Judeţul Muscel

Judeţul Muscel
1416___cmpulung_muscel_vnzare_de_haine_i_esturi_populare.jpg

Câmpulung Muscel, vânzare de haine şi ţesături populare

1423___prul_dmbovicioara_jud_muscel.jpg

Pârâul Dâmbovicioara, jud Muscel

1428___mnstirea_corbii_de_piatr_jud_muscel.jpg

Mănăstirea Corbii de Piatră, jud. Muscel

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul Muscel face parte din judetele de munte ale Munteniei si este asezat în N-V acestei provincii pe vechiul drum care, venind din Ardeal peste pasul Branului, trecea, prin depresiunea Câmpulungului si ajungea, peste culmi si curmaturi, în valea Argesului, la capitala de pe vremuri, Curtea de Arges. De aici, strânsele legaturi pe care le-a avut acest judet întotdeauna cu Transilvania, mai mult poate decât cu restul tarii.


Suprafata. 3.058 km².


Înfatisarea pamântului. În partea nordica a judetului se înalta lantul dublu al Fagarasului cu vârful Moldoveanul de peste 2.500 m, si al Iezerului si Papusei cu vârfuri de peste 2.400 si 2.300 m. Cele doua siruri se întâlnesc la obârsiile Dâmbovitei. Sub masivul Iezerului, se desfasoara, marginita de culmi înalte si la Sud, depresiunea deluroasa a Câmpulungului, o adevarata “ tara ” de sub munte. Urmeaza apoi, mai catre Miazazi, culmi fragmentate transversal de ape, o serie de mici depresiuni intracolinare de directie V-E si, în fine, o platforma alcatuita din culmi de dealuri cu spinarea neteda si îndrumate toate convergent, printre afluentii Argesului, catre S-V, în directia orasului Pitesti. Prin înaltimea lor care nu scade, pe culmi sub 400 m, dealurile acestui tinut merita numele de muscele. Populatia locala pastreaza totusi acest nume pentru dealurile mai înalte din Nord, de unde a pornit si vechea asezare a judetului.


Vegetatia. Umiditatea climei face ca fagul sa predomine începând de la peste 1000 m altitudine pâna aproape de marginea sudica a judetului, unde apar stejarii în masive compacte si întinse. În muntii înalti însa, pasunea alpina ocupa suprafete exceptional de mari si e urmata, în josul muntelui de foarte frumosi codri de brazi (mai ales în bazinul superior al Dâmbovitei). Cum regiunea de sub munte, adica regiune muscelelor propriu-zise, a fost în vechime populata, padurea, de multa vreme taiata, a fost înlocuita cu fâneata naturala, careia clima si solul îi prieste aici de minune.


Bogatii naturale. În afara carierelor de calcar numilitic de la Albesti de pilda, foarte bun pentru constructii, judetul cuprinde, în regiunea muscelelor propriu-zise, întinse depozite de lignit.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Muscel este un vechi judet cu nume de origine româneasca (cf. muncel monticellum).


Câmpulungul este o straveche asezare româneasca de tip romanic.

În sec XIII cavalerii teutoni, veniti din Tara Bârsei, au poposit îndelung în acest Câmpulung, unde si-au avut un comite. Piatra mormântala a unui asemenea « Comes longocampo » se pastreaza pâna astazi la biserica Sf.Nicolae.


Câmpulungul a fost cel dintâi oras de scaun al Tarii Românesti.


Acolo se odihnesc primii domni din dinastia Basarabilor, Basarab Întemeietorul si Nicolae Alexandru de la care ni s-a pastrat cea mai veche piatra funerara domneasca. În cuprinsul acestui judet, în împrejurimile râpoase ale localitatii numite Posada – azi disparuta - Basarab I, Domnul Tarii, a înfrânt la 1330 armatele regelui Carol Robert. Regele însusi abia a scapat cu fuga.


În timpul razboiului pentru întregirea neamului, pe teritoriul acestui judet, lânga satul Dragoslavele si pe muntele Mateiasu, s-au dat lupte crâncene între armatele vrajmase si cele românesti.


Monumente istorice.

În Câmpulung:


Mânastirea Negru-Voda, zidita în sec XIV de Radu Voda si restaurata în 1634 de Matei Basarab; distrusa de cutremur în 1809, a fost reconstruita în 1832. Aici se afla mormântul lui Nicolae Voda Basarab.
 


Biserica Domneasca, zidita de Doamna Chiajna si fiul ei Petru la 1567.


Biserica Marina, despre care traditia spune ca ar fi mai veche decât biserica lui Radu Negru.


Biserica Scheiul zidita în sec XIII.


Biserica Fundeni, astazi muzeu, construita în sec XVI.


Biserica romano-catolica “Baratia”, în care se afla o piatra mormântala cu inscriptie latineasca din 1300, din timpul cavalerilor teutoni.


Biserica romano-catolica Sf. Nicolae, cu un turn puternic pe care se afla Icoana Sf. Nicolae cu tiara latina si inscriptie slavona. Construita în stil gotic, inscriptii interesante pe morminte. Printre acestea, piatra mormântala a comitelui Laurentiu de Longocompo, mort în 1300.


Crucea Pârgarilor, din piata orasului, purtând ca inscriptie prilejul acestora de a judeca pe oraseni.


Crucea lui Duca-Voda din a doua jumatate a sec XVII, pe strada Negru Voda, care confirma orasului scutirea de « vama pânii » si de « vama domneasca ».


În judet:


Mânastirea Vierosi, întemeieata de Banul Ivascu Golescu la 1543, restaurata la 1615.


Schitul Cetatuia din comuna Badeni.


Ruinele Cetatii lui Negru-Voda pe malul Dâmbovitei, comuna Badeni.


Schitul de maici de la Namaesti, sapat în stânca.


Biserica din Mihaiesti, din sec XVI.


Mânastira Aninoasa, zidita în sec al XVI-lea.


Biserica din Bajesti, zidita în 1666 de vornicul Mares Bajescul.


Biserica din Dragoslavele, zidita în 1780, cu fresce interesante.

Populaţiesus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul M. numara 150.438 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a)  Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 150.4 72.2 78.25
1. Orasul Câmpulung 13.43 6.844 6.61
Total rural 137 65.35 71.65
1.       Plasa Podgoria 50.68 24.14 26.54
2.       Plasa Radu-Negru 85.3 41.21 45.09

 


b) Pe grupe de vârsta:
 

 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 150.4 30-49 de ani 33.28
0- 9 ani 30.1 50-69 de ani 16.37
10-29 ani 56.25 70 de ani si peste 3.198
    Vârsta nedeclarata 802


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930 - 1935
(medie anuala)
- 5.334 2.939 2.395 34,1 18,8 15,3
1931 151.6 5.504 3.132 3.132 36,3 20,7 15,6
1932 154 5.682 2.841 2.841 36,9 18,4 18,5
1933 156.5 5.135 2.803 2.803 32,8 17,9 14,9
1934 159.1 5.176 2.958 2.958 32,5 18,6 13,9
1935 161.1 5.173 2.862 2.962 32,1 18,4 13,7
1936 163.8 5.384 2.835 2.835 32,9 17,3 15,6


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Muscel a fost de 165.870 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 150.438 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 15.432 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,3%.

Înfăţişare socialăsus

Nu numai vechile monumente de zid si piatra reprezinta în acest judet amintirea trecutului : ci însasi formele de viata ale gruparilor omenesti de aici sunt arhaice. Astfel e demn de toata mirarea faptul ca întreg Nordul judetului a ramas pîna astazi traitor în formele satesti ale celei mai clasice mosnenii. Mai mult decât atâta: capitala judetului, orasul Câmpulung este el însusi, astazi înca, organizat ca atare. Obstea mosnenilor oraseni câmpulungeni, pe mahalale strânse în jurul bisericilor, se afla împartita în 42 de grupe denumite « mosi » care îsi împart averea devalmase, dupa socoteli anume, în 17.400 de drepturi, numite « dramuri ». Aceasta obstie orasana îsi are si statutele ei scrise: cel din 1841 poate fi socotit ca unicul nostru cutumiar, adica asternere pe hârtie a normelor obiceiului pîmântului. De la aceasta forma câmpulungeana a mosneniei a plecat legiuitorul silvic din 1910, când a organizat mosneniile, bine informat deci asupra aspectului muscelean al problemei, desi complet eronat în credinta lui ca toate mosneniile din tara erau aidoma cu cele de aici.


Dimpotriva, Muscelul nu cunoaste decât forma cea mai evoluata, cea mai perfect pusa la punct – dar si cea mai apropiata de pieire – din lungul sir evolutiv al formei de viata sociala care se numeste « umblatoare pe batrâni ».


Coborând spre câmpie, aceste forme de viata mosneneasca se sterg treptat, dând nastere unor forme intermediare, pâna ce se pierd si acestea în masa satelor clacasesti care acopera Sudul judetului.


În vremea de azi, aceste mosnenii stau la o rascruce : le lipseste formula cooperatista, care poate fi folosita ca mijloc de scapare a averilor devalmase si a averilor mosnenesti. Totusi, poate ca nicaieri cooperatia nu ar fi putut reusi mai bine decât aici, daca satele mosnenesti ar fi încercat-o; daca, cu alte cuvinte, ar fi fost ca satele clacasesti din Sud, luptatoare si îndraznete pe calea crearii unor noi forme de viata, iar nu certarete si sterpe cum sunt.


E cu atât mai regretabil cu cât nu este alt judet din tara în care saltul catre viata moderna sa se fi facut în conditiuni mai fericite. O întreaga pleiada de învatatori au creat un duh nou muscelean ale carui roade se vad :paturile taranesti muscelene n-au idealuri târgovete, de lepadare a ceea ce a fost, de dragul imitatiei unei clase burgheze, ci dimpotriva, ele au idealul cuminte al « chiaburului muscelean » care ramâne satean, în port satesc, cu rosturi în sat, cu toata averea si tot sufletul lui în sat.


Acesta nelepadare de sine, da Muscelului întreg farmecul si întelesul lui : ele ne arata cum o civilizatie taraneasca poate creste, înglobând în ea toate foloasele vremii de azi, fara sa piarda duhul ce i-a stat la temelie. Astfel, orasul Câmpulung este poate singurul din tara cu o arhitectura autentic româneasca. Orasul acesta nu este o colectie de orori arhitecturale, o aglomerare fara bun simt a unor case fara de gust, ci este un frumos sat muscelean, care a crescut temeinic si firesc, cu case mari si frumoase, cu biserici, cu uliti si cu gradini cum se cuvin unui oras, fara sa-si piarda însa stilul local, adevarata desfatare a ochiului si a sufletului.

1146___nunt_la_rucr.jpg

Nuntă la Rucăr

Nuntaşi din Rucăr în costume naţionale muscelene. Fotografie de Emilie R. Speek (Rucăr, circa 1900)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1147___miri_din_mu.jpg

Miri din Măţău -1

Tânără pereche din Măţău (Muscel). Fotografie realizată la începutul secolului al XX-lea.

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1148___nunta_la_jugur.jpg

Nunta la Jugur

Cununie religioasă la biserica din Jugur (Muscel). Miri: Iancu Ştefănescu şi Filofteia Niţescu (circa 1900)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1149___mir_din_mu___2.jpg

Mir din Măţău - 2

Pereche din Măţău în portul tradiţional al zonei (începutul sec. XX)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1151___cstoria_mariei_rotaru.jpg

Căsătoria Mariei Rotaru

Căsătoria Mariei Rotaru cu subofiţerul Gheorghe Ţicăloiu (Câmpulung, 12 ianuarie 1912)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1152___nunt_n_muscel.jpg

Nuntă în Muscel

Fotografie-tablou de la nuntă cu mirii, părinţii şi naşii (Câmpulung, începutul sec. XX)

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1153___zoe_rotaru_i_iosif_stnescu.jpg

Zoe Rotaru şi Iosif Stănescu

Învăţătoarea Zoe Rotaru din cartierul Vişoi la căsătoria cu negustorul de cherestea Iosif Stănescu (Câmpulung, 12 februarie 1922)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1155___gheorghe_vldescu_i_maria_vioianu.jpg

Gheorghe Vlădescu şi Maria Vişoianu

Locotenentul Gheorghe Vlădescu din Măţău (absolvent de şcoală militară la Paris, unde a fost coleg cu Charles de Gaulle) la căsătoria cu Maria Vişoianu. (Măţău, circa 1930)

Sursa:  foto Ioan Munteanu. Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1157___010.jpg

Nunta lui Gheorghe Rotaru şi a Mariei Calapis, Câmpulung Muscel

Nunta lui Gheorghe Rotaru, secretar al Şcolii Normale "Carol I" din Câmpulung cu bănăţeanca Maria Calapis. Naşi: Ilie Patraulea, profesor, viitor senator (în stânga mirelui) şi Venera Patraulea (profesoară). Fotografie în faţa casei mirelui din Schei (Câmpulung, 21 septembrie 1930)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1158___miri_din_mu___3.jpg

Miri din Măţău - 3

Tânără pereche din Măţău, în costum tradiţional (perioada interbelică)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1159___nunt_din_domneti.jpg

Nuntă din Domneşti

Mirii Filofteia şi Ion Pepenel, având ca naşi pe avocatul câmpulungean Chelcea şi soţia acestuia.
Fotografie la casa miresei de la Domneşti (1938).

