Judeţul Muscel
Geografiesus
Asezare. Judetul Muscel face parte din judetele de munte ale Munteniei si este asezat în N-V acestei provincii pe vechiul drum care, venind din Ardeal peste pasul Branului, trecea, prin depresiunea Câmpulungului si ajungea, peste culmi si curmaturi, în valea Argesului, la capitala de pe vremuri, Curtea de Arges. De aici, strânsele legaturi pe care le-a avut acest judet întotdeauna cu Transilvania, mai mult poate decât cu restul tarii.
Suprafata. 3.058 km².
Înfatisarea pamântului. În partea nordica a judetului se înalta lantul dublu al Fagarasului cu vârful Moldoveanul de peste 2.500 m, si al Iezerului si Papusei cu vârfuri de peste 2.400 si 2.300 m. Cele doua siruri se întâlnesc la obârsiile Dâmbovitei. Sub masivul Iezerului, se desfasoara, marginita de culmi înalte si la Sud, depresiunea deluroasa a Câmpulungului, o adevarata “ tara ” de sub munte. Urmeaza apoi, mai catre Miazazi, culmi fragmentate transversal de ape, o serie de mici depresiuni intracolinare de directie V-E si, în fine, o platforma alcatuita din culmi de dealuri cu spinarea neteda si îndrumate toate convergent, printre afluentii Argesului, catre S-V, în directia orasului Pitesti. Prin înaltimea lor care nu scade, pe culmi sub 400 m, dealurile acestui tinut merita numele de muscele. Populatia locala pastreaza totusi acest nume pentru dealurile mai înalte din Nord, de unde a pornit si vechea asezare a judetului.
Vegetatia. Umiditatea climei face ca fagul sa predomine începând de la peste 1000 m altitudine pâna aproape de marginea sudica a judetului, unde apar stejarii în masive compacte si întinse. În muntii înalti însa, pasunea alpina ocupa suprafete exceptional de mari si e urmata, în josul muntelui de foarte frumosi codri de brazi (mai ales în bazinul superior al Dâmbovitei). Cum regiunea de sub munte, adica regiune muscelelor propriu-zise, a fost în vechime populata, padurea, de multa vreme taiata, a fost înlocuita cu fâneata naturala, careia clima si solul îi prieste aici de minune.
Bogatii naturale. În afara carierelor de calcar numilitic de la Albesti de pilda, foarte bun pentru constructii, judetul cuprinde, în regiunea muscelelor propriu-zise, întinse depozite de lignit.
Istoriesus
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Muscel este un vechi judet cu nume de origine româneasca (cf. muncel monticellum).
Câmpulungul este o straveche asezare româneasca de tip romanic.
În sec XIII cavalerii teutoni, veniti din Tara Bârsei, au poposit îndelung în acest Câmpulung, unde si-au avut un comite. Piatra mormântala a unui asemenea « Comes longocampo » se pastreaza pâna astazi la biserica Sf.Nicolae.
Câmpulungul a fost cel dintâi oras de scaun al Tarii Românesti.
Acolo se odihnesc primii domni din dinastia Basarabilor, Basarab Întemeietorul si Nicolae Alexandru de la care ni s-a pastrat cea mai veche piatra funerara domneasca. În cuprinsul acestui judet, în împrejurimile râpoase ale localitatii numite Posada – azi disparuta - Basarab I, Domnul Tarii, a înfrânt la 1330 armatele regelui Carol Robert. Regele însusi abia a scapat cu fuga.
În timpul razboiului pentru întregirea neamului, pe teritoriul acestui judet, lânga satul Dragoslavele si pe muntele Mateiasu, s-au dat lupte crâncene între armatele vrajmase si cele românesti.
Monumente istorice.
În Câmpulung:
Mânastirea Negru-Voda, zidita în sec XIV de Radu Voda si restaurata în 1634 de Matei Basarab; distrusa de cutremur în 1809, a fost reconstruita în 1832. Aici se afla mormântul lui Nicolae Voda Basarab.
Biserica Domneasca, zidita de Doamna Chiajna si fiul ei Petru la 1567.
Biserica Marina, despre care traditia spune ca ar fi mai veche decât biserica lui Radu Negru.
Biserica Scheiul zidita în sec XIII.
Biserica Fundeni, astazi muzeu, construita în sec XVI.
Biserica romano-catolica “Baratia”, în care se afla o piatra mormântala cu inscriptie latineasca din 1300, din timpul cavalerilor teutoni.
Biserica romano-catolica Sf. Nicolae, cu un turn puternic pe care se afla Icoana Sf. Nicolae cu tiara latina si inscriptie slavona. Construita în stil gotic, inscriptii interesante pe morminte. Printre acestea, piatra mormântala a comitelui Laurentiu de Longocompo, mort în 1300.
Crucea Pârgarilor, din piata orasului, purtând ca inscriptie prilejul acestora de a judeca pe oraseni.
Crucea lui Duca-Voda din a doua jumatate a sec XVII, pe strada Negru Voda, care confirma orasului scutirea de « vama pânii » si de « vama domneasca ».
În judet:
Mânastirea Vierosi, întemeieata de Banul Ivascu Golescu la 1543, restaurata la 1615.
Schitul Cetatuia din comuna Badeni.
Ruinele Cetatii lui Negru-Voda pe malul Dâmbovitei, comuna Badeni.
Schitul de maici de la Namaesti, sapat în stânca.
Biserica din Mihaiesti, din sec XVI.
Mânastira Aninoasa, zidita în sec al XVI-lea.
Biserica din Bajesti, zidita în 1666 de vornicul Mares Bajescul.
Biserica din Dragoslavele, zidita în 1780, cu fresce interesante.
Populaţiesus
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul M. numara 150.438 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel:
| Unitati administrative | Numarul locuitorilor | ||
| Total | Barbati | Femei | |
| Total judet | 150.4 | 72.2 | 78.25 |
| 1. Orasul Câmpulung | 13.43 | 6.844 | 6.61 |
| Total rural | 137 | 65.35 | 71.65 |
| 1. Plasa Podgoria | 50.68 | 24.14 | 26.54 |
| 2. Plasa Radu-Negru | 85.3 | 41.21 | 45.09 |
b) Pe grupe de vârsta:
| Grupe de vârsta | Locuitori | Grupe de vârsta | Locuitori |
| Toate vârstele | 150.4 | 30-49 de ani | 33.28 |
| 0- 9 ani | 30.1 | 50-69 de ani | 16.37 |
| 10-29 ani | 56.25 | 70 de ani si peste | 3.198 |
| Vârsta nedeclarata | 802 |
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
| Anual | Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an | Cifre absolute | Proportii la 1.000 locuitori | ||||
| Nascuti vii | Morti | Excedent natural | Nascuti vii | Morti | Excedent natural | ||
|
1930 - 1935 (medie anuala) |
- | 5.334 | 2.939 | 2.395 | 34,1 | 18,8 | 15,3 |
| 1931 | 151.6 | 5.504 | 3.132 | 3.132 | 36,3 | 20,7 | 15,6 |
| 1932 | 154 | 5.682 | 2.841 | 2.841 | 36,9 | 18,4 | 18,5 |
| 1933 | 156.5 | 5.135 | 2.803 | 2.803 | 32,8 | 17,9 | 14,9 |
| 1934 | 159.1 | 5.176 | 2.958 | 2.958 | 32,5 | 18,6 | 13,9 |
| 1935 | 161.1 | 5.173 | 2.862 | 2.962 | 32,1 | 18,4 | 13,7 |
| 1936 | 163.8 | 5.384 | 2.835 | 2.835 | 32,9 | 17,3 | 15,6 |
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Muscel a fost de 165.870 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 150.438 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 15.432 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,3%.
Înfăţişare socialăsus
Nu numai vechile monumente de zid si piatra reprezinta în acest judet amintirea trecutului : ci însasi formele de viata ale gruparilor omenesti de aici sunt arhaice. Astfel e demn de toata mirarea faptul ca întreg Nordul judetului a ramas pîna astazi traitor în formele satesti ale celei mai clasice mosnenii. Mai mult decât atâta: capitala judetului, orasul Câmpulung este el însusi, astazi înca, organizat ca atare. Obstea mosnenilor oraseni câmpulungeni, pe mahalale strânse în jurul bisericilor, se afla împartita în 42 de grupe denumite « mosi » care îsi împart averea devalmase, dupa socoteli anume, în 17.400 de drepturi, numite « dramuri ». Aceasta obstie orasana îsi are si statutele ei scrise: cel din 1841 poate fi socotit ca unicul nostru cutumiar, adica asternere pe hârtie a normelor obiceiului pîmântului. De la aceasta forma câmpulungeana a mosneniei a plecat legiuitorul silvic din 1910, când a organizat mosneniile, bine informat deci asupra aspectului muscelean al problemei, desi complet eronat în credinta lui ca toate mosneniile din tara erau aidoma cu cele de aici.
Dimpotriva, Muscelul nu cunoaste decât forma cea mai evoluata, cea mai perfect pusa la punct – dar si cea mai apropiata de pieire – din lungul sir evolutiv al formei de viata sociala care se numeste « umblatoare pe batrâni ».
Coborând spre câmpie, aceste forme de viata mosneneasca se sterg treptat, dând nastere unor forme intermediare, pâna ce se pierd si acestea în masa satelor clacasesti care acopera Sudul judetului.
În vremea de azi, aceste mosnenii stau la o rascruce : le lipseste formula cooperatista, care poate fi folosita ca mijloc de scapare a averilor devalmase si a averilor mosnenesti. Totusi, poate ca nicaieri cooperatia nu ar fi putut reusi mai bine decât aici, daca satele mosnenesti ar fi încercat-o; daca, cu alte cuvinte, ar fi fost ca satele clacasesti din Sud, luptatoare si îndraznete pe calea crearii unor noi forme de viata, iar nu certarete si sterpe cum sunt.
E cu atât mai regretabil cu cât nu este alt judet din tara în care saltul catre viata moderna sa se fi facut în conditiuni mai fericite. O întreaga pleiada de învatatori au creat un duh nou muscelean ale carui roade se vad :paturile taranesti muscelene n-au idealuri târgovete, de lepadare a ceea ce a fost, de dragul imitatiei unei clase burgheze, ci dimpotriva, ele au idealul cuminte al « chiaburului muscelean » care ramâne satean, în port satesc, cu rosturi în sat, cu toata averea si tot sufletul lui în sat.
Acesta nelepadare de sine, da Muscelului întreg farmecul si întelesul lui : ele ne arata cum o civilizatie taraneasca poate creste, înglobând în ea toate foloasele vremii de azi, fara sa piarda duhul ce i-a stat la temelie. Astfel, orasul Câmpulung este poate singurul din tara cu o arhitectura autentic româneasca. Orasul acesta nu este o colectie de orori arhitecturale, o aglomerare fara bun simt a unor case fara de gust, ci este un frumos sat muscelean, care a crescut temeinic si firesc, cu case mari si frumoase, cu biserici, cu uliti si cu gradini cum se cuvin unui oras, fara sa-si piarda însa stilul local, adevarata desfatare a ochiului si a sufletului.
Economiasus
Judetul Muscel se releva prin minele sale de lignit, precum si prin cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie. Regiune specific muntoasa, cu întinse paduri.
Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 305.800 ha. Suprafata arabila este de 20.132 ha, adica 6,58% din suprafata judetului si 0,07% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 209 ha, adica 1,04%, iar mica proprietate 19.923 ha, adica 98,96%.
Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 16.735 ha astfel repartizate :
Porumbul ocupa 15.465 ha, cu o productie de 140.911 chint. (prod. medie la ha 9,1 chint.).
Ovazul ocupa 953 ha, cu o productie de 8.885 chint. (prod. medie la ha 9,3 chint.).
Maturile ocupa 118 ha, meiul ocupa 98 ha, grâul ocupa 06 ha, orzul ocupa 11 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 1.690 ha. Din aceasta suprafata lucerna ocupa 1.029 ha, cu o productie de 36.940 chint. fân (media la ha 35,0 chint.). Plantele alimentare ocupa 1.384 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 497 ha, cu o productie de 30.236 chint. (media la ha 60,8 chint.).
Cartofii printre porumb dau o productie de 15.328 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 15.486 chint.
Plantele industriale ocupa 309 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 286 ha, cu o productie de 767 chint. fuior si 634 chint samânta.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (305.800 ha), ogoarele sterpe ocupa 14 ha.
Fânetele naturale ocupa 22.377 ha, cu o productie de 371.458 chint. (prod. medie la ha 16,6 chint.).
Pasunile ocupa 24.762 ha.
Padurile ocupa 152.856 ha.
Livezile de pruni ocupa 8.097ha.
Alti pomi fructiferi ocupa 1.168 ha.
Vita de vie ocupa 2.061 ha (din care viile pe rod 1.853 ha) cu o productie de 54.128 hl (prod. medie la ha 29,2 hl).
Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul 1935 : C ai 6.611, boi 47.576, bivoli 8, oi 114.483, capre 5.608, porci 28.997, stupi sistematici 3.091, stupi primitivi 3.244.
Industrie.
A) Industrie extractiva. Mine de lignit: Minele Soc. « Lignitul » din Câmpulung si Poenari, Mina Soc. « Combustibilul » din Godeni, Minele Soc. « Bataia » si Soc. « Dragana » din Berevoesti, Mina Soc. « Boteni » din Boteni, Mina Soc. « Carbunele » din Godeni si Aninoasa si Minele Soc. « Schitu-Golesti » din Poenari.
B ) Alte industrii: 30 de mori, 1 fabrica de postav, 1 de pânzeturi, 1 de hârtie, 7 de cherestea, 1 de mobile si 1 de var.
Judetul Muscel are o industrie casnica foarte dezvoltata : tesaturi de broderii nationale, vestite si cautate în toata tara.
Comert. Comert cu lemne de constructie si de foc, materiale de constructie, brânzeturi, tuica, vin, tesaturi si cusaturi nationale.
Drumuri. Judetul M. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.015 km, 553 m împartita astfel:
Drumuri nationale 143 km, 079 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine o retea pietruita si pavata de 140 km 233 m, iar restul de 2 km 846 m (pavat ) fiind întretinut de orasul Câmpulung.
Drumuri judetene 412 km 022 m, din care administratia judetului întretine o retea pietruita de 380 km 059 m, iar orasul Câmpulung 1 km 638 m (pavat).
Drumuri comunale 460 km 452 m.
Lungimea podurilor este de 8.033,20 metri repartizata astfel : poduri nationale 2.167,851 m, judetene 3.326,05 m si comunale 2.539,30 m.
Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:
• Bucuresti-Pitesti
• Pitesti- Câmpulung- Brasov
• Târgoviste- Gemenea-Dragoslavele
Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea totala de cale ferata
de 85 km din care 30 km linii principale simple, 55 km linii secundare simple.
Itinerarii principale: Rapide (Simplon) Bucuresti- Timisoara- Jimbolia.
Acelerate : Bucuresti-Timisoara, Bucuresti-Sibiu.
Personale: Bucuresti- Golesti- Câmpulung.
Statii importante: Golesti, Câmpulung.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Câmpulung, statiune climatica subalpina, situata pe valea Râul Târgului, la 580 m înaltime, înconjurata de podgorii. Climat dulce, temperatura potrivita, aer curat.
Restaurante, vile, hoteluri, Oficii P.T.T., medici, gara locala pe linia Golesti-Câmpulung. Excursii în împrejurimi, alpinism în muntii Fagarasului la Coltii lui Cremene.
Rucar, statiune subaplina, situata la confluenta vaii Râusorului cu Dâmbovita, înconjurata de munti înalti acoperiti cu paduri de brad, la 630 m înaltime. Climat foarte placut, temperatura potrivita, aer curat si lipsit de curenti. Indicatiuni: Cura de aer si repaus. Locuinte la sateni. Oficiu P.T.T., medic. Curse zilnice de autobuz la Câmpuling. Excursii si alpinism în muntii Fagarasului si Piatra Craiului.
Alpinism: În muntii Fagarasului: din Cândesti pe valea Bartiei, peste muchea Duvalmului si muntii Jupâneasa si Papaul, pâna la izvorul Bratiei si culmea Geoapelor, iar de aici, prin culmea Iezerului si muntele Rosu la Coltii lui Cremene ; din Namaiesti, pe valea Argeselului, la Vârful Papusa, scoborâre pe vale Dâmbovitei la Rucar; din Leresti, pe valea Târgului, la Iezerul Mare, scoborâre peste vârful Papaul, în valea Râului Doamnei, pâna la Nucsoara. În masivul Pietrei Craiului : de la Podul Dâmbovitei, pe valea Dâmbovicioarei, pâna la izvoarele ei, si de aici, ascensiunea Pietrei Craiului. În masivul Leaotei : din Badeni pe valea Badeanca, la vârful Leaota.
Culturasus
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 120.247 locuitori, din care 61,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 78,9% barbati stiutori de carte si 45,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
| Gradul de instructie scolara | Mediul urban | Mediul rural |
| Totalul stiutorilor de carte | 100,0 | 100,0 |
| 1. Extrascolara | 0,9 | 0,5 |
| 2. Primara | 70,3 | 93,5 |
| 3. Secundara | 16,6 | 3,5 |
| 4. Profesionala | 8,2 | 2,1 |
| 5. Universitara | 2,5 | 0,5 |
| 6. Alte scoli superioare | 1,5 | 0,1 |
Învatamânt. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 37.904 locuitori (1933 mediu urban si 35.971 mediu rural).
Scoli secundare. 1 liceu de stat de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 gimnaziu industrial de baieti.
Scoli primare 183, din care 173 rurale si 10 urbane (toate scoli de stat), cu un numar total de 23.356 elevi (1.455 mediu urban si 21.901 mediu rural) si cu 480 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
Gradini de copii 8, din care 5 rurale si 3 urbane, taote de Stat cu un numar total de 608 copii (163 mediu urban si 445 mediu rural) si cu 9 conducatoare (situatia din 1934).
Institutii culturale
Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are 28 camine culturale.
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judet 53 camine culturale, o societate muzicala si 15 biblioteci, adica un total de 69 organizatii culturale, dintre care 29 au personalitate juridica.
În Câmpulung se afla Muzeul « Fundeni », « Ateneul Român » (filiala), 2 societati corale, 1 cinematograf, 3 societati sportive si 1 societate de vânatoare.
Religiesus
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,3% sunt ortodocsi.
Biserici si lacasuri de închinaciune. 159 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica si 5 mânastiri ortodoxe.
Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe, cu resedinta la Câmpulung si Priboeni.
Judetul M. se afla în jurisdictia Episcopiei Argesului (Mitropolia Ungro-Vlahiei).
Administraţiesus
Organizare administrativa. Capitala judetului Muscel este orasul Câmpulung. Judetul are 208 sate, împartite astfel:
• Plasa Podgoria - 68 sate
• Plasa Radu-Negru - 68 sate
• Plasa Râul Doamnei - 72 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Câmpulung cu 2 sectiuni, 12 magistrati, 1 prim-procuror si 1 procuror, în Circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti.
5 judecatorii la Câmpulung, Domnesti, Golestii-Badii, Stâlpeni si Stefanesti cu un total de 11 magistrati.
Organizare sanitara. 3 spitale de stat (2 în orasul Câmpulung si unul în comuna Calinesti) si 9 dispensare de stat.
Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Câmpulung.
Asistenta si prevedere sociala
Casa Centrala a Asigurarilor Sociale are organizatii medicale în Câmpulung, Schitul Golesti, Rucar, Stâlpeni, Berevoesti si Godeni cu un toal de 7 medici.
În orasul Câmpulung mai activeaza:
Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V. si Caminul fiilor de învatatori din Muscel.
Principalele aşezărisus
-
Câmpulung, capitala judetului
Stema. Pe scut albastru, un coif medieval de argint, în profil spre dreapta, cu viziera închisă şi lambrechini roşii, coiful timbrat cu acvilă cruciată de aur, privind spre stânga, cu aripile lăsate, ciocul şi ghiarele roşii.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri, din care iese o acvilă cruciată neagră, privind spre dreapta, şi cu aripile întinse.
Simbolizează vechiul oraş de Scaun al Voevozilor Ţării Româneşti.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. E unul dintre cele mai vechi oraşe din ţară. Fundaţia lui este atribuită cavalerilor Teutoni (1211-1225). Înainte de aşezarea Basarabilor, dregătorii ţinutului purtau titlul de comiţi de Longocampo.
A fost oraşul de scaun al Descălicătorilor. În 1342 marele Basarab, cel care a întins Ţara Românească până la limitele ei, a şi murit aici. Fiul şi urmaşul lui în scaun,
Nicolae Alexandru, este îngropat la Câmpulung, în biserica mânăstirii Negru Vodă.
La 1737 oraşul a fost pustiit, în urma ciocnirii dintre Austriaci şi Turci.
Monumente istorice. Mânăstirea Negru- Vodă, înălţată în secolul al XIV-lea de Radu-Vodă şi restaurată în 1634 de Matei Basarab; distrusă de cutremur în 1809, a fost reconstruită în 1832. Aci se află mormântul lui Nicolae Vodă Basarab.
Ruinele palatului domnesc, din cari se conservă încă două camere în stil gotic şi o veche frescă în firida ferestrelor.
Biserica Domnească, înălţată de Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareş, şi de fiul ei Petru 1567.
Biserica Marina, despre care tradiţia spune că ar fi mai veche decât biserica lui Radu Negru, renovată complet în sec. al XVIII-lea.
Biserica Scheiul, zidită în secolul al XIII-lea.
Biserica romano-catolică “Bărăţia”, în care se află o piatră mormântală cu inscripţie latinească din 1300, din timpul cavalerilor teutoni.
Biserica Fundeni, astăzi muzeu, construită în secolul al XVI-lea.
Biserica romano-catolică Sf. Nicolae, cu un turn puternic, pe care se află icoana Sf. Nicolae cu tiară latină şi inscripţie slavonă. Construită în stil gotic; pietre cu inscripţii interesante pe morminte. Printre acestea, piatra mormântală a comitelui Laurenţiu de Longocampo, mort în 1300.
Crucea pârgarilor, în piaţa oraşului, purtând ca inscripţie privilegiul acestora de a judeca pe orăşeni.
Crucea lui Duca Vodă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pe strada Negru Vodă, care confirmă oraşului scutire a de « vama pânii » şi de « vama domnească ».
Populaţie
Oraşul C. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 13.454 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1Iulie 1937) este de 13.844 locuitori, indicând un spor natural de 390 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,9%.
Economie
Industrie şi comerţ. Oraşul are 5 mori, 1fabrică de pânzeturi, 1 de postav, 1 de hârtie, 2 de cherestea, 1 de mobile, 1de var. Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste :
Fabrica de pânzeturi « Răsboiul Muscelului » (inv. 6), Fabrica de hârtie « Câmpulung » (soc. 40, inv.111), Fabrica de cherestea « Râul Târgului » (soc.12, inv.10) şi Fabrica de var Valimăreanu & Co. (soc. 15, inv. 19).
Oraşul face, din îndepărtate vremi, comerţ intens cu lemnărie, materiale de construcţie, produse animale, ţuică, şi vin. Ţesături şi broderii naţionale, mult căutate în toată ţara. Bâlciu la 20 Iulie.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Comercială, Banca «Albina », Banca Muscelului, Banca muncitorilor « Subeşti », Banca « Furnica », Banca «Vişoi », Banca Federală « Negru Vodă ».
Finanţe publice. Bugetul oraşului C. pe exerciţiul 1936/37 însumează, ca prevederi, 10.146.726 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi “ Dinicu Golescu », Liceu de fete, Şcoala normală de băieţi « Carol I », Gimnaziu comercial de băieţi, Gimnaziu industrial de băieţi, Gim-
naziu industrial de fete, 10 şcoli primare, 3 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Muzeul “ Fundeni », Ateneul Român (filiala Muscel), 2 societăţi corale: ”Negru Vodă” şi “Cântarea Muscelului », Cinematograful “Splendid”, 3 societăţi sportive şi 1de vânătoare.
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 16 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, Mânăstirea “Negru Vodă».
Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul C., capitala judeţului Muscel, este situat la 164 km de Bucureşti.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Poliţie, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Percepţie comunală, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Revizorat şcolar,
Cameră de agricultură, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Asociaţia meseriaşilor câmpu- lungeni.
Edilitate. Uzină electrică, conductă de apă, canalizare, pavagii cu piatră cubică şi piatră de râu, trotoare cu asfalt, macadam şi piatră de râu, parc pubic.
Sănătate publică. Spitalul de stat “Dr. N. Kreţulescu », Spitalul « Dr. Racoviţă », Dispensarul Serviciului sanitar.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Societatea « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Căminul fiilor de învăţători din Muscel.
Rucar, sat mare si centru climatic, asezat în valea superioara a Dâmbovitei, la o altitudine de cca 700 m.
Târgul Cârcinov, târg nou, asezat aproape de marginea sudica a judetului, pe valea Cârcinovului.
Fotografiisus
