgu-Mureş - Sovata - Praid şi Târgu-Mureş - Iuda. Aerogară pe linia Cluj - Târgu-Mureş.
    Instituţii publice. Prefectură, Curte de apel, Tribunal, Judecătorie, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar municipal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar municipal, Revizorat şcolar, Cameră de
    agricultură, Ocol silvic, Subinspectorat al muncii, Cameră de muncă, Cameră de industrie şi comerţ, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, Secţie de întreţinere C.F.R., Pretura plăşii Mureş-de-Sus, Pretura plăşii Mureş-de- Jos, Primărie, 2 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia medicilor, Asociaţia farmaciştilor, Corpul contabililor, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia Învăţătorilor, Sindicatul pu-
    bliciştilor şi gazetarilor, Asociaţia funcţionarilor publici, Asociaţia pensionarilor, Asociaţia funcţionarilor particulari şi comerciali, Asociaţia meseriaşilor români, Asociaţia tâmplarilor, Asociaţia cizmarilor, Asociaţia metalurgiştilor, Asociaţia zidarilor, Asociaţia dulgherilor, Asociaţia agricultorilor.
    Edilitate. Un vast şi luxos palat municipal, uzină electrică, uzină de apă, apaduct, canalizare, pavagii, strand.
    Sănătate publica. 2 spitale de stat, 1 sanatoriu de stat, 1sanatoriu particular, 1 dispensar al Casei de asigurări sociale, 1 ambulator policlinic comunal.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Soc. de binefacere a femeilor,
    Soc. « Principele Mircea », Asociaţia femeilor ortodoxe-române, Asociaţia femeilor greco-catolice.
    1 orfelinat, 1 azil de copii, 2 azile de bătrâni, 1 azil de debili mintali, 2 cămine de ucenici, 1 Serviciu de triaj al cerşetorilor. 
     

Reghin, comuna urbana pe malul râului Mures, situata la 31 km de resedinta judetului, 105 km de Cluj si la 360 km de Bucuresti.


Statie c.f. pe linia Razboieni- Tg-Mures - Petru-Rares.


Industria este reprezentata de câteva mori sistematice, 1 fabrica de spirt, fabrici de cherestea, tabacarii, 1 turnatorie.


Comert dezvoltat cu produse forestiere, cereale, fructe, piei de animale. Sunt vestite târgurile de animale din acest oras.


Gimnaziu mixt de stat, Gimnaziu evanghelico-luteran de baieti, 5 scoli primare, 2 gradini de copii.


Asoc. « Astra » pentru cultura si literatura popurului român, 1 camin cultural al Fundatiei Culturale Regale « Principele Carol », Cercul intelectualilor români, 2 biblioteci publice, Asociatia « Soimii Carpatilor », Asoc. « Tinerimea Româna », etc..


1 cinematograf, 2 societati sportive, 3 societati de vânatoare.


1 biserica ortodoxa, 1 biserica greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 2 reformate, 2 sinagogi.


Protopopiat ortodox, protopopiat greco-catolic.


Primarie, Pretura, Judecatorie, Ocol Silvic, Comisariat de politie, Perceptie fiscala, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu PTT, Oficiu telefonic, Pompieri.


Abator comunal.

Fotografiisus

2048___tg_mures.jpg

Tg Mureş, cetatea, vedere spre Catedrala Ortodoxă

2049___tg_mures.jpg

Tg Mureş, piaţa centrală

2050___tg_mures.jpg

Tg Mureş

2051___tg_mures.jpg

Tg Mureş, zi de piaţă

2052___tg_mures.jpg

Tg Mureş, cetatea

2053___tg_mures.jpg

Tg Mureş, Colegiul Reformat

2054___tg_mures.jpg

Tg Mureş, piaţa centrală

2055___tg_mures.jpg

Tg Mureş, zi de piaţă

2056___tg_mures.jpg

Tg Mureş, piaţa centrală

2057___liceul_papiu_ilarian.jpg

Liceul Papiu-Ilarian

2058___liceul_papiu_ilarian.jpg

Târgu Mureş

2059___palatul_kendenffy_bethlen.jpg

Palatul Kendenffy-Bethlen