Judeţul Prahova

Judeţul Prahova
829___breaza_una_dintre_localitile_cu_cea_mai_bun_formul_a_aerului.jpg

Breaza, una dintre localităţile cu cea mai bună formulă a aerului

845___pele_sinaia___imagini_din_jurul_castelului__4.jpg

Peleş, Sinaia - imagini din jurul castelului -4

Sursa:  foto Willy Pragher, 1943, color

846___sinaia_rani_clare_ieind_n_osea.jpg

Sinaia, ţărani călare ieşind în şosea

Sursa:  foto Willy Pragher

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judeţul Prahova  este aşezat în Nordul Munteniei, pe cel mai bătut drum al ţării: drumul Prahovei, care vine din Transilvania (respectiv Europa centrală) peste pasul Predealului şi, făcând un ocol prin Bucureşti, ajunge la Mare.
 

Suprafata. 5.040 km².
 

Înfatisarea pamântului. În N judeţului se înalţă în dreapta văii Prahovei masivul calcaros cu pereţii abrupţi ai Bucegilor (vârful Omul are peste 2.500 m), iar în stânga aceleiaşi văi, culmile mai rotunjite şi mai joase (sub 2.000 m) ale munţilor Teleajenului, clădiţi din gresie. Prin defileul săpat de Prahova la N de Comarnic şi prin cel săpat de Teleajen  în N Vlădenilor-de-Munte, părăseşti cetatea munţilor şi pătrunzi în dealurile cu văi  largi şi terase ale Subcarpaţilor ; dar numai după ce a străbătut, printre pinteni de rocă tare, depresiunea în chip de golf care se întinde pe sub munţi, de dincolo de Câmpina, prin Vlădeni, până la apa Buzăului. Această depresiune subcarpatică e importantă pentru că în lungul ei, satele bine populate şi culturile au înaintat mult înăuntrul munţilor.
 

Dealurile subcarpatice tăiate în curmeziş de văile mari ale judeţului şi descompuse longitudinal în culmi şi depresiuni intracolinare, îndeplinesc, prin gradul de fragmentare rezultat dintr-o activă eroziune, cele mai bune condiţiuni de circulaţie atât în lungul cât şi în latul lor. De aici gradul mare de populare şi exploatare în care se găseşte regiunea colinară a judeţului Prahova.  Partea de sud a ţinutului e o câmpie de sub munte care se pierde în marea câmpie a Dunării de jos.
 

Clima si ape. Clima este o îmbinare de  climă aspră şi umedă în zona muntoasă, climă de tranziţie în dealuri şi foarte apropiată de cea stepică, în câmpie. E de remarcat însă că linia Prahovei este şi o limită între o zonă foarte umedă (1.000-1.200 mm precipitaţiuni anuale în Bucegi, 700-800 în dealuri) şi una secetoasă ; reprezintă deci contactul dintre influenţele îndepărtate ale oceanului şi cele mai apropiate ale continentului.
 

Toate apele regiunii (Cricovul-Dulce, Doftana, Cricovul-Sărat, etc.,) se adună fie în Prahova, fie în Teleajen, cele două râuri de căpetenie ale judeţului.


Vegetatia. Păşunea alpină este larg dezvoltată în Bucegi, dar şi pe culmile dintre Prahova şi Teleajen. Sub limita lor inferioară începe pădurea de brazi, care, încă de pe la 1.400 m începe lupta cu făgeturile. Fagii formează de altfel în acest ţinut  esenţa principală a  pădurilor. În regiunea dealurilor şi în depresiunea de sub munte el a fost aproape complet stârpit şi înlocuit cu culturi şi plantaţiuni de pruni. Dealurile dinspre câmpie, şi ele mult despădurite, păstrează totuşi, pe vârfurile mai înalte, întinşi codri de stejari.  În câmpie pătrunde ca un golf stepa cu graminee, întreruptă pe alocuri, de păduri slab dezvoltate.
 

Bogatii minerale. În partea subcarpatică, judeţul e unul din cele mai bogate ţinuturi  cu minereuri de lagună de la noi, mai ales sare şi petrol. Până în anii din urmă, acest judeţ producea, proporţional, cea mai mare cantitate de petrol din întrega Ţară. Astăzi, el urmează imediat după judeţul Dâmboviţa. Toată regiunea subcarpatică este recunoascută ca o zonă cu întinse zăcăminte de lignit.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judeţul P şi-a luat numele de la râul Prahova, care-l străbate.


Aşezat la o răscruce  a marilor drumuri naturale ale României, judeţul Prahova a fost populat încă din perioada preistorică. La Drajna s-au descoperit urme din epoca de bronz. Mai târziu, pe valea Teleajenului, s-a construit un drum roman, pe care s-au aflat cărămizi ale legiunilor.


Ca tărâm de răscruce, teritoriul acestui judeţ a fost călcat în decursul timpului de numeroase armate, venite din părţile Moldovei sau ale Ardealului vecin.


Judeţul de azi înglobează în limitele sale fostul judeţ al Secuenilor.


În cuprinsul judeţului, la Sinaia, Carol I a construit în 1875 locuinţa de vară a regilor României.


Monumente istorice. Mânăstirea Sinaia, construită în 1695 de spătarul Mihail Cantacuzino. Biserica  se distinge prin liniile ei exterioare şi prin eleganţa coloanelor din pronaos. În curtea mânăstirii, Carol I a înălţat o nouă biserică, foarte luxoasă.


Schitul Ialomicioara, construit în 1819  în peştera Ialomicioara.


Ruinele palatului Cantacuzinilor, la Filipeştii-de-Târg .


Capela Filipeştilor, construită la 1641-1642 la Filipeştii-de-Târg.