Sursa:  foto Ioan Munteanu. Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1160___silvia_stnescu_i_haralambie_herianu.jpg

Silvia Stănescu şi Haralambie Herişanu

Mirii Silvia Stănescu şi Haralambie Herişanu în port tradiţional (Lereşti, 27 iulie 1929)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1161___nunt_la_cmpulung_muscel.jpg

Nuntă la Câmpulung Muscel

Mireasă şi domnişoare de onoare la nuntă (Câmpulung, circa 1930).

Sursa:  foto Ion Munteanu. Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1163___octavian_3.jpg

Nunta Mariei Duţoiu (Bălileşti) cu Octavian Isbăşescu (Albeşti, Muscel)

Mirii Maria Duţoiu din Bălileşti şi Octavian Isbăşescu din Albeştii de Muscel. Naşi: Zoe şi Gabriel Munteanu, colonel, comandantul regimentului 30 Dorobanţi din Câmpulung.
Fotografie de Ion Munteanu în faţa casei miresei de la Bălileşti (23 august 1942)

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1165___octavian_4.jpg

Nunta Mariei Duţoiu (Bălileşti) cu Octavian Isbăşescu (Albeşti, Muscel)

Mirii Maria Duţoiu din Bălileşti şi Octavian Isbăşescu din Albeştii de Muscel. Naşi: Zoe şi Gabriel Munteanu, colonel, comandantul regimentului 30 Dorobanţi din Câmpulung.
Fotografie de Ion Munteanu în faţa casei miresei de la Bălileşti (23 august 1942)

Sursa:  foto Ion Munteanu, colecţia Adrian Săvoiu

1166___tnr_pereche_din_mu.jpg

Tânără pereche din Măţău

Pereche din Măţău în port tradiţional (perioada interbelică)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1167___nunt_din_lereti.jpg

Nuntă din Lereşti

Nuntaşi din Lereşti (Muscel) în costume naţionale muscelene fotografiaţi în faţa casei mirelui. În dreapta, taraful de lăutari.

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1168___octavian_7.jpg

Ion Giurgiuveanu şi Georgeta Oanţă

Nunta lui Ion Giurgiuveanu cu Georgeta Oanţă. Naşi: Maria şi Octavian Isbăşescu - în uniformă militară (Câmpulung, 15 august 1943)

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1171___octavian_6.jpg

Nunta lui Ion Giurgiuveanu şi a Georgetei Oanţă

Nunta lui Ion Giurgiuveanu cu Georgeta Oanţă. Naşi: Maria şi Octavian Isbăşescu - în uniformă militară (Câmpulung, 15 august 1943)

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1172___nunt_la_mu_anii_30.jpg

Nuntă la Măţău (anii 30)

Nunta Steluţei Nicolaescu (fiica lui Ion G. Nicolaescu, inspector general pentru învăţământul primar) cu ofiţerul Mărcuşanu (Măţău, circa 1935)
Fotografie realizată în faţa casei de la Măţău a miresei

Sursa:  foto Ion Munteanu. Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1174___miri_din_mu___4.jpg

Miri din Măţău - 4

Învăţătorii Ion şi Ana Bâlea din Măţău căsătoriţi (circa 1935).

Sursa:  foto Ion Munteanu. Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1175___nunt_la_coteti_1942.jpg

Nuntă la Coteşti (1942)

Nunta notarului Gheorghe Grigorescu din Coteşti cu Tatiana Georgian. Naşi: Haralambie Bălănescu (subprefect al judeţului Muscel) şi Viorica Bălănescu (farmacistă în Câmpulung). Fotografie din 31 mai 1942 (Coteşti)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1176___victoria_vioianu_mu.jpg

Victoria Vişoianu (Măţău)

Victoria Vişoianu, mireasă, pe treptele casei sale din Măţău (circa 1940)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1177___nunt_la_voineti.jpg

Nuntă la Voineşti

Nuntaşi la Voineşti (Muscel) fotografiaţi în faţa casei mirelui (perioada interbelică)

Sursa:  Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa, Ioan Crăciun – „Chipuri de odinioară din Muscel”, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

1180___justina_i_petre_isboiu.jpg

Iustina şi Petre Isbăşoiu

Nuntă ţărănească la casa miresei de la Vlădeşti (Muscel). Miri: Iustina Oancea din Vlădeşti şi Petre Isbăşoiu din Albeştii de Muscel (1939)

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1182___doina_i_laureniu.jpg

Doina şi Laurenţiu

Perechea Doina (medic stomatolog) şi Laurenţiu Isac (medic veterinar) în ziua nunţii (Foto "Artistic" - Câmpulung, 1963)

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

Economiasus

Judetul Muscel se releva prin minele sale de lignit, precum si prin cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie. Regiune specific muntoasa, cu întinse paduri.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 305.800 ha. Suprafata arabila este de 20.132 ha, adica 6,58% din suprafata judetului si 0,07% din suprafata totala a tarii.


Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 209 ha, adica 1,04%, iar mica proprietate 19.923 ha, adica 98,96%.


Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 16.735 ha astfel repartizate :


Porumbul ocupa 15.465 ha, cu o productie de 140.911 chint. (prod. medie la ha 9,1 chint.).


Ovazul ocupa 953 ha, cu o productie de 8.885 chint. (prod. medie la ha 9,3 chint.).


Maturile ocupa 118 ha, meiul ocupa 98 ha, grâul ocupa 06 ha, orzul ocupa 11 ha.


Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 1.690 ha. Din aceasta suprafata lucerna ocupa 1.029 ha, cu o productie de 36.940 chint. fân (media la ha 35,0 chint.). Plantele alimentare ocupa 1.384 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 497 ha, cu o productie de 30.236 chint. (media la ha 60,8 chint.).


Cartofii printre porumb dau o productie de 15.328 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 15.486 chint.


Plantele industriale ocupa 309 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 286 ha, cu o productie de 767 chint. fuior si 634 chint samânta.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (305.800 ha), ogoarele sterpe ocupa 14 ha.


Fânetele naturale ocupa 22.377 ha, cu o productie de 371.458 chint. (prod. medie la ha 16,6 chint.).


Pasunile ocupa 24.762 ha.


Padurile ocupa 152.856 ha.


Livezile de pruni ocupa 8.097ha.


Alti pomi fructiferi ocupa 1.168 ha.


Vita de vie ocupa 2.061 ha (din care viile pe rod 1.853 ha) cu o productie de 54.128 hl (prod. medie la ha 29,2 hl).


Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul 1935 : C ai 6.611, boi 47.576, bivoli 8, oi 114.483, capre 5.608, porci 28.997, stupi sistematici 3.091, stupi primitivi 3.244.

Industrie.

A) Industrie extractiva. Mine de lignit: Minele Soc. « Lignitul » din Câmpulung si Poenari, Mina Soc. « Combustibilul » din Godeni, Minele Soc. « Bataia » si Soc. « Dragana » din Berevoesti, Mina Soc. « Boteni » din Boteni, Mina Soc. « Carbunele »  din Godeni si Aninoasa si Minele Soc. « Schitu-Golesti » din Poenari.

B ) Alte industrii: 30 de mori, 1 fabrica de postav, 1 de pânzeturi, 1 de hârtie, 7 de cherestea, 1 de mobile si 1 de var.

Judetul Muscel are o industrie casnica foarte dezvoltata : tesaturi de broderii nationale, vestite si cautate în toata tara.
 

Comert. Comert cu lemne de constructie si de foc, materiale de constructie, brânzeturi, tuica, vin, tesaturi si cusaturi nationale.
 

Drumuri. Judetul M. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.015 km, 553 m împartita astfel:


Drumuri nationale 143 km, 079 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine o retea pietruita si pavata de 140 km 233 m, iar restul de 2 km 846 m (pavat ) fiind întretinut de orasul Câmpulung.


Drumuri judetene 412 km 022 m, din care administratia judetului întretine o retea pietruita de 380 km 059 m, iar orasul Câmpulung 1 km 638 m (pavat).


Drumuri comunale 460 km 452 m.


Lungimea podurilor este de 8.033,20 metri repartizata astfel : poduri nationale 2.167,851 m, judetene 3.326,05 m si comunale 2.539,30 m.


Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:

•  Bucuresti-Pitesti

•  Pitesti- Câmpulung- Brasov

•  Târgoviste- Gemenea-Dragoslavele


Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea totala de cale ferata

de 85 km din care 30 km linii principale simple, 55 km linii secundare simple.


Itinerarii principale: Rapide (Simplon) Bucuresti- Timisoara- Jimbolia.


Acelerate : Bucuresti-Timisoara, Bucuresti-Sibiu.


Personale: Bucuresti- Golesti- Câmpulung.


Statii importante: Golesti, Câmpulung.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Câmpulung, statiune climatica subalpina, situata pe valea Râul Târgului, la 580 m înaltime, înconjurata de podgorii. Climat dulce, temperatura potrivita, aer curat.
 

Restaurante, vile, hoteluri, Oficii P.T.T., medici, gara locala pe linia Golesti-Câmpulung. Excursii în împrejurimi, alpinism în muntii Fagarasului la Coltii lui Cremene.


Rucar, statiune subaplina, situata la confluenta vaii Râusorului cu Dâmbovita, înconjurata de munti înalti acoperiti cu paduri de brad, la 630 m înaltime. Climat foarte placut, temperatura potrivita, aer curat si lipsit de curenti. Indicatiuni: Cura de aer si repaus. Locuinte la sateni. Oficiu P.T.T., medic. Curse zilnice de autobuz la Câmpuling. Excursii si alpinism în muntii Fagarasului si Piatra Craiului.


Alpinism: În muntii Fagarasului: din Cândesti pe valea Bartiei, peste muchea Duvalmului si muntii Jupâneasa si Papaul, pâna la izvorul Bratiei si culmea Geoapelor, iar de aici, prin culmea Iezerului si muntele Rosu la Coltii lui Cremene ; din Namaiesti, pe valea Argeselului, la Vârful Papusa, scoborâre pe vale Dâmbovitei la Rucar; din Leresti, pe valea Târgului, la Iezerul Mare, scoborâre peste vârful Papaul, în valea Râului Doamnei, pâna la Nucsoara. În masivul Pietrei Craiului : de la Podul Dâmbovitei, pe valea Dâmbovicioarei, pâna la izvoarele ei, si de aici, ascensiunea Pietrei Craiului. În masivul Leaotei : din Badeni pe valea Badeanca, la vârful Leaota.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 120.247 locuitori, din care 61,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 78,9% barbati stiutori de carte si 45,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extrascolara 0,9 0,5
2.       Primara 70,3 93,5
3.       Secundara 16,6 3,5
4.       Profesionala 8,2 2,1
5.       Universitara 2,5 0,5
6.       Alte scoli superioare 1,5 0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 37.904 locuitori (1933 mediu urban si 35.971 mediu rural).
 

Scoli secundare. 1 liceu de stat de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 gimnaziu industrial de baieti.


Scoli primare 183, din care 173 rurale si 10 urbane (toate scoli de stat), cu un numar total de 23.356 elevi (1.455 mediu urban si 21.901 mediu rural) si cu 480 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 8, din care 5 rurale si 3 urbane, taote de Stat cu un numar total de 608 copii (163 mediu urban si 445 mediu rural) si cu 9 conducatoare (situatia din 1934).


Institutii culturale


Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are 28 camine culturale.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 53 camine culturale, o societate muzicala si 15 biblioteci, adica un total de 69 organizatii culturale, dintre care 29 au personalitate juridica.


În Câmpulung se afla Muzeul « Fundeni », « Ateneul Român » (filiala), 2 societati corale, 1 cinematograf, 3 societati sportive si 1 societate de vânatoare.

1399___dimitrie_scurei.jpg

Profesorul Dimitrie Scurei (1846 – 1929) – limba germană, director

Cel dintâi director al Şcolii Normale „Carol I” după mutarea sediului de la Bucureşti la Câmpulung (1896-1898), prieten cu Mihai Eminescu, Ioan Slavici, I. L. Caragiale şi Alexandru Vlahuţă, a făcut cursuri în Germania pentru a se perfecţiona în organizarea învăţământului pentru şcolile normale (pregătirea învăţătorilor). Personalitate de vază a Câmpulungului, a fost ales în Consiliul general al judeţului Muscel. A fost apreciat elogios de foştii săi elevi, printre care preşedintele Partidului Ţărănesc Ion Mihalache şi prof. dr. Ion Nanu-Muscel.

Sursa:  Ioan Gh. Marinescu, „Şcoala Normală Carol I din Câmpulung-Muscel. Trei pătrimi de veac de activitate”, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1943

1400___ilarian_velculescu.jpg

Profesorul Ilarian Velculescu (1857 – circa 1935) – pedagogie, director

A studiat pedagogia la Universitatea din Leipzig, unde a obţinut doctoratul. A fost profesor de pedagogie şi director al Şcolii Normale „Carol I” din Câmpulung între 1898 şi 1926, până la pensionare. S-a remarcat prin calităţile profesionale şi, mai presus de toate, prin spiritul de gospodar. Tot ce a ţinut de horticultură şi peisagistică în parcul Şcolii Normale „Carol I” a fost, pe timpul directoratului său, opera personală a lui Ilarian Velculescu

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1401___gheorghe_sapcaliu.JPG

Profesorul Gheorghe Şapcaliu (1867 – 1941) – istorie, română, latină, germană, franceză

Supranumit „genialul student” de la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, a fost profesor la Şcoala Normală „Carol I” din Bucureşti şi, după mutarea localului, la Câmpulung. A predat apoi la Liceul „Dinicu Golescu” până în 1929. Erudiţia sa era impresionantă; cunoştea la perfecţie limbile elină, latină, slavonă, germană şi franceză, avea noţiuni de limbi orientale, era un excelent epigrafist şi se remarca prin vasta cultură filosofică. S-a bucurat de prietenia şi preţuirea marelui istoric Nicolae Iorga, care îl vizita la Câmpulung. A rămas în amintirea elevilor săi şi a colegilor ca o strălucită figură a profesorului-enciclopedist.

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1402___i_nicolaescu_bughianu.jpg

Profesorul I. Nicolaescu-Bughianu (1867-1958) – geografie şi istorie

A urmat cursurile primare la Câmpulung, pe cele secundare la gimnaziul „Gh. Lazăr” şi Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti. După absolvirea Universităţii Bucureşti în anul 1896, în primii ani a fost profesor de geografie la gimnaziul din Tulcea, transferându-se apoi la gimnaziul din Câmpulung. Din 1902 a devenit profesor titular la specialităţile geografie şi istorie la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung. A ţinut cursuri şi la Liceul „Dinicu Golescu” până la pensionarea din 1931. Pasionat de călătorii, în colaborare cu profesorul Ion G. Marinescu, a întocmit o „călăuză” a împrejurimilor Câmpulungului, însoţită de o hartă, care au fost trimise spre publicare Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor. În excursiile sale montane a făcut numeroase fotografii de o excepţională calitate. Cele zece cutii cu diapozitive şi colecţia sa de roci le-a donat în 1937 Şcolii Normale „Carol I”. A studiat zona Muscelului din punct de vedere geologic şi a descris flora şi fauna din aceste locuri.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1403___alexandru_muatescu.jpg

Profesorul Alexandru Muşatescu (1869 – 1956) – limba română, limbile latină şi greacă, director

Una dintre figurile proeminente ale Câmpulungului. Director al Gimnaziului „Dinicu Golescu” (1896 – 1902), profesor al Şcolii Normale „Carol I” (1904 – 1931), s-a bucurat de un imens prestigiu în rândul profesorilor şi elevilor săi. A fost în trei rânduri decan al Baroului de Muscel şi de două ori primar al Câmpulungului (1905 – 1907; 1910 – 1911). Pentru calităţile sale, muscelenii l-au ales de patru ori senator în Parlamentul României. Este tatăl scriitorului Tudor Muşatescu.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1404___ion_luca.jpg

Profesorul Ion Luca (1869 - ?) – limba română

După studii universitare la Bucureşti, a fost numit în 1896 profesor la gimnaziul din Câmpulung şi apoi la Şcoala Normală „Carol I”, unde a predat până la sfârşitul carierei. S-a impus prin ţinuta sa morală şi prin talentul de orator, manifestat prin discursurile ţinute în faţa publicului câmpulungean la zile festive (10 Mai, 24 Ianuarie etc.)

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1405___demetru_nitzulescu.jpg

Profesorul Demetru Nitzulescu (1869 – 1973) – geografie, director

Student al marilor savanţi Grigore Tocilescu, Alexandru Odobescu şi B. P. Hasdeu, absolvent în 1896 al Universităţii Bucureşti, secţia istorie, s-a stabilit la Câmpulung, unde a predat la gimnaziul şi apoi Liceul „Dinicu Golescu”. În perioadele 1911-1914 şi 1916-1919 a fost director. S-a remarcat prin numeroasele excursii făcute cu elevii, organizate pe baza propriului concept de „excursie şcolară instructivă”. Cercetările sale le-a concretizat prin publicarea unor manuale de geografie şi al altor lucrări în domeniu. A fost sărbătorit de foştii săi elevi la împlinirea vârstei de 100 de ani, iar la 104 ani i s-a acordat titlul de „Cetăţean de onoare al Câmpulungului”.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1406___tefan_corbeanu.jpg

Profesorul Ştefan Corbeanu (1876 – 1941) – matematică

Absolvent al Universităţii Bucureşti, a fost profesor la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung între 1910 şi 1938. Punctual, sever cu sine şi cu ceilalţi, drept faţă de elevi, se răzvrătea atunci când politica strica rosturile şcolii. A instituit două burse proprii pentru elevii săi şi a donat şcolii întreaga lui bibliotecă. A fost un profesor care s-a remarcat pe parcursul întregii vieţi printr-o conduită exemplară.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1407___ig_marinescu.jpg

Profesorul Ioan Gh. Marinescu (1879 – 1954) – ştiinţele naturii, director

Figură de seamă a învăţământului românesc, a fost în perioada interbelică în patru rânduri director al Şcolii Normale „Carol I” din Câmpulung, inspector general al Învăţământului Normal Primar din România, apoi primar al Câmpulungului (1942 – 1946). A scris numeroase cărţi, între care se distinge monumentala monografie „Şcoala Normală Carol I din Câmpulung-Muscel. Trei pătrimi de veac de activitate”, tipărită în 1943 (919 pagini). A donat şcolii întreaga sa bibliotecă.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1408___dumitru_baciu.JPG

Profesorul Dimitrie Baciu (1883 – 1946) – limba franceză şi latină, director

Eminent pedagog câmpulungean, care după absolvirea Facultăţii de Litere din Bucureşti a urmat cursuri de perfecţionare la Sorbona şi Collège de France. A predat la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung (1911-1913), apoi la Liceul „Dinicu Golescu” (1913-1944), fiind în două rânduri director al liceului. A cerut să fie înrolat ca voluntar în Primul Război Mondial, deşi în calitate de director putea rămâne la catedră. S-a remarcat printr-o intensă activitate publicistică în revistele câmpulungene, cu subiecte dedicate rolului şcolii.

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1409___ion_d_ticloiu.jpg

Profesorul Ion D. Ţicăloiu (1891 – 1970) – limba română

Unul dintre profesorii străluciţi ai şcolii româneşti, a făcut studii de filologie romanică la Universitatea din Berlin (1911-1915) şi a obţinut titlul de doctor în filologie la Universitatea din Hamburg (1924). A fost profesor la Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (1922-1948), iar în perioada interbelică a publicat numeroase studii lingvistice în reputate reviste din Germania şi România. S-a bucurat de preţuirea unor savanţi ca Nicolae Iorga, Ioan Bianu sau Alexandru Rosetti. Dat afară din învăţământ în 1949 pentru atitudinea sa faţă de regimul comunist, a executat doi ani de detenţie politică severă (1952-1954) în lagărul de la Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

1410___gheorghe_mitu.jpg

Profesorul Gheorghe Mitu (1903 – 1979) – fizică şi chimie, director

Unul dintre cei mai preţuiţi şi iubiţi profesori de la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung, unde a predat între 1927 şi 1949. A fost directorul acestei prestigioase instituţii în două rânduri: 1935-1937 şi 1939-1940. Elevii normalişti şi-l amintesc ca pe un părinte pentru felul în care s-a îngrijit de ei toţi. Model de punctualitate, a fost respectat de cei din jur pentru deosebita sa pregătire profesională. Aşa cum mărturisea un fost elev al său (Nicolae Oprescu), a ştiut să fie director în cabinetul directorului şi profesor în cancelaria profesorilor.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1411___ilie_stnculescu.jpg

Profesorul Ilie Stănculescu (1906 – 1977) – pedagogie, director

Premiant întâi în toate clasele şi şef de promoţie al Şcolii Normale „Carol I” din Câmpulung, şi-a început cariera în 1926 ca învăţător la şcoala pe care a absolvit-o. A fost un strălucit profesor de pedagogie, psihologie şi practică pedagogică, director al şcolii de aplicaţie (1942-1950) de pe lângă Şcoala Normală, director al Şcolii Normale (1950-1960). Şi-a pus talentul şi dăruirea în slujba învăţământului câmpulungean o jumătate de veac, perioadă în care 50 de serii de învăţători au primit îndrumarea sa competentă. A elaborat studii şi manuale, este unul dintre coautorii monografiei „Câmpulung-Muscel, ieri şi azi” (1974). Pentru activitatea sa didactică de excepţie a primit titlul de „Profesor emerit”. „Opera” sa de căpetenie este însă reprezentată de cei peste 2000 de învăţători pe care i-a format, fiind supranumit „un dascăl al dascălilor”.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1412___alexandru_cristescu.jpg

Profesorul Alexandru Cristescu (1909 – circa 2000) – ştiinţele naturii

Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Bucureşti, şi-a început cariera la liceele „I. C. Brătianu” din Piteşti şi „Dinicu Golescu” din Câmpulung. A fost apoi profesor 30 ani la Şcoala Normală „Carol I”, unde s-a bucurat de aprecierea deosebită a colegilor şi elevilor săi. Decorat pentru fapte de arme în al Doilea Război Mondial, şi-a încheiat cariera ca lector universitar la Institutul Pedagogic din Piteşti. Autor de studii şi articole, şi-a predat cu mare pasiune disciplina. Pentru activitatea sa prodigioasă i s-a acordat titlul de „Profesor emerit”.

Sursa:  N. Nicolaescu, Al. Bunescu, Gh. Pârnuţă, „Monografia Liceului Pedagogic Câmpulung-Muscel (1867-1967)”, Bucureşti, f. e., 1967

1413___benone_svoiu.JPG

Profesorul Benone Săvoiu (1910 – 1973) – limba română

Student al marilor profesori Nicolae Cartojan, Dimitrie Caracostea ori C. Rădulescu-Motru, absolvent în 1936 al Facultăţii de Filozofie şi Litere a Universităţii din Bucureşti, a predat la Liceele „Gh. Şincai” din Bucureşti, „Moise Nicoară” din Arad şi la Liceul de Aviaţie din Mediaş. În 1940 s-a stabilit în oraşul natal, Câmpulung, unde a fost profesor la Şcoala Normală „Carol I” (1940-1944) şi la alte instituţii de învăţământ. Toate seriile de elevi şi l-au amintit ca pe un profesor integru, cu o solidă formaţie intelectuală. Pasionat de profesiune şi dedicat meseriei sale, a străbătut scrâşnind din dinţi anii grei de după reforma învăţământului din 1948. Teza sa de licenţă „Mateiu I. Caragiale – omul şi opera” (1936), prima cercetare care vizează ansamblul operei mateine, a fost publicată postum în 2007 de Adrian Săvoiu la Editura Ars Docendi din Bucureşti.

Sursa:  colecţia Adrian Săvoiu

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,3% sunt ortodocsi.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 159 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica si 5 mânastiri ortodoxe.
 

Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe, cu resedinta la Câmpulung si Priboeni.

Judetul M. se afla în jurisdictia Episcopiei Argesului (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

1115___negru_vod.jpg

Negru Vodă

Mănăstirea Câmpulung, întemeiată întâi ca biserică de mir de către Radu Negru-Vodă, pe la 1300, apoi prefăcută în mănăstire de către Matei-Vodă Basarab, în anul 1636.(234 / 101mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1116___negru_vod.jpg

Negru Vodă. Chivotul de argint.

Chivotul de argint din mănăstirea Câmpulung. Este în forma însăşi a bisericii, şi a fost dăruit de Matei-Vodă Basarab şi soţia sa, Doamna Elena, în anul 1641.(132 / 100 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1117___negru_vod.jpg

Negru Vodă. Cupa şi epitrahirul

Cupa lui Negru-Vodă şi epitrahirul lui Matei-Vodă Basarab (anul 1641), aflate în mănăstirea Câmpulung. ( 212 / 160 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1118___marina.jpg

Biserica muceniţa Marina

Biserica muceniţa Marina, în mahalaua Schei (Câmpulung). Se zice că această biserică este mai veche chiar decât biserica Radu Negru. În interiorul ei se găseşte o inscripţie arătând că această biserică pe la anul 1770 era eparhia Muscelului. Printre morminte, cel mai vechi este de la 1770. (117 / 157 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1119___crucea_lui_duca.jpg

Crucea lui Duca

Crucea lui Duca-Vodă. Această cruce, zisă de jurământ pentru privilegiile oraşului Câmpulung (1675), se află astăzi zidită în casele Nae Berechet, strada Negru-Vodă. (164 / 109 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1120___flmnda.jpg

Flămânda

Biserica Flămânda (Mărculeşti, din Câmpulung). Zidită de Dimitrie Hagi Marcu, ispravnicul judeţului Muscel, în anul 1774. Aici se află înmormântaţi pictorul D. Negulici şi bunul său prieten C. D. Aricescu, poet şi istoric al oraşului Câmpulung.(243 / 178 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1121___subeti.jpg

Biserica Şubeşti

Biserica Şubeşti (Câmpulung) zidită pe la începutul secolului al XVI-lea. Ctitorii Dosoftei Arhimandrit, egumenul mănăstirii Câmpulung, şi Trandafir, logofătul acelei mănăstiri. (245 / 180 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1122___sfnta_troi.jpg

Sfânta Troiţă

Biserica Sfânta Troiţă (Câmpulung), zidită de jupân Vasilache în anul 1730 pe locul unei vechi biserici. (254 / 176 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1124___sfntu_gheorghe.jpg

Sfântu Gheorghe

Biserica Sfântu Gheorghe (Câmpulung), zidită în secolul al XVII-lea de către enoriaşi. (238 / 175 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1125___bria.jpg

Bărăţia

Bărăţia din Câmpulung, întemeiată în secolul al XII-lea după Hristos de ordinul franciscanilor. Înăuntru se află mormântul lui Laurenţiu, comite de Câmpulung (1300). (256 / 181 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1127___sfnta_vineri.jpg

Sfânta Vineri

Biserica Sfânta Vineri (Câmpulung), zidită pe la 1790 de către enoriaşi. Astăzi se află în ruine. ( 239 / 180 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1129___biserica_bradu.jpg

Biserica Bradu

Biserica Bradu (Câmpulung), zidită pe la 1700 de Jupân Apostol, fost al treilea logofăt al oraşului, şi soţia sa Safta. (240 / 177 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1130___biserica_fundeni.jpg

Biserica Fundeni

Biserica Fundeni (Câmpulung), zidită de către enoriaşi pe la începutul secolului al XVII-lea. (240 / 188 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1131___crucea_lui_matei_vod.jpg

Crucea lui Matei Vodă

Crucea lui Matei-Vodă din grădina lui Bucur Ciobanul, lângă biserica Valea, suburbiul Schei - Câmpulung. (203 / 143 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1132___sfntu_ilie.jpg

Biserica Sfântu Ilie

Biserica Sfântu Ilie (Câmpulung), zidită pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către enoriaşi. (206 / 148 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1133___bania.jpg

Baniţa

Baniţa Câmpulungului pentru controlarea măsurilor la vânzătorii de produse ai oraşului (anul 1827) şi pisania de la schitul Flămânda (Mărculeşti). (136 / 110 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1138___mnstirea_dragoslavele.jpg

Mănăstirea Dragoslavele

Mănăstirea Dragoslavele (Muscel), zidită din temelii în 1661 de către Ioan Grigorie Ghica Voievod şi soţia sa, Doamna Maria. Restaurată în 1893 cu cheltuiala statului. 115/168 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1139___nmeti.jpg

Schitul Nămăeşti

Schitul Nămăeşti, districtul Muscel, zidit în anul 1700. Are o biserică săpată în piatră pe o frumoasă colină împădurită cu fagi. (110/171 mm)

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1140___crucea_lui_brncoveanu.jpg

Crucea lui Brâncoveanu

Crucea lui Constantin Basarab Brâncoveanu, aşezată în 1711 cu ocazia terminării podului peste apa Dâmboviţei, mai sus de satul Rucăr, faţă fiind şi ispravnicul judeţului Alexandru S. Vâlsănescu. 105/160 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1141___ciocanu.jpg

Schitul Ciocanu

Schitul Ciocanu (Muscel), zidit pe la jumătatea veacului al XVIII-lea. 238/175 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1142___biserica_goletilor.jpg

Biserica Goleştilor

Biserica Goleştilor, din satul Goleşti, lângă staţia drumului de fier cu acelaşi nume. Zidită de către vornicul Stroe Leurdeanu şi soţia sa Vişa, din familia boierilor Goleşti, în zilele lui Matei-Vodă Basarab (1646-1650). 116/155 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1143___mnstirea_valea.jpg

Mănăstirea Valea

Mănăstirea Valea, plasa Podgoria (Muscel), zidită de Ioan Radu-Voievod, Paisie Egumenul şi Vlaicu Piscanul vel-logofăt, la anul 1534. 211/161 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1144___mnstirea_vieroi.jpg

Mănăstirea Vieroşi

Mănăstirea Vieroşi (Muscel), zidită de boierii Goleşti, fraţii Radu şi Ivaşcu, pe la jumătatea secolului al XVI-lea. Astăzi se află în ruine. 174/241 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

1145___mnstirea_aninoasa.jpg

Mănăstirea Aninoasa

Mănăstirea Aninoasa (Muscel), zidită la anul 1678 de clucerul vel-aga Tudoran Vlădescu şi soţia sa Alexandrina. Clopotul cel mare e dăruit de mitropolitul Daniil al Ungro-Vlahiei. 106/149 mm

Sursa:  fotografie şi notă de Ioan Niculescu (1893), colecţia Adrian Săvoiu

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judetului Muscel este orasul Câmpulung. Judetul are 208 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Podgoria - 68 sate

•  Plasa Radu-Negru - 68 sate

•  Plasa Râul Doamnei - 72 sate


Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Câmpulung cu 2 sectiuni, 12 magistrati, 1 prim-procuror si 1 procuror, în Circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti.


5 judecatorii la Câmpulung, Domnesti, Golestii-Badii, Stâlpeni si Stefanesti cu un total de 11 magistrati.


Organizare sanitara. 3 spitale de stat (2 în orasul Câmpulung si unul în comuna Calinesti) si 9 dispensare de stat.


Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Câmpulung.


Asistenta si prevedere sociala


Casa Centrala a Asigurarilor Sociale are organizatii medicale în Câmpulung, Schitul Golesti, Rucar, Stâlpeni, Berevoesti si Godeni cu un toal de 7 medici.


În orasul Câmpulung mai activeaza:

Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V. si Caminul fiilor de învatatori din Muscel.

Principalele aşezărisus

  • Câmpulung, capitala judetului
    Stema. Pe scut albastru, un coif medieval de argint, în profil spre dreapta, cu viziera închisă şi lambrechini roşii, coiful timbrat cu acvilă cruciată de aur, privind spre stânga, cu aripile lăsate, ciocul şi ghiarele roşii.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri, din care iese o acvilă cruciată neagră, privind spre dreapta, şi cu aripile întinse.
    Simbolizează vechiul oraş de Scaun al Voevozilor Ţării Româneşti.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. E unul dintre cele mai vechi oraşe din ţară. Fundaţia lui este atribuită cavalerilor Teutoni (1211-1225). Înainte de aşezarea Basarabilor, dregătorii ţinutului purtau titlul de comiţi de Longocampo.
    A fost oraşul de scaun al Descălicătorilor. În 1342 marele Basarab, cel care a întins Ţara Românească până la limitele ei, a şi murit aici. Fiul şi urmaşul lui în scaun,
    Nicolae Alexandru, este îngropat la Câmpulung, în biserica mânăstirii Negru Vodă.
    La 1737 oraşul a fost pustiit, în urma ciocnirii dintre Austriaci şi Turci.
    Monumente istorice. Mânăstirea Negru- Vodă, înălţată în secolul al XIV-lea de Radu-Vodă şi restaurată în 1634  de Matei Basarab; distrusă de cutremur în 1809, a fost reconstruită în 1832. Aci se află mormântul lui Nicolae Vodă Basarab.
    Ruinele palatului domnesc, din cari se conservă încă două camere în stil gotic şi o veche frescă în firida ferestrelor.
    Biserica Domnească, înălţată de Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareş, şi de fiul ei Petru 1567.
    Biserica Marina, despre care tradiţia spune că ar fi mai veche decât biserica lui Radu Negru, renovată complet în sec. al XVIII-lea.
    Biserica Scheiul, zidită în secolul al XIII-lea.
    Biserica romano-catolică “Bărăţia”, în care se află o piatră mormântală cu inscripţie latinească din 1300, din timpul cavalerilor teutoni.
    Biserica Fundeni, astăzi muzeu, construită în secolul al XVI-lea.
    Biserica romano-catolică Sf. Nicolae, cu un turn puternic, pe care se află icoana Sf. Nicolae cu tiară latină şi inscripţie slavonă. Construită în stil gotic; pietre cu inscripţii interesante pe morminte. Printre acestea, piatra mormântală a comitelui Laurenţiu de Longocampo, mort în 1300.
    Crucea pârgarilor, în piaţa oraşului, purtând ca inscripţie privilegiul acestora de a judeca pe orăşeni.
    Crucea lui Duca Vodă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pe strada Negru Vodă, care confirmă oraşului scutire a de « vama pânii » şi de « vama domnească ».
    Populaţie
    Oraşul C. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 13.454 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1Iulie 1937) este de 13.844 locuitori, indicând un spor natural de 390 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,9%.
    Economie
    Industrie şi comerţ. Oraşul are 5 mori, 1fabrică de pânzeturi, 1 de postav, 1 de hârtie, 2 de cherestea, 1 de mobile, 1de var. Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste :
    Fabrica de pânzeturi « Răsboiul Muscelului » (inv. 6), Fabrica de hârtie « Câmpulung » (soc. 40, inv.111), Fabrica de cherestea « Râul Târgului » (soc.12, inv.10) şi Fabrica de var Valimăreanu & Co. (soc. 15, inv. 19).
    Oraşul face, din îndepărtate vremi, comerţ intens cu lemnărie, materiale de construcţie, produse animale, ţuică, şi vin. Ţesături şi broderii naţionale, mult căutate în toată ţara. Bâlciu la 20 Iulie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Comercială, Banca «Albina », Banca Muscelului, Banca muncitorilor « Subeşti », Banca « Furnica », Banca  «Vişoi », Banca Federală « Negru Vodă ».
    Finanţe publice. Bugetul oraşului C. pe exerciţiul 1936/37 însumează, ca prevederi, 10.146.726 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “ Dinicu Golescu », Liceu de fete, Şcoala normală de băieţi «  Carol I », Gimnaziu comercial de băieţi, Gimnaziu industrial de băieţi, Gim-
    naziu industrial de fete, 10 şcoli primare, 3 şcoli de copii mici.
    Instituţii culturale. Muzeul “ Fundeni », Ateneul Român (filiala Muscel), 2 societăţi corale: ”Negru Vodă” şi “Cântarea Muscelului », Cinematograful “Splendid”, 3 societăţi sportive şi 1de vânătoare.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 16 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, Mânăstirea “Negru Vodă».
    Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul C., capitala judeţului Muscel, este situat la 164 km de Bucureşti.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Poliţie, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Percepţie comunală, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Revizorat şcolar,
    Cameră de agricultură, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Asociaţia meseriaşilor câmpu- lungeni.
    Edilitate. Uzină electrică, conductă de apă, canalizare, pavagii cu piatră cubică şi piatră de râu, trotoare cu asfalt, macadam şi piatră de râu, parc pubic.
    Sănătate publică. Spitalul de stat “Dr. N. Kreţulescu », Spitalul «  Dr. Racoviţă », Dispensarul Serviciului sanitar.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Societatea  « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Căminul fiilor de învăţători din Muscel. 


Rucar, sat mare si centru climatic, asezat în valea superioara a Dâmbovitei, la o altitudine de cca 700 m.
 

Târgul Cârcinov, târg nou, asezat aproape de marginea sudica a judetului, pe valea Cârcinovului.

Fotografiisus

1414___cmpulung_muscel.jpg

Câmpulung Muscel

1415___cmpulung_muscel_piaa_1942.jpg

Câmpulung Muscel, Piaţa, 1942

1416___cmpulung_muscel_vnzare_de_haine_i_esturi_populare.jpg

Câmpulung Muscel, vânzare de haine şi ţesături populare

1417___costum_din_rucr_jud_muscel.jpg

Costum din Rucăr, jud. Muscel

1418___hor_la_rucr.jpg

Horă la Rucăr

1419___mausoleul_de_la_mateia.jpg

Mausoleul de la Mateiaş

1420___ranc_din_rucr_jud_muscel.jpg

Ţărancă din Rucăr, jud. Muscel

1421___rnci_din_muscel.jpg

Ţărănci din Muscel

1422___domneti_jud_muscel_n_jurul_anilor_30.jpg

Domneşti, jud Muscel, în jurul anilor 30

1423___prul_dmbovicioara_jud_muscel.jpg

Pârâul Dâmbovicioara, jud Muscel

1424___schitul_cetatea_jud_muscel___foto_alexandru_antoniu.jpg

Schitul Cetatea, jud. Muscel

Sursa:  Foto - Alexandru Antoniu

1425___rucr_jud_muscel.jpg

Rucăr, jud. Muscel

1426___mnstirea_aninoasa_jud_muscel___foto_alexandru_antoniu.jpg

Mănăstirea Aninoasa, jud Muscel

Fondată de clucerul Pană Tudoran Vlădescu şi jupâniţa sa Alexandra la anul 1678, luna septembrie 20, sub domnia lui Duca Voevod. La 1730, mitropolitul Daniil a mai făcut un turn şi mai multe chilii şi egumenul Mihail Tărtăşescu la 1778 a făcut un paraclis. În 1821, fiind ascunşi aici arnăuţii din Drăgăşani şi găsindu-i turcii, omorâră mai mulţi dintre ei, dând foc şi mănăstirii. În urmă fu reparată de credincioşi, biserica şi o parte din chilii. Se administrează de un preot îngrijitor.

Sursa:  foto Alexandru Antoniu

1427___mnstirea_cmpulung_jud_muscel.jpg

Mănăstirea Câmpulung, jud Muscel

Fondată de Radu Negru, primul domn român, la 1215 şi la 1633 restaurată de Domnul Matei Basarab. În biserică sunt mai multe obiecte sacre foarte vechi, de pe timpul lui Matei Basarab. Se află în oraşul Câmpulung, servind de biserică catedrală.

1428___mnstirea_corbii_de_piatr_jud_muscel.jpg

Mănăstirea Corbii de Piatră, jud. Muscel

1429___mnstirea_viero_jud_muscel.jpg

Mănăstirea Vieroş, jud. Muscel

Fondată în 1543 de Marele Ban Ivaşcu Golescu şi restaurată de vel vistiernicul Stroe de la Leordeni şi soţia sa Vişa în 1615, în timpul domniei lui Matei Basarab. Această mănăstire a fost foarte mare şi de vază; egumenul ei purta titlul de arhiereu.
În 1834 a fost din nou restaurată, astăzi este o simplă biserică de mir, servind locuitorilor din sat.