Judeţul Neamţ

Judeţul Neamţ

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Neamţ  face parte dintre judeţele de munte ale Moldovei şi este aşezat în partea de NV a acestei provincii şi în drumul care, pe valea Bistricioarei, leagă Transilvania de Moldova.


Suprafaţa. 3.977 km².


Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului e muntoasă, formată din masive mai înalte (peste 1.700 m şi chiar peste 1.900 m) înşirate între afluenţi, pe dreapta văii longitudinale a Bistriţei (masivul Dornele, Budacului, Ceahlăului); şi dintr-o singură culme mai joasă, cu spinarea netedă, pe stânga aceluiaşi râu, (Stănişoara). În Răsăritul zonei muntoase urmează depresiunile subcarpatice Nemţişor şi Cracău, apoi Subcarpaţii, care se ridică în N judeţului până la peste 900 m (dealul Pleşului) iar în S scad  şi sunt fragmentaţi de afluenţii Bistriţei, Moldovei, Siretului.


Climă şi ape. Clima este, în partea apuseană a judeţului mai aspră decât în cea răsăriteană, unde temperatura medie  ajunge la peste 22° în timpul verii şi coboară la -5° iarna, iar precipitaţiunile se apropie de 500 mm, adică de limita inferioară a climatului de pădure.


Mai toate râurile se strâng în Bistriţa, care taie judeţul în lung şi, având apă suficientă chiar în timpul verii, poate duce plute. Cei mai importanţi afluenţi sunt: Neagra Broştenilor, Bistricioara şi Bicazul pe dreapta  şi Cracăul pe stânga. În partea de E, spre judeţul Baia, Moldova, în care se varsă râul Neamţului.


Vegetaţia. Păşunea alpină este bine dezvoltată pe masivele înalte din V; aproape jumătate din judeţ este însă prinsă de întinderea, parcă nesfârşită, a codrilor de molizi şi pini. Povârnişul răsăritean al Stănişoarei şi culmile sub 1000 m  care mărginesc valea Bistriţei sunt toate acoperite de fagi. Depresiunile şi Subcarpaţii, cu excepţia înălţimilor mai mari de 500 m, au fost complet despădurite. Ele şi valea Bistriţei sunt de altfel singurele părţi bine populate ale acestui judeţ.


Bogăţii naturale. În partea de Apus a judeţului sunt cunoscute apele minerale şi lignitul din bazinul Borsecului şi Bilborului, iar la Răsărit, Subcarpaţii închid  zăcăminte de sare şi probabile zăcăminte de petrol. În aceeaşi regiune se exploatează izvoarele sărate cu săruri de magneziu de la Bălţăteşti şi Oglinzi.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Neamţ, unul din cele mai adânc semnificative pentru istoria Moldovei, şi-a luat numele de la străvechea aşezare a  cavalerilor teutoni, în calea  invaziilor străine, către anul 1200.


Lor li se datorează probabil, construcţia puternicei cetăţi a Neamţului, în care aveau să se desfăşoare – după ce domnii Moldovei şi-au întins autoritatea asupra ţinutului – partea cea mai frumoasă din istoria lui.


Ţinut de sihaştri, Neamţul a fost  semănat, prin evlavia domnilor Moldovei, cu numeroase mânăstiri, în care au înflorit, pe lângă o mare viaţă spirituală, şi cel mai pur spirit monahicesc.


Ca un cuib de munte ce era, ţinutul a servit, de multe ori, ca loc de retragere în faţa invaziilor străine.


În regiunile acestea Ştefan a suferit, după Victoria de la Podul Înalt, o înfrâgere : la Valea Albă, numită de atunci Răsboeni.


Cetatea Neamţului, puternic fortificată de Ştefan, servise în acel timp de adăpost familie sale. De ea se leagă duiosul episod  al dramei de la Valea Albă, relatat de Neculce în « O samă de cuvinte » : Mama lui Ştefan refuzând fiului său adopost atâta timp cât se întoarce înfrânt.


Monumente istorice.  Cetatea Neamţului, ridicată pe la 1400, fortificată de Ştefan cel Mare şi păstrată până în sec XVII, când cazacii decapitară pe pragul ei pe fiica lui Vasile Lupu. Fortăreaţa cuprindea o biserică, azi dispărută, a cărei piatră de fundaţiune este probabil păstrată la Secu, în păretele capelei, purtând data 1530-1550.


Mânăstirea Neamţ, ale cărei modeste începuturi sunt datorate ucenicilor lui Nicodim, călugărul care a pus temeliile vieţii monahiceşti în Ţara Românească.  Mânăstirea a fost mărită de urmaşii lui Alexandru cel Bun. După victoria sa asupra Polonilor regelui Ioan Albert, Ştefan cel Mare făcu din Neamţ cea mai mare şi mai frumoasă ctitorie a sa. Sfinţită în noiembrie 1497.  El o înzestră cu odoare de mare preţ (astăzi, în parte la Moscova). În tot cursul sec XVI s-a continuat împodobirea acestei mânăstiri, căreia Ilie, fiul lui Petru Rareş îi adause un paraclis.


Aci, călugări luminaţi au lucrat la admirabile manuscrise. Neamţul fu ales ca reşedinţă de către  celebrul reformator al monahismului, Paisie. El a lăsat o mare moştenire literară. Au rămas urmele şi activei sale imprimerii, care a fost renovată.


Biserica din Vânători, ridicată către 1677 de Postelnicul Alexandru Ramandi.


Mânăstirea Secu, ridicată de boierul Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore.


Mânăstirea de maici Agapia, din Filioara, ridicată de Hatmanul Gavril, fratele lui Vasile Lupu şi de soţia sa, Liliana (1642-1647).


Mânăstirea Bistriţa, ctitoria lui Alexandru cel Bun, reconstruită de Alexandru Lăpuşneanu. Morminte : Alexandru cel Bun, în stil gotic, în care au fost introduse rămăşiţeşe pământeşti ale fiului lui Ştefan cel Mare, tot Ştefan.


Mânăstirea Bisericani, înălţată de Ştefan cel Tânăr la 1512.


Mânăstirea de la Valea Albă Răsboeni, ridicată de Ştefan cel Mare, pe locul bătăliei date de el în 1476 asupra lui Mohamed II Cuceritorul.


Biserica « Sfinţii Voevozi » din Tazlău, al cărei al doilea ctitor a fost Ştefan cel Mare la 1497.


Biserica din Davideni a familiei Boul.


Biserica din Şerbeşti, ctitoria lui Vasile Lupu din noiembrie 1637. Cărţi dăruite de Cantacuzini.


Mânăstirea Pângăraţi, ctitorită de Alexandru Lăpuşneanu la 1560, pe locul unei biserici arse.


Mânăstirea Văratec, ctitorie a lui Ieremia Movilă de la 1598 ca mic schit.


Biserica Sf  Ioan  din Piatra, înălţată la 1497 de Ştefan cel Mare.


Biserica « Intrarea în Biserică » din Buhalniţa, ridicată în 1652.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului  din 1930, judeţul N. numără 198.670 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 198.670 96.951 101.719
Total urban 48.019 23.290 24.729
1. Orasul Piatra-Neamţ 30.211 14.700 15.511
2. Orasul Buhuşi 8.671 4.129 4.489
3. Orasul Târgu-Neamţ 9.127 4.398 4.729
Total rural 150.651 73.661 76.990
1. Plasa Bistriţa 49.768 24.458 25.310
2. Plasa de Mijloc 43.643 21.574 22.069
3. Plasa Muntele 21.613 10.583 11.030
4. Plasa Neamţu 35.627 17.064 18.581


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 198.670 30 - 49 de ani 42.880
0 - 9 ani 55.999 50 - 69 de ani 18.798
10 - 29 ani 75.845 70 de ani si peste 3.941
    Vârsta nedeclarata 1.207


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul N., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele.
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 7.723 4.321 3.402 37,2 20,8 16,4
1931 200.357 7.549 4.173 3.376 37,7 20,8 16,9
1932   204.079 8.211 4.602 3.609 40,2 22,6 17,6
1933 207.179 7.432 3.818 3.614   35,9 18,4 17,5
1934   210.998 7.719 4.672 3.047 36,6 22,1 14,5
1935   213.839 7.702 4.338 3.364 35,0 20,3 15,7
1936   218.098 8.425 3.929 4.496 38,6 18,0 20,6


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului N. a fost de 222.423 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 198.670 locuitori,  cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 23.753 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 12,0 %.

Înfăţişare socialăsus

Unul dintre cele mai reprezentative judeţe ale Moldovei propriu-zise şi, din anumite puncte de vedere, chiar cel mai reprezentativ, e judeţul acesta. Ceea ce, ca manifestări de viaţă religioasă  sunt judeţele Lăpuşna şi Orhei pentru întreaga Basarabie sau ceea ce  Vâlcea e pentru întreaga Oltenie, e judeţul Neamţ pentru Moldova întreagă. Portul naţional, bărbătesc şi femeiesc, e aici în floare. Iar în ceea ce priveşte plutăritul, locuitorii lui deţin întâietatea pe întreaga ţară.


Cu excepţia unei mici porţiuni înspre est, care e formată din dealuri şi şes, restul judeţului e muntos şi e masiv acoperit de dese păduri, mai ales de brad – o imensă avuţie pentru judeţ şi o ocupaţiune fundamentală pentru locuitorii lui.


Ca viaţă păstorească, relevăm că ea nu e atât de dezvoltată pe cât s-ar crede, în raport cu alte judeţe muntoase.


Tipul predominant e cel brunet. În general, înfăţişarea locuitorului e vioaie şi bine închegată -  de altfel, munca la păduri şi plutăritul cer imperios atari calităţi. Spre desoebire de mai toate celelalte judeţe moldovene, aici la generaţia bătrână apar pletele mai des. Utilul primează arta. De aceea, în acest judeţ în rândul sexului bărbătesc, nu prea apar pure manifestări  de artă, de pildă în folosirea lemnului, chiar pentru locuinţă.  De altfel,  această caracteristică a sufletului moldovean poate fi urmărită şi în producţia populară literară, unde înfloreşte o pronunţată tendinţă spre tot ce e umor, sarcasm, ironie, rămânând astfel în urma altor judeţe când e vorba de înfloriri lirice şi epice. Iată de ce şi acest judeţ, ca şi întreaga Moldovă, rămâne în urma altor provincii şi în ceea ce priveşte folclorul muzical.


Satul are aspecte îngrijite. Locuinţa e curată şi poate rivaliza cu cele mai de frunte judeţe.

Economiasus

Ţinut muntos, acoperit de păduri şi păşuni întinse, judeţul N. se distinge prin numeroase întreprinderi forestiere ca şi prin bogatele-i turme. Staţiunile climatice şi frumoasele privelişti ale regiunii atrag în fiecare vară numeroşi vizitatori. Importante industrii textile.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 397.700 ha.


Suprafaţa arabilă este de 86.136 ha, adică 21,66% din suprafaţa judeţului şi 0,29% din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţă arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 5.399 ha, adică 6,20%, iar  mica proprietate deţine 80.797 ha, adică 93,80%.


Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 72.446 ha astfel repartizate :


Porumbul ocupă 37.303 ha, cu o producţie de 491.038 chint. (prod. medie la ha 13,1 chint.).


Ovăzul ocupă 17.378 ha, cu o producţie de 196.240 chint. (prod. medie la ha 11,3 chint.).


Grâul ocupă 12.243 ha, cu o producţie de 155.951 chint. (prod medie la ha 12,7 chint.).


Secara ocupă 486 ha, cu o producţie de 5.406 chint (prod. medie la ha 11,1 chint.).


Orzul ocupă 4.603 ha, meiul, 179 ha, hrişca 254  ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 5.492 ha astfel distribuite :  Trifoiul  ocupă 1.664 ha, cu o producţie de 54.935 chint. fân şi 30 chint. sămânţă. Lucerna ocupă 1.470 ha, cu o producţie de 56.887 chint. fân.  Alte fâneţe cultivate ocupă 1.792 ha, cu o producţie de 47.423 chint.


Plantele alimentare ocupă 1.793 ha.  ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 649 ha, cu o producţie de 71.933  chint. (media la ha 110,9 chint.).


Plantele industriale ocupă 912 ha. Din această suprafaţă cânepa  ocupă 543 ha, cu o producţie de 4.225 chint. fuior şi 3.759 chint. sămânţă.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (397.700 ha), ogoarele sterpe ocupă 5.493 ha.


Fâneţele naturale ocupă 35.324 ha, cu o producţie de 710.012 chint. (prod. medie la ha 20,1 chint.).


Păşunile ocupă 35.122 ha.


Pădurile ocupă  215.503 ha.


Livezile de pruni ocupă 527 ha.


Alţi pomi fructiferi ocupă 498 ha.


Creşterea animalelor. În judeţul N. se găseau în anul 1935 :

Cai 19.519 , boi 57.718, bivoli 3, oi 183.436, capre 561,  porci 24.933,  stupi sistematici 3.046, stupi primitivi 4.899.
 

Industrie. 6 mori sistematice,  3 fabrici de salam şi mezeluri, 1 distilerie de lichioruri, 1 fabrică de ulei vegetal, 1 de bere, 1 de bomboane, 1 de mătase artificială, 1 de tricotaje, 1 de sumane, 2 de postav, 1 ţesătorie, 1 laborator de produse farmaceutice şi cosmetice, 2 rafinării de petrol, 2 fabrici de săpun, 1 de lumânări, 1 de ulei pentru vopsele,  4 turnătorii de fontă şi bronz şi ateliere mecanice, 2 fabrici de hârtie şi mucava, 1 de celuloză, 1 tăbăcărie,  34 fabrici de cherestea, 3 de scobitori şi transparente şi 2 de perii.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 6 bănci (societăţi anonime).

Cooperative de credit (bănci populare) 64, cu 12.296 membri şi cu un capital social vărsat de 27.538.217 lei.
 

Cooperative forestiere 13, cu 1.571 membri şi cu un capital social vărsat de 5.460.282 lei.
 

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 2, cu 109 memebri.


Cooperative de consum 14, cu 921 membri şi cu un capital social vărsat de 1.131.048 lei.
 

Dumuri. Judeţul N. este străbătut de o reţea totală de drumuri  în lungime de  894 km 872 m, împărţită astfel :
 

Drumuri naţionale 229 km 205 m, din care  Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine o reţea pietruită de  217 km 776 m, restul de 11 km 429 m (pavat şi pietruit) fiind întreţinut de comunele urbane.


Drumuri judeţene 308 km 631 m  din care 294 km 331 m, pietruiţi.


Drumuri comunale 357  km 036 m.


Lungimea podurilor este de 9.506,98 metri repartizată astfel : poduri naţionale 4.082,48 m, judeţene 3.266,35 m şi comunale 2.158,15 m.


Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Bacău – Piatra – Borsec

2. Vatra-Dornei – Broşteni – Gura  Bistricioarei

3. Paşcani – Tg-Neamţ - Călugăreni


Cale ferată. Judeţul N. este străbătut de o linie secundară simplă de cale ferată de 36 km.


Staţii importante : Piatra.


Poştă, telegraf, telefon. 7 oficii P.T.T. de stat la Piatra, Buhuşi, Tg.-Neamţ, Hangu, Broşteni, I.G. Duca şi Roznov, 3 agenţii speciale (Bicaz, Borca, Răsboeni), 1 oficiu balnear (Bălţăteşti) şi 1 gară cu serviciu poştal la Podoleni.


11 oficii telefonice.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Bălţăteşti,staţiune balneo-climatică situată la 11 km de Tg-Neamţ, între păduri de brazi, la 475 m înălţime. Climat plăcut, temperatura fără variaţiuni mari, lipsă de umezeală. Ape cloruro-sodice, iodurate şi bromurate. Indicaţii: limfatism, scrofuloză, rahitism, boli de femei, reumatism, eczeme, boli de ficat, laringite, constipaţii. Stabiliment balnear pentru băi calde, reci băi de vapori, hidroterapie, inhalaţii.  Din apa izvoarelor  Carol I şi Elisabeta se extrage sarea de Bălţăteşti pentru băi la domiciliu, iar din apa izvorului Cuza-Vodă, sarea purgativă de Bălţăteşti.
 

Multe hoteluri şi vile, restaurante. Gară la Piatra şi la Paşcani.
 

Oglinzi, staţiune balneo-climatică situată într-o vâlcea, în mijlocul pădurii, la 490 m înălţime.  Climat plăcut, temperatură potrivită, ploi dese dar se scurtă durată. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicaţii: reumatism, scrofuloză, limfatism, boli osoase, boli de femei.  Stabilimente balneare bine amenajate pentru băi calde, reci, hidroterapie, inhalaţii, băi de sare. Gară la Paşcani, excursii în împrejurimi.


Cozla. Staţiune de interes local, cu ape cloruro-sodice magneziene, la 400 m înălţime.

Hangu. Staţiune de interes local, cu ape alcaline, feruginoase. Izvoarele sunt aşezate la poalele Ceahlăului şi nu sunt amenajate.


Piatra. Staţiune de vilegiatură, situată pe râul Bistriţa.

Mânăstirea Văratec, staţiune de vilegiatură situată la poalele munţilor, în mijlocul pădurii de brazi. Văratecul e foarte mult cercetat de turişti.


Mânăstirea Agapia, staţiune de vilegiatură la 480 m înălţime. Loc de repaus minunat.


Mânăstirea Neamţ, staţiune de vilegiatură, aşezată într-o poiană, pe valea Nemţişorului, în apropiere de Tg- Neamţ. 450 m altitudine, climat dulce.


 Alte staţiuni: Borca, Broşteni, Bicaz, Schitul Durăului, Mânăstirea Bisericani şi Mânăstirea Pângăraţi.


Alpinism. În munţii Bistriţei, pe muntele Budacul.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După datele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 156.030 locuitori, din care 60,9% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 74,2% bărbaţi ştiutori de carte şi 48,5% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,7 0,7
•  Primara 74,8 94,8
•  Secundara 11,7 2,7
•  Profesionala 9,4 1,5
•  Universitara 1,7 1,3
•  Alte scoli superioare 0,7 0,1


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului N. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de  44.715 locuitori (8.857 mediu urban şi 35.858 mediu rural).
 

Şcoli secundare În oraşul Piatra : liceu de băieţi, liceu de fete, liceu industrial de fete, şcoală normală de băieţi,  gimnaziu de băieţi, gimnaziu comercial, gimnaziu industrial. În Tg- Neamţ : gimnaziu de băieţi, şcoală profesională de fete, şcoală de meserii. În Broşteni : şcoală de meserii.


Şcoli primare 228, din care 196 rurale şi 32 urbane (225 şcoli de stat şi 3 confesionale), cu un număr total de 30.558 elevi (5.036 mediu urban şi 25.522 mediu rural) şi cu 672 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 15, din care 4 rurale şi 11 urbane,  cu un număr total de 1.124 copii (898 mediu urban şi 226 mediu rural) şi cu 23 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 26  localităţi.


Centrala Caselor Naţionale  are  organizaţii culturale în Piatra şi Roznov, cu local propriu.


Liga culturală activează la Brateş (I.G. Duca).


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 56 cămine culturale, 1 soc. muzicală, 6 biblioteci, adică în total 63 organizaţii culturale, dintre care 27 au personalitate juridică.


În comunele rurale mai sunt : 89 biblioteci, 51 muzee săteşti, 8 asociaţii culturale şi 10 societăţi muzicale şi corale.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele  provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 90,4 %  sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 198 biserici ortodoxe, 2 biserici romano-catolice, 9 mânăstiri ortodoxe, 1 biserică lipovenescă, 6 case de rugăciune adventiste, 20 sinagogi şi case de rugăciuni evreieşti.
 

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe la Piatra şi Tg-Neamţ. Judeţul se află în eparhia Arhiepiscopiei Iaşilor  (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Neamţ este oraşul Piatra. Judeţul are 3 oraşe (Piatra, Buhuşi şi Tg-Neamţ) şi 256 sate, împărţite astfel:
 

•  I. Plasa Bistriţa 45 sate.

•  II. Plasa Cetata Neamţ 15 sate.

•  III. Plasa I. G. Duca 39 sate.

•  IIV. Plasa Muntele 53 sate.

•  V. PlasaRăsboeni 56  sate.


Organizare judecătorească. Un tribunal la Piatra cu 2 secţiuni, 11 magistraţi şi 1 prim-procuror şi 1 procuror  în circumscripţia Curţii de Apel din Iaşi.


4 judecătorii : Paitra, Tg-Neamţ, Buhuşi şi Hnagu, cu un  total de 8 magistraţi.


Organizare sanitară. Spitale de stat în Piatra, Tg- Neamţ, Broşteni,  Hangu, Răsboeni şi Roznov. Sanatoriul de tuberculoşi la Bisericani. 2 spitale evreieşti în oraşele Piatra şi Tg-Neamţ.


3 dispensare în Piatra, 1 dispensar ambulant în oraşele Buhuşi şi Tg-Neamţ ; 12 dispensare în comunele rurale.


Serviciul sanitar judeţean şi serviciile sanitare în oraşele : Piatra, Buhuşi şi Tg-Neamţ.


Asistenţă şi prevedere socială. Casa  Asigurărilor Sociale din Piatra   are oficii la Tg-Neamţ şi Buhuşi şi servicii medicale la Piatra, Tg-Neamţ, Tarcău, Ardeluţa, Hangu, Borca, Roznov, Tazlău, Bicaz, Pipirig, cu 17 medici şi 3 farmacişti.


Societatea „Crinul Vieţii” din Piatra întreţine o cantină, dispensar şi o şcoală sub cerul liber. Societatea „Denise” din Piatra întreţine o colonie de vară pentru copii; Soc „Salvarea copiilor” din  Tazlău are un dispensar şi o cantină.

În oraşul Piatra mai activează:  Asociaţia cercului de gospodine, Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc „Principele Mircea”, Soc.  „Crucea  Roşie”, Oficiu IOV, Azilul comunal de bătrâni, Azilul izraelit de bătrâni.


În Buhuşi se află Societatea de ajutor reciproc „Fraterna”; în Tg-Neamţ Soc  „Înfrăţirea” şi Orfelinatul „Principele Carol”.

Principalele aşezărisus

Piatra, capitala judeţului

Stema. Pe scut roşu, Sfântul Ion Botezătorul, de aur, stând în picioare, spre stânga, nimbat şi înaripat, şi ţinând în mâna stângă o cruce şi o foaie de pergament de aur.
Faţa, mâinile şi picioarele de coloare naturală.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri. Reprezintă hramul bisericii catedrale şi patronul oraşului.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul P. s-a numit în sec. XIV Piatra lui Crăciun. Despre casa acestuia face menţiune un document din 31 Iulie 1431, dela Alexandru cel Bun. Ştefan cel Mare a ridicat în Piatra “curţi domneşti”, de care ţinea un « ocol » sau un hotar cu mai multe sate. Tot dela Ştefan a rămas şi frumoasa ctitorie a Sfântului Ioan Domnesc.
Monumente istorice. Biserica Sf. Ioan Domnesc din Piatra, înălţată la 1497 de Ştefan cel Mare, una dintre cele mai bine păstrate în forma originală şi Turnul « Sf. Ioan », lângă biserică, rămas din vechea incintă care înconjura biserica. Cenuşiul pietrelor se amestecă cu culorile vii ale cărămizilor smălţate, cu varietatea multicoloră a discurilor de smalţ succedându-se sub streaşină.
Mânăstirea Bistriţa, ctitorie a lui Alexandru cel Bun, reconstruită de Alexandru Lăpuşneanu, urmaşul său (inscripţie din 26 Mai 1554). Clopotniţa împodobită cu frumoase fresce din sec. XV poartă data de 13 Septemvrie 1498, clopotul fiind dela 1494. Morminte: la dreapta, cel a lui Alexandru cel Bun, în stil gotic, în care au fost introduse rămăşiţele pământeşti ale fiului lui Ştefan cel Mare - tot Ştefan - probabil şi acelea ale lui Ştefan, zis Lăcustă, ca şi cele menţionate în singura inscripţie a mormântului, ale soţiei acestuia din urmă, Cneajna, moartă la 31 Iulie 1542.
Doamna lui Alexandru cel Bun, Ana, este îngropată la stânga. Inscripţia din 2 Noemvrie 1418, arată că ea este mama moştenitorului legitim, Ilie. Deasemenea, mormintele episcopului de Roman, Simeon, din sec. XV sau XVI, al lui Ivaşcu
Golescu, boier muntean mort în exil, la Băloteşti (Decemvrie 1584), cel al unei rude a lui Nestor Ureche, cel al Mitropolitului Atanasie al Moldovei (+ 13 Iulie 1632). Nu se mai păstrează nimic din vechile odoare.
Populaţie
Oraşul P. avea în 1930, după datele recensământului din acel an, 30.211 locuitori.
Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 26.569 locuitori (fără comunele suburbane Dumbrava Roşie şi Bistriţa, care la recensământul din
1930 s-au trecut la oraşul P. şi cari, la acea dată, aveau un total de 4.310 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ. 3 mori, 3 fabrici de salam şi mezeluri, 1 distilerie de liqueuri, 1 fabrică de ulei vegetal, 1 de bere, 1 de bomboane, 1 de mătase artificială, 1 de tricotaje, 1 ţesătorie, 1 laborator de produse farmaceutice şi cosmetice, 2 fabrici de săpun, 1 de ulei pentru vopsele, 4 turnătorii de fontă şi bronz şi ateliere mecanice, 2 fabrici de hârtie şi mucava, 1 de celuloză, 1 tăbăcărie, 10 fabrici de cherestea, 3 de scobitori şi transparente şi 2 de perii.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara Davidovici şi Berall (inv. 7), Fabrica de ulei şi pro-
duse chimice «Sollo », Albert Abeles (inv. 5), Fabrica de tricotaje « Doamna » (inv.20), Fabrica de hârtie şi mucava « Piatra-Neamţ » (soc. 90, inv. 157), Fabrica de celuloză « Piatra-Neamţ » (inv. 196), Turnătoria de fontă şi bronz « Energia» (soc. 5, inv.10), Fabrica de cherestea « Moldova » (soc. 30, inv. 74), Fabrica de cherestea a Societăţii Anonime pentru exploatarea de păduri şi fierăstraie cu vapori (inv. 7) şi Fabrica de perii, pensule şi bidinele (soc. 3, inv. 12).
Comerţul cel mai desvoltat este cel cu lemne de foc şi cherestea; apoi comerţul cu animale, piei şi cereale.
Industria lemnului numără 10 fabrici de cherestea şi de fasonare a lemnului, 3 fabrici de scobitori şi 1atelier de mobile.
Industria alimentară este reprezentată prin 3 mori (2 cu forţă motrice şi 1de apă), 1 fabrică de bere, 1 de uleiu vegetal, 1 de bomboane şi 3 de mezeluri.
În oraş se mai află :2 fabrici de hârtie şi mucava, 1 de celuloză, 2  de săpun, 2 de textile şi tricotaje, 2 de perii, 1 atelier de perii, 1tăbăcărie, 2 turnătorii de fier şi bronz, 1 fabrică pentru industria mecanică, 1 fabrică de uleiu de vopsit, 1distilerie şi 5 tipografii.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Industrială şi Comercială, Banca Agricultorilor, Banca Sindicatului Agricol, Banca Petrodava, Banca Principele Carol, Banca Zimbru, Banca Petricica, Banca Centrală, Banca de Credit Mărunt, Banca Funcţionarilor şi Pensionarilor publici, Banca Învăţătorilor, Banca Negustorească Română.
Finanţe publice. Bugetul oraşului P., pe exerciţiul 1936/37, prevede 17.023.660 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi “ Petru Rareş”,  Liceu de fete, Liceu comercial, Liceu industrial de fete, Şcoală normală de băieţi, Şcoală normală de fete, Gimnaziu sta-
tizat de băieţi, Gimnaziu comercial, Gimnaziu industrial, 7 şcoli primare de băieţi, 7 şcoli primare de fete, 6 şcoli primare mixte şi 7 grădini de copii.
Instituţii culturale. Casa Naţională, 7 biblioteci, Muzeul “Mihail Stamatiu” şi alte 2 muzee, 1 societate corală bisericească, 1 asociaţie culturală, teatru comunal, 2
cinematografe, 4 societăţi sportive, 1societate de turism şi societatea de vânătoare “Căprioara ».
Ziare şi reviste. “Reformatorul »,  “Îndrumarea”, “Sănătatea pentru toţi », “Apostolul”, “Buletinul fiscal al judeţului Neamţ », “Buletinul oficial al judeţului Neamţ »,  “Preocupări didactice ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 7 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 biserică lipovenească, 1 casă de rugăciune adventistă, 9 sinagogi şi case de rugăciune evreeşti.
Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul P., capitala judeţului Neamţ, este situat la 135  km de Iaşi şi la 363 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bacău-Piatra.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Pretură, Administraţie financiară, Tribunal, Judecătorie de ocol mixtă, Percepţie fiscală, Percepţie comunală, Cameră de comerţ, Cameră de agricultură, Cameră de muncă (filială), Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu sanitar al oraşului, Serviciu veterinar al oraşului, Serviciu agricol, Serviciu de poduri şi şosele. Oficiu P.T.T., Oficiu
telefonic, Oficiu local de cură şi turism.
Asociaţii. Uniunea avocaţilor, Asociaţia avocaţilor creştini, Baroul avocaţilor, Societatea funcţionarilor publici, Corpul contabililor, Asociaţia corpului contabililor
cooperatori, Asociaţia generală a personalului sanitar, 3 asociaţii ale funcţionarilor particulari, Sfatul negustoresc, Uniunea micilor industriaşi şi meseriaşi patroni,
Sindicatul lucrătorilor fabricii de hârtie, Sindicatul lucrătorilor în lemn şi mobilă, Sindicatul muncitorilor din industria lemnului, Sindicatul lucrătorilor în fier şi metal,
2 sindicate ale patronilor şi lucrătorilor brutari.
Edilitate. Uzină electrică şi de apă, apaduct, canalizare, străzi luminate cu electrici-tate şi pavate cu bazalt.
Sănătate publică. Spitalul de stat “Dr. Costinescu », Spital israelit, 3 dispensare (« Crinul vieţii », «  Mărăţei »  şi « Tămăduirea »).
Asistenţă şi prevedere socială. Casa de asigurări sociale, Societatea “Principele Mircea », Societatea “Crucea Roşie», Oficiu I.O.V., Azil comunal de bătrâni, Azil evreesc de bătrâni, Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Societatea “Denise” (care întreţine o colonie de vară pentru copii), Societatea pentru protecţia mamei şi a
copilului “Crinul vieţii », Asociaţia cercului de gospodine, Căminul de ucenici, Asociaţia “Bunul Samaritean”. 

Gura-Humorului, comună urbană situată în Sudul judeţului,  la 35 km de reşedinţa judeţului, 112 km de Iaşi  şi la 330 km de Bucureşti.


Staţie c.f.   pe linia Bacău-Piatra.


Are 9.600 locuitori.


1 fabrică de postav « Industria textilă », 1 distilerie, 1 fabrică de sumane, 1 de ţesătorie, 1 de lumânări, 1 de brânzeturi, câteva întreprinderi forestiere.


Comerţ dezvoltat cu cereale, animale, lână, cherestea, lemne de foc.


4 şcoli primare, 2 grădini de copii.


2 biblioteci, 2 muzee, 1 asoc. culturală, 1 corală, 2 cinematografe


1 biserică ortodoxă,  3 sinagogi şi case de rugăciuni evreieşti.


Primărie, Pretură, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serv. sanitar, Serv. veterinar, Poliţie,  Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Uniunea generală a  micilor industriaşi şi meseriaşi, Asoc. “Vlad Ţrepeş” a lucrătorilor din fabrică şi Sindicatul cărăuşilor.


Apeduct, uzină electrică.


Dispensar, Serviciul medical al Casei Asigurărilor Sociale.


Societatea de ajutor reciproc “Fraterna”.


Tg-Neamţ, comună urbană aşezată în Nordul judeţului, pe valea râului Neamţ şi pe vechiul drum al Sucevei, la 38 km de reşedinţa judeţului, 133 km de Iaşi şi 400 km de Bucureşti.

Staţia c.f.  cea mai apropiată -Paşcani.


Are 9.656 locuitori.


Numeroase  fabrici de  cherestea şi lemnărie, 1 fabrică de postav şi dimie, 1 ţesătorie şi 1 fabrică de brânzeturi.


Comerţ dezvoltat cu cherestea, lemne de foc, cereale şi animale.


1 gimnaziu de băieţi, 1 şcoală profesională de fete, 4 şcoli primare de băieţi, 3 şcoli primare de fete, 1 şcoală primară izraelită, 2 grădini de copii.


Căminul cultural al  Fundaţiei regale « Principele Carol »


3 biblioteci, 2 muzee, 1 cinematograf.


6 biserici ortodoxe, 8 sinagogi.


1 protopopiat ortodox.


Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Ocol silvic, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic,  Serv. Sanitar, Serv. Veterinar,  Percepţie fiscală, Poliţie,  Oficiu de măsuri şi greutăţi.


Sfat negustoresc, Uniunea micilor meseriaşi, Cercul comercianţilor de cereale.


Lumină electrică.

Fotografiisus