Biserica din Râţov, de formă foarte elegantă, cu frumoase fresce, atribuită Cantacuzinilor.


Biserica din Călineşti, construită la 1636 de micii boieri din judeţ, devine o capelă a Cantacuzinilor.


Mânăstirea Mărgineni.


Biserica din Drăgăneşti.


Mânăstirea Brebu, cu un puternic turn şi o biserică elegantă, ctitorie a lui Matei Basarab în 1630.


Biserica din Bucov, fundată de Mateiu Filipescu la 1679.


Biserica Mânăstirii Zamfira, cu fresce ale lui N. Grigorescu.


Biserica din Măgurele.


Biserica Filip din Vălenii-de-Munte.


Biserica din Ogretin.


Biserica din Homoriciu.


Biserica de călugări Cheia.


Biserica din Vărbilău.


Biserica Galbenă din Urlaţi


Mânăstirea Cheia în valea Teleajenului.


Mânăstirea Mislea. Azi este transformată în penitenciar.


Castelul Peleş din Sinaia, zidit de regele Carol I între anii 1875-1883. Reşedinţa de vară a regilor României, în mijlocul unui parc magnific.


Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Ploieşti.

666___carmen_sylva_la_birou_dactilografiind_probabil_manuscrisele_proprii.jpg

Carmen Sylva la maşina de scris

Dactilografiază probabil propriile sale manuscrise. Probabil este o fotografie făcută după moartea regelui Carol I (doliu), la biroul din biblioteca castelului Peleş

Sursa:  fotograf Charles Chusseau-Flaviens, negativ, gelatină pe sticlă, colecţia George Eastman House (Kodak)

672___carmen_sylva_sprinit_de_braul_regelui_carol_pe_pajitea_din_faa_peleului.jpg

Carmen Sylva sprinită de braţul regelui Carol, pe pajiştea din faţa Peleşului

Sursa:  fotograf Charles Chusseau-Flaviens, negativ, gelatină pe sticlă, colecţia George Eastman House (Kodak)

674___carmen_sylva_regele_carol_i_primind_omagiile_notabilitilor.jpg

Carmen Sylva, regele Carol I, primind omagiile notabilităţilor

Sursa:  fotograf Charles Chusseau-Flaviens, negativ, gelatină pe sticlă, colecţia George Eastman House (Kodak)

675___carol_i__regina_elisabeta_probabil_la_deschidrea_expoziiei_bucureti.jpg

Carol I + regina Elisabeta, probabil la deschiderea expoziţiei, Bucureşti

Sursa:  fotograf Charles Chusseau-Flaviens, negativ, gelatină pe sticlă, colecţia George Eastman House (Kodak)

682___regele_carol_regina_elisabeta_prinul_motenitor_ferdinand_prinul_carol.jpg

Regele Carol, regina Elisabeta, prinţul moştenitor Ferdinand, prinţul Carol

Sursa:  fotograf Charles Chusseau-Flaviens, negativ, gelatină pe sticlă, colecţia George Eastman House (Kodak)

Populaţiesus

Starea populatiei. Judeţul P. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, un număr de 478.007 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 478.007 235.697 242.310
Total urban 116.174 58.145 58.031
1. Municipiul Ploiesti 77.325 38.888 38.437
2. Orasul Câmpina 17.104 8.495 8.609
3. Orasul Filipestii-de-Târg 1.917 973 944
4. Orasul Sinaia 3.906 2.012 1.894
5. Orasul Slanic 6.274 3.046 3.228
6. Orasul Urlati 5.421 2.648 2.773
7. Orasul Valenii-de-Munte 4.217 2.081 2.146
Total rural 361.833 177.554 184.279
1. Plasa Câmpina 43.336 21.220 22.116
2. Plasa Draganesti 28.492 13.704 14.788
3. Plasa Filipesti 63.759 32.644 31.115
4. Plasa Ploiesti 67.916 33.205 34.711
5. Plasa Sinaia 24.236 12.148 12.088
6. Plasa Urlati 59.825 29.057 30.768
7. Plasa Valeni 74.269 35.576 38.693


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 478.007 30 - 49 de ani 105.114
0 - 9 ani 130.748 50 - 69 de ani 43.659
10 - 29 ani 187.680 70 de ani si peste 7.442
    Vârsta nedeclarata 3.364


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul P.,  conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 17.833 9.102 8.732 35,7 18,2 17,5
1931 482.207   17.668 9.271 8.397 36,6 19,2 17,4
1932 491.271   18.886 9.348 9.538 38,4 19,0 19,4
1933 499.979   17.174 8.461 8.713 34,3 16,9 17,4
1934 509.001 17.839 9.208 8.631 35,0 18,1 16,9
1935 517.252   17.600 9.221 8.379 34,0 17,8 16,2
1936 525.945   17.833 9.465 8.368 33,9 18,0 15,9


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului P. era de  533.547 locuitori. Faţă de populaţia numărată la  recensământul din 1930, şi anume 478.887, cifra aflată la 1 iulie 1937  reprezintă un spor natural de 55.540 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce reprezintă o creştere de 11,6 %.

Economiasus

Judeţul P. este al doilea judeţ din ţară în privinţa întinderii extracţiilor de petrol şi cel dintâi centru de distilare a lui, înzestrat cu numeroase şi mari rafinării.
 

Pe lângă acestea, judeţul posedă o variată industrie, fabrici de bere, spirt, postav, sticlărie, metalurgie, tăbăcărie, materiale de construcţie, cherestea şi mai multe mori.


Prin întinsele livezi de pruni şi producţia sa de ţuică, judeţul P.  se aşează în fruntea judeţelor ţării. Cultura viţei de vie în zona dealurilor îi aduce însemnate venituri. Agricultura din sudul judeţului, exploatările pădurilor ce acoperă munţii şi creşterea vitelor formează alte trei ramuri de activitate economică.


Pitorescul său natural, regiunile muntoase cu localităţi climatice renumite până peste hotare şi cercetate de numeroşi vizitatori şi turişti, au dezvoltat mari şi bogate comune pe valea Prahovei.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 504.000 ha.


Suprafaţa arabilă este de 139.390 ha, adică 27,65% din suprafaţa judeţului şi 0,47% din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 17.779 ha, adică 12,75%  iar mica proprietate 121.611 ha, adică 87,25%.


Din totalul suprafeţei  arabile, cerealele ocupă 108.017 ha, astfel repartizate :


Porumbul ocupă 66.814 ha, cu o producţie de 821.812 chint. (prod. medie  la ha 12,3 chint.).


Grâul ocupă 20.241 ha, cu o producţie de 218.558 chint. (prod. medie la ha 10,8 chint.).


Ovăzul ocupă 16.277 ha, cu o producţie de 135.352 chint. (prod. medie la ha 8,3 chint.).


Orzul ocupă 2.992 ha, cu o producţie de  30.056 chint. (prod. medie la ha 10,0 chint.)


Meiul  ocupă 1.268 ha , măturile ocupă 224 ha, secara 198 ha, iar hrişca ocupă 3 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 20.850 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă  20.850 ha, cu o producţie de 476.280 chint.  (media la ha 30,5 chint.); lucerna ocupă 2.399 ha, cu o producţie de 93.745 chint. (media la ha 57,0 chint.).


Plantele alimentare ocupă 3.151 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.178 ha, cu o producţie de 74.118 chint. (media la ha 62,9 chint.). Varza ocupă 553 ha, cu o producţie de 70.416 chint. (media la ha 127,3 chint.).


Plantele industriale ocupă 792 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 302 ha cu o producţie de  791 chint (media la ha 2,6 chint) şi 1.491 chint sămânţă.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (504.000 ha), ogoanele sterpe ocupă 6.580 ha.


Fâneţele naturale ocupă 21.503 ha, cu o producţie de 451.563 chint. (prod. medie la ha 21,0 chint.).


Păşunile ocupă 31.685 ha.


Pădurile ocupă 157.529 ha.


Livezile de pruni ocupă 9.891 ha, cu o producţie de 531.348 chint.


Alţi pomi fructiferi ocupă 1.222 ha.


Viţa de vie ocupă 10.949 ha, cu o producţie de 279.899 hl.


Caracteristică. Suprafaţa ocupată de livezile de pruni în acest judeţ este clasată pe locul  întâiu din ţară.


Cresterea animalelor. În judeţul Prahova se găseau în anul 1935 :

Cai 31.166, boi 82.214, bivoli 89, oi 213.101, capre 10.813, porci 57.160, stupi sistematici 7.857, stupi primitivi 5.789. La acest capitol judeţul este caracterizat prin marel număr de oi. De asemenea trebuie subliniată dezvoltarea albinăritului în acest judeţ.
 

Industrie. (fără municipiul Ploieşti)


Industria extractivă :


a) Exploatări de petrol ale societăţilor : « Anglo-Petroliferă » (Băicoi, Moreni, Scorţeni), « Astra-Română » (Boldeşti, Călineşti, Filipeştii-de-Pădure, Mărgineni, Moreni, Podeni, Urlaţi ), « Buna Speranţă » (Moreni), « Colombia » (Moreni, Ţintea), « Cometa » (Buştenari), « Comp. Fr. Petr. Gallia » (Buştenari, Opăriţi, Scorţeni), « Comptuar Minier » (Scorţeni), « Concordia » (Moreni, Băicoi, Buştenari), « Continentala Petroliferă » (Moreni), « Coroana Română »(Buştenari), « Craiova » (Scorţeni Şoimari), « Creditul Minier » (Boldeşti, Hârsa, Moreni, Valea Călugărească), « Dacia Romano Petroleum Syndicate Ltd » ( Mărgineni, Băicoi, Moreni, Telega), « Duplex » (Buştenari, Ţintea), « Foraj Lemoine » (Scorţeni), « Forajul » (Băicoi), « Foraky Românească », (Scorţeni), « Franco-Română de Petrol » (Câmpina), « Geonaphta » (Buştenari), « Geta » (Buştenari), « I.R.D.P. » (Moreni, Scorţeni), « Măceş » (Bordeni), « Naphta Română » (Opăriţi), « Naţionala Minieră » (Buştenari), « Normar » (Moreni, Scorţeni), « Petrol Block » (Băicoi), « Petrolmina » (Scorţeni, Telega), « Petrolul » (Buştenari), « Petrolul Românesc » (Floreşti, Moreni, Scorţeni), « Româno-Americană » (Ariceşti, Băicoi, Boldeşti, Ceptura, Floreşti, Mărgineni, Moreni, Scăeni), « Româno-Belgiană de Petrol » (Buştenari), « Roumanian Consol. Oilfields Ltd. »  (Ariceşti, Moreni), « Societatea Petroliferă Română » (Moreni), « Steaua Română » (Ariceşti, Boldeşti Buştenari, Călineşti, Câmpina, Ceptura Moreni, Plopeni, Podeni, Pucheni, Scorţeni), « Stella Petroliferă » (Buştenari), Alte exploatări particulare la Băicoi, Bordeni, Buştenari, Câmpina, Moreni, Scorţeni, Ţintea ;


b) Exploatări de gaz natural la Ariceşti, Băicoi, Boldeşti, Buştenari, Câmpina, Filipeştii-de-Pădure, Moreni, Opăriţi,  Păuleşti, Telega, Ţintea, Udreşti şi Urlaţi ;


c) Mine de cărbuni : 3 mine de lignit la Filipeştii-de-Pădure şi Urlaţi ;


d) Mina de sare C.A.M. la Slănic ;


e) Cariere : Argilă pentru cărămidă, ţiglă, olane etc., la Blejoi şi Pleaşa ; Marnă la Comarnic şi Proviţa ; Nisip la Azuga, Blejoi şi Frânghieşti ; Pietriş la Azuga, Blejoi şi Pleaşa. Alte mine : de piatră pentru fabricarea cimentului la Azuga, piatră de râu, piatră de gresie.


Industrie alimentară : 27 mori sistematice, 12 mori ţărăneşti, 1 fabrică de salam, 1 de mezeluri, conserve şi brânzeturi (Azuga), 1 de bere (Azuga).


Textilă : 1 fabrică de postav, piuă şi ţesătorie la Azuga, 1 fabrică de tricotaje la Telega, 1 atelier de ţesut covoare la Izvoarele.


Chimică : 6 rafinării de petrol, 1 fabrică de gazolină (Moreni), 1 de acid sulfuric (Câmpina), 1 de diverse produse chimice, 1 de acid carbonic, 1 de cărbune activ, 1 de vopsele.

Hârtie şi arte grafice : 1 fabrică de hârtie (Buşteni), 1 de celuloză (Buşteni), 1 de carton (Scăeni), 1 mare tipografie (Vălenii-de-Munte).


Lemnului : 14 fabrici de cherestea, 1 de mobile, 2 de doniţe şi ciubere.


Sticlărie şi ceramică : 4 fabrici de sticlă (2 la Brazi şi câte una la Azuga şi Bucov), 1 fabrică de geamuri, 2 de teracotă şi faianţă, 1 de teracotă şi olărie.


Alte industrii : 1 fabrică de acumulatori electrici (Mislea).
 

Comert. Comerţ dezvoltat şi export de petrol, lemne de foc, cherestea, vinuri, ţuică, pielărie, lână, textile (postavuri) şi materiale de construcţie.
 

Drumuri. Judeţul P. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 3.442 km 094 m împărţită astfel :
 

Drumuri naţionale 180 km 221 m, din care 170 km 623 m sunt întreţinuţi de   Direcţiunea Generală a Drumurilor  iar restul de 9 km 598 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.


Drumuri judeţene 851 km 151 m din care administraţia judeţului întreţine 756 km 666 m (pietruiţi şi pavaţi), iar comunele urbane  7 km 871 m.


Drumuri comunale 2.410 km 722 m.


Lungimea podurilor este de 13.560,13 m, repartizată astfel : poduri naţionale 3.002,63 m, judeţene 6.356,85 m, comunale 4.191,65 m.


Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Bucureşti – Ploieşti - Braşov

•  Târgovişte - Sinaia

•  Ploieşti - Buzău

•  Ploieşti - Târgovişte


Calea ferata. Judeţul P. este străbătut de o reţea de  cale ferată de 220 km repartizată astfel: 89 km linii principale, linii principale simple 49 şi 125 km linii secundare simple.


Itinerarii principale : Exprese : Bucureşti – Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris).


Rapide :  Bucureşti – Arad – Decebal şi Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta - Viena – Paris), Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucureşti – Galaţi.


Accelerate : Bucureşti – Oradea  - Halmei (Praga), Bucureşti – Iaşi – Chişinău (Kiev, Moscova), Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă, Bucureşti – Arad, Bucureşti – Galaţi.


Staţii importante :  Ploieşti (Sud, Vest), Câmpina, Băicoi, Sinaia, Predeal, Buda.


Pe lângă liniile de mai sus, exploatate de C.F.R., menţionăm şi liniile : Ploieşti Sud – Văleni – Mâneciu şi Băicoi - Moreni, exploatate de judeţ.


Posta, telegraf, telefon. În judeţul P. sunt 20 oficii P.T.T. de stat din care 2 la Ploieşti; 1 oficiu autorizat la Mâneciu Ungureni,  5 agenţii speciale, 1 oficiu balnear la Poiana Ţapului şi 17 gări cu serviciu poştal.
 

21 localităţi cu  oficii telefonice.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Slănicul Prahovei, staţiune balneo-climatică situată în orăşelul cu acelaşi nume, într-o regiune de coline, multe formate din sare gemă care a ieşit la suprafaţă. Altitudine 390 m. Climat temperat şi constant.


Ape cloruro-sodice concentrate (fier, iod, sulf şi nămol). Indicaţiuni: reumatism cronic, gută, nevralgii, rahitism, anemie, afecţiuni ginecologice. Modeste hoteluri şi case în oraş. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., restaurante. Gară locală pe linia Ploieşti- Slănic.


Telega, mică staţiune balneo-climatică, situată la 15 km de Câmpina, în regiunea colinelor înalte, la 410 m înălţime. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicaţiuni: reumatism, nevralgii, anemie.  Modeste hoteluri şi camere mobilate în oraş. Doctori, farmacie, restaurant, gară la Doftana pe linia Câmpina-Doftana.


Sinaia, Reşedinţă Regală de vară, staţiune climatică subalpină aşezată la poalele munţilor Bucegi, care o adăpostesc la Nord, la o altitudine de 800 până la 1000 m. Climat dulce, temperatura mijlocie de 14°C. Toamna şi în Iunie, ploi. Localitate recomandată neurastenicilor, convalescenţilor, anemicilor.


Mare stabiliment de hidro şi fizioterapie, complet şi luxos, proprietatea Ministerului Apărării Naţionale.


Staţiune elegantă de agrement şi repaus, mai ales pentru elita Bucureştilor. Numeroase hoteluri, vile elegante, pensiuni şi camere mobilate. Medici, farmacie, spital, oficiu P.T.T., numeroase restaurante de toate categoriile.  Teatru, cazinou, parc. Staţie C.F.R. pe linia Bucureşti- Braşov. Numeroase trenuri de lux, accelerate.


Poiana Ţapului, staţiune climatică subalpină (880 m înălţime), aşezată pe o vale largă şi mai expusă soarelui decât Sinaia. Localitate de repaus pentru neurastenici, convalescenţi şi anemici. Hoteluri modeste, vile şi camere mobilate. Doctor, farmacie, telefon, restaurante. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Braşov. De vizitat marea cădere de apă « Urlătoarea ». Excursii în munţi.


Buşteni, staţiune climatică subalpină (880 m înălţime), aşezată la poalele munţilor Caraimanul şi Coştilele pe o vale mai largă şi mai  expusă la soare decât Poiana Ţapului, deci mai sănătoasă. Un izvor de apă minerală cloruro-sodică. Un stabiliment de hidro-mecano-terapie, cu băi minerale. Hoteluri, numeroase vile, pensiuni, doctor, farmacie, oficiu P.T.T., staţie c.f. pe linia principală Bucureşti- Braşov. Excursii în munţi pe frumoasa  « Valea Cerbului ».  Munţii oferă aici  aspectul cel mai grandios : lanţul Bucegilor face un cot şi părăseşte valea Prahovei.


Azuga, staţiune climatică de mai puţină importanţă aşezată pe valea Prahovei, la confluenţa cu pârâul Azuga. Înconjurată de munţi înalţi, situată la aproape 1.000 m înălţime. Recomandată pentru cura de repaus şi înălţime.


Predeal, staţiune climatică alpină, aşezată la o  altitudine de peste 1.000 m, bine expusă la soare şi la adăpostul vânturilor.


Staţiunea este recomandată pentru cura de repaus şi pentru predispuşi la tuberculoză, pentru neurastenici, amenici şi convalescenţi. Vile şi case în vale sau pe pantele munţilor, hoteluri şi pensiuni. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., staţie c.f. pe linia principală Bucureşti- Braşov. Excursii şi alpinism în munţii Bucegi.


Vălenii-de-Munte, staţiune de vilegiatură, aşezată în regiunea dealurilor, între livezi de pruni şi păduri, la 430 m înălţime. Climat plăcut, căldura micşorată de prezenţa pădurilor.

În timpul verii aici se ţin cursurile Universităţii populare, sub conducerea d-lui prof. N. Iorga.


Câmpina, staţiune climatică la 430 m înălţime, cu frumoase poziţii naturale.


Breaza-de-Jos şi Breaza-de-Sus, două frumoase sate româneşti ascunse între livezi şi căutate pentru pitorescul lor.


Comarnic, staţiune climatică de interes local.


Brebu, staţiune de odihnă şi recreaţie, aşezată pe valea Doftanei, la 500 m înălţime.


Mânăstirea Suzana, staţiune de vilegiatură, aşezată într-o splendidă poziţie naturală pe valea Teleajenului, la 760 m înălţime.


Cheia, staţiune de repaus, aşezată într-o căldare, la 880 m înălţime, înconjurată de brazi, în plină dezvoltare.


Partea de Nord a judeţului Prahova impune o importanţă turistică internaţională.


Excursii şi puncte de plecare pentru excursii din oricare dintre staţiunile de pe valea Prahovei şi valea Teleajenului.


Aproape toate drumurile sunt marcate de Touring-Clubul României şi alte organizaţii turistice.  Case de adăpost : « Omul », « Vârful cu Dor », « Vânătorilor de munte », « Schiel », « Diham », « Piscul Câinelui ».

819___grup_de_petroliti_americani_1.jpg

Grup de petrolişti americani-1

Petrolistii americani pe campurile Romaniei. Domnul Carpenter face o vizita pe campurile petroliere ale Standard Oil si discuta cu directorul Hughes

820___recuperare_iei.jpg

Recuperare ţiţei

Un iad pamantesc.Femeile imbracate in carpe stau toata ziua in uleiul incins lopatand resturile petroliere pe o terasa, de unde sunt incarcate in masini; nici o picatura de petrol nu este irosita

821___recuperare_iei_2.jpg

Recuperare ţiţei-2

O slujba de nimic. Adunatul resturilor petroliere din fantanile de ulei incins

822___schele_pe_deal_i_bazin_deschis.jpg

Schele pe deal şi bazin deschis

Un lac de aur! dar cu petrol , o marfa care astazi are aproape aceasi valoare.Campuri petroliere in Romania

823___recuperare_manual_a_ieiului.jpg

Recuperare manuală a ţiţeiului

Grup de romani adunand resturi petrolire de pe suprafata uleiului fierbinte

824___staff_american.jpg

Staff american

Americani vanjosi sunt gardienii intereselor petroliere in Romania

825___conducte_excavaii_i_schele_mbrcate.jpg

Conducte, excavaţii şi schele îmbrăcate

Sute de turnuri rasar din campiile Romaniei marcand campurile petrolier

826___construcii_ridicate_n_zona_de_exploatare.jpg

Construcţii ridicate în zona de exploatare

Tinere tiganci romance muncind pe campurile petroliere

827___schele.jpg

Schele

Turnurile companiilor europene sunt inchise in timp ce turnurile companiilor americane sunt deschise

828___localnici_lucrnd_necalificat_n_construcii.jpg

Localnici lucrând necalificat în construcţii

Tinere tiganci romance pe campurile petroliere

Culturasus

Stiinta de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 379.091 locuitori, din care 58,0% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 75,8% bărbaţi ştiutori de carte şi 40,8% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,4 0,5
•  Primara 71,3 92,9
•  Secundara 13,9 3,4
•  Profesionala 9,9 2,6
•  Universitara 2,1 0,3
•  Alte scoli superioare 1,4 0,3


Învatamânt. Populaţia şcolară a judeţului P. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 120.505 loc. (18.133 mediu urban şi 102.372 mediu rural).


Şcoli superioare. Universitatea populară « Nicolae Iorga » (Vălenii-de-Munte) pentru cursuri de vară.


Şcoli secundare :  2  licee de băieţi, 2 licee de fete, 1 liceu particular, 2 licee comerciale, 2 licee industriale de băieţi, 3 licee industriale de fete, 1 şcoală normală de băieţi, 2 şcoli normale de fete, 3 gimnazii de băieţi, 2 gimnazii comerciale de băieţi, 1 gimnaziu comercial de fete,  3 gimnazii industriale de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 3 şcoli de menaj, 1 şcoală de aplicaţie, 1 şcoală profesională, 2 şcoli de industrie şi economie casnică, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală de misionare, 1 şcoală de cântăreţi, 1 şcoală de ţesături naţionale, 1 de tâmplărie, 1 şcoală de ucenici industriali, 1 şcoală de pomicultură, 1 şcoală de viticultură, 1 şcoală superioară ţărănească.


Şcoli primare 408, din care 351 rurale şi 57 urbane (399 şcoli de Stat şi 9 confesionale), cu un număr total de 62.163 elevi (11.241 mediu urban şi 50.922 mediu rural) şi cu 1.233 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 53, din care 26 rurale şi 27 urbane (49 de stat şi 4 confesionale), cu un număr total de 3.284 copii (1.293 mediu urban şi 1.989 mediu rural) şi cu 53 conducătoare (situaţia din 1934).


Institutii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are  34 cămine culturale.


Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în Breaza-de-Sus, Lunca Mare, Vâlcăneşti.

Liga Culturală activează în : Ploieşti, Sinaia, Vălenii-de-Munte, Balta-Doamnei, Brăteşti, Ghirdoveni, Podenii-Vechi, Predeal-Sărari,  Urleta-Mislea şi Valea Călugărească.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 44 cămine culturale, 3 soc. muzicale şi 4 biblioteci, adică 51 organizaţii culturale, din care 37 au personalitate juridică.


Instituţii ştiinţifice. Observatorul meteorologic şi staţiunea T.F.F. Predeal şi institutul zoologic « Cumpătul » (Sinaia).


În judeţ se mai află 71 biblioteci, 11 muzee, 9 societăţi culturale, 25 cinematografe, 30 societăţi sportive, 6 societăţi de turism şi 15 societăţi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 96,0% sunt ortodocşi şi 0,5 % sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.


Biserici si lacasuri de închinaciune. 322 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 4 romano-catolice, 2 evanghelice, 1 reformată, 7 case de rugăciune adventiste,  1 a pocăiţilor şi 6 sinagogi.

5 mânăstiri ortodoxe de călugări : 2 la Predeal, 1 la Sinaia, 1 la Corlăţeşti şi 1 la Mâneci-Ungureni. (Cheia)
 

2 mânăstiri ortodoxe de maici la Boldeşti şi la Mâneci-Ungureni, 3 schituri ortodoxe.
 

Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe (la Ploieşti şi la Breaza).
 

Judeţul P.  se află în eparhia Arhiepiscopiei Bucureştilor (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judeţului P. este municipiul Ploieşti. Judeţul are 8 oraşe Ploieşti, Câmpina, Filipeşti-Târg, Predeal, Sinaia, Slănic, Urlaţi şi Vălenii-de-Munte şi 417 sate, împărţite astfel :
 

I.    Plasa Câmpina                                       43 sate

II.  Plasa Câmpu                                           38 sate

III. Plasa Drăgăneşti                                    34 sate

IV. Plasa Filipeşti                                         39 sate

V. Plasa Podgoria                                         44 sate

VI. Plasa Ploieşti                                          65 sate

VII. Plasa Sinaia                                           28 sate

VIII. Plasa Urlaţi                                          44 sate

IX. Plasa Văleni                                            57 sate

X. Plasa Vărbilău                                         25 sate


Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Ploieşti cu 4 secţiuni, 31 magistraţi, 1 prim-procuror şi 4 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.
 

11 judecătorii la Ploieşti, Câmpina, Filipeşti-Târg, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii-de-Munte, Bălţeşti şi Drăgăneşti, cu un total de 24 magistraţi.
 

1 judecătorie de muncă la Ploieşti, cu 2 judecători.
 

Organizare sanitara. 5 spitale de stat la Ploieşti (Spitalul de copii « Predingher », Spitalul de  chirurgie « Schuller », Spitalul « Gheorghe şi Ana Constantinescu », Spitalul de contagioşi, Spitalul de boli interne) ; 4 spitale de stat în judeţ (1 la Câmpina, 1 la Filipeştii-Tg, 1 la Vălenii–de-Munte, 1 la Urlaţi).
 

3 spitale comunale (Ploieşti, Azuga şi Câmpina).
 

Eforia spitalelor civile întreţine la Ploieşti Spitalul « Boldescu » şi la Sinaia Spitalul « Dr. I. Cantacuzino ».


La Ploieşti mai sunt 2 sanatorii şi 1 spital de tuberculoşi, iar la Predeal 2 sanatorii. La Mâneci-Ungureni Preventoriul « Dr. Gomoiu ».


În judeţ mai sunt 14 dispensare de stat şi 18 dispensare comunale, 2 dispensare comunale pentru sugaci la Ploieşti şi Râncezi, 1 ambulator comunal antiveneric la Ploieşti.


6 dispensare ale Casei Asig. Sociale la Ploieşti, Azuga, Buşteni, Sinaia, Câmpina, Urlaţi ; 1 dispensar C.F.R. la Sinaia, 11 dispensare particulare, 3 dispensare particulare pentru sugaci şi 2 leagăne pentru copii la Măgureni şi Brebu.


Serviciu sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Ploieşti, Câmpina, Filipeşti-Tg, Sinaia, Slănic, Urlaţi şi Vlădenii-de-Munte.


Asistenta si prevedere sociala. În judeţ activează următoarele instituţii de asigurări sociale : Casa Asig. Soc. din Ploieşti, Casa din Câmpina, Casa din Buzău, Casa din Târgovişte şi spitalul din Azuga pentru asiguraţi. Are organizaţii medicale în Ploieşti şi alte 16 localităţi. Serviciul sanitar al judeţului este constituit din 49 medici.


Societatea « Crucea Roşie » activează în 7 localităţi ; Societatea pentru profilaxia tuberculozei la Ploieşti, Sinaia şi Câmpina ; Oficii I.O.V. la Ploieşti, Poiana-Câmpina şi Slănic.


La Ploieşti mai activează Soc. « Asistenţa noastră » pentru ocrotirea mamei şi a copilului, Soc. « Mica Maternitate » ; Soc. « Umanitatea » (o colonie de vară), Soc. « Mila Sf. Nicolae ».


Centrala Caselor Naţionale întreţine un dispensar pentru sugaci la Breaza, iar Soc. pentru combaterea tuberculozei la copii, un preventoriu la Brebu.


Asoc. Femeilor catolice la Câmpina ; Soc. Mila Creştină la Telega.


1 azil de femei, 1 cămin de ucenici şi 1 cămin de servitori la Ploieşti ; 1 cantină pentru elevi săraci la Ploieşti ; 1 orfelinat C.F.R., 1 orfelinat de fete al Ministerului Instrucţiunii, 1 cămin al corpului didactic, 1 cămin P.T.T., 1 cămin al Ministerului de Finanţe, 1 cămin al Primăriei municipiului Bucureşti (toate la Predeal), 1 azil comunal (Azuga), 1 azil de bătrâni (Sinaia), 1 cămin de puericultură (« Fundaţia Ana şi Gheorghe Capitanovici » de la Crivina), 1 cămin al Casei Muncii C.F.R., Leagănul « Sf. Ecaterina » (Măgureni).

Principalele aşezărisus

  • Ploieşti, capitala judeţului
    Stema. Pe scut albastru, doi lei de aur, ridicaţi faţă în faţă, cu coada terminată în formă de inimă, şi limba roşie, ţinând în labele cu ghiarele negre un stejar desrădă-cinat, de argint, susţinuţi de o panglică roşie brodată cu aur şi încărcată cu iniţialele I.M.V.V. (Io Mihail Voevod).
    Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 tunuri. Simbolizează întemeierea oraşului de către Mihai Viteazul.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul a fost înfiinţat de către Mihai Viteazul, în 1596, pe locul satului Ploeşti, ai cărui locuitori au fost mutaţi pe moşia domnească Băicoiul.
    În sec. XVIII, Alexandru Ipsilanti dărui oraşul vornicului Moruzi. De pe urma acestei danii abusive se născu un proces câştigat, în fine, de cetăţenii oraşului.
    În timpul răsboiului româno-ruso-turc din 1877, oraşul servi de reşedinţă ţarului Alexandru II şi cartierului general al armatelor ruse.
    Monumente istorice. Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel, ctitorie a lui Matei Basarab pe locul unei biserici de lemn. Reparată la 1742 într-un stil care nu e al originalului.
    Biserica din comuna suburbană Ploeştiori, construită sub Constantin Brâncovea-nu. Fresce ale epocei de construcţie, în afară şi în interior.
    Populaţie
    Municipiul P. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 77.325 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de
    77.092 locuitori (fără comuna suburbană Ploeştiori, care la recensământul din 1930 s-a trecut la municipiul P. şi care la acea dată avea un total de 1.907 locuitori).
    Economie
    Industrie şi comerţ. Capitală a unui judeţ bogat în păduri, vii, livezi de pruni, cu imense zăcăminte de petrol, cărbuni, piatră şi sare -larg exploatate - municipiul P.
    este unul din marile centre industriale şi comerciale ale României. Cea mai mare parte din bogăţiile judeţului Prahova se prelucrează şi se desfac prin intermediul capitalei sale.
    Industria alimentară: 5 mori sistematice, 1 fabrică de paste făinoase şi biscuiţi, 3 de mezeluri, 2 de ghiaţă, 1 de oţet;
    Textilă: 1 fabrică de postavuri şi dimii, 3 de tricotaje, 1 de pălării de lână, 1 de pâslărie, 2 de curele de transmisiune (din cânepă, manila şi păr de cămilă), 1 filatură;
    Chimică: 15 rafinării de petrol, 2 fabrici de produse chimice, 2 de negru de fum, 1 de ultramarin, 1 de asfalt, 1 de vaselină, 1 uzină de creozotat traverse, 1 industrie de izolări tehnice, 1 fabrică de acid carbonic, 3 de oxigen, 1de acetilenă;
    Metalurgică: 6 turnătorii metalice, 6 ateliere mecanice cu turnătorii, 3 ateliere mecanice pentru automobile, 1 mare autogaraj, 1 fabrică de împletituri de sârmă şi lăcătuşerie, 1 de cabluri de oţel, 1 de butoaie de tablă de fier;
    Alte industrii: 2 mari tipografii, 1 fabrică de încălţăminte, 14 de tăbăcărie şi pielărie diversă; 1 fabrică de cherestea, 1 de cherestea cu tâmplărie, 1 de mobile, 2 ateliere de tâmplărie mecanică; 3 fabrici de cărămidă, 1 de ipsos, 2 de teracotă, 2 de sticlă, 1 de geamuri, 1 de articole din faianţă.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste :
    Fabrica de paste făinoase şi biscuiţi « Vulturul » (inv. 5), Fabrica de postavuri şi dimii « Dorobanţul » (soc. 54, inv. 168), Fabrica de pălării de lână «  Aurora » (soc.10,
    inv. 10), Fabrica de curele de transmisiune din cânepă şi păr de cămilă « Matador » (soc. 10, inv. 9);
    Rafinăriile Societăţilor: « Astra-Română » (inv. 1.209), « Colombia » (inv. 162),  « Unirea » (Rafinăria Romanian Consolitaded Oilhelds Limited) (inv. 45), « Unirea» (Rafinăria « Speranţa ») (inv. 341), « Vega » (inv. 273), « Orion » (inv. 313), « Petrol Mina » (inv. 55), « Dacia-Romano » (inv. 151), «  Redevenţa » (inv. 30), «Neo-Petrol» (soc. 20), « Româno-Africană » (inv. 148), « Petrol-Block » (inv. 120), « Cometa » (inv. 69), Fabrica de asfalt a Soc. « Astra- Română» (inv. 17), Uzina de creozotat traverse C.F.R. (inv. 8), Fabrica de oxigen « Aerogen » (inv. 8);
    Turnătoria de fontă emailată “ Ferroemail” (soc. 10, inv. 40), Fabrica de maşini şi Turnătoria «  Prometheus » (inv. 14), Turnătoria şi atelierele de reparaţii de unelte
    de foraj şi vagoane de cale ferată (fost «  Petrol-Foraj ») (soc. 20, inv. 2), Atelierele mecanice şi turnătoriile: « Concordia » (inv. 34) şi «  Macazul» pentru industria metalurgică şi fabricarea materialului de cale ferată (soc. 5, inv. 57), Fabrica de cabluri de oţel şi curele de cânepă şi manila « Anglia» (soc. 29, inv. 34);
    Fabrica de cherestea şi tâmplăria Gh. Bărbulescu (soc. 10, inv. 17), Atelierul de tâmplărie mecanică şi mobile Al. State (soc. 5, inv. 3), Fabrica de cărămidă
    «Ceramica» (soc. 5, inv. 6), Fabrica de articole din faianţă a Soc. « Uzinele ceramice Ploeşti » (soc. 12).
    Comerţ. Vechi oraş aşezat la răscrucea drumurilor ce leagă capitala ţării cu Moldova şi Transilvania, având strânse legături economice cu marile centre industriale şi comerci-ale - Bucureşti, Braşov, Galaţi, Brăila, şi Constanţa - capitală a unui judeţ cu numeroase şi mari bogăţii naturale, municipiul P. are o vieaţă comercială înfloritoare. Aceasta, datorată în primul rând industriei petrolifere ale cărei produse se rafinează în fabricile din cuprinsul său. Comerţul cu pielărie, sticlărie, textile, lemne de foc,
    cherestea, vinuri şi produsele fabricilor metalurgice, formează tot atâtea ramuri
    importante de comerţ, ce-i aduc însemnate venituri.
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (sucursală), Banca Centrală, Banca « Creditul Prahovei », Banca de Credit, Banca Românească, Banca Comercială, Banca Generală, Banca Silberman Fii, Banca Comerţului, Banca «  Prahova », Banca Sindicatului Agricol şi Viticol, Banca Ţăranilor, Banca Federala Prahoveană, Banca Sf. Sava, Banca Corpului Didactic, 8 bănci populare : « Ştefan cel Mare », « Mihai Viteazul », « Sf. Spiridon », “Sf. Vasile”, “ Sfânta Treime”,  « Cuza Vodă », «Izbânda» şi « Sf. Gheorghe ».
    Finanţe publice. Bugetul municipiului P., pe exerciţiul 1936-1937, prevede 248.742.662 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi « Sfinţii Petru şi Pavel », Liceul de fete « Despina Doamna », Liceul particular de fete « Regina Elisabeta », Liceul comercial de
    băieţi «Spiru Haret », Liceu comercial de fete, Liceu industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, Şcoală normală de băieţi, Şcoală normală de fete, 2 gimnazii de băieţi « Mihail Eminescu » şi « Niculae Bălcescu », Gimnaziu comercial de băieţi,
    Gimnaziu comercial de fete, Gimnaziu industrial de fete, Şcoală de aplicaţie, Şcoală de menaj, Şcoală de industrie casnică, 29 şcoli primare de stat, 3 şcoli primare confe-
    sionale, 16 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Biblioteca şi muzeul comunal “N.Iorga”, Biblioteca Baroului Avocaţilor, Muzeul Prahovean, Liga Culturală, Ateneul şi biblioteca liceului “Sfinţii Petru şi Pavel », Corul “Pelişor », câteva coruri bisericeşti, 9 cinematografe, 4 soc. sportive (mai însemnate sunt Tricolor- C.F.P.V. şi Prahova), Oficiu de turism, Auto-clubul Regal Român, Motor-Club, 2 soc. de vânătoare.
    Ziare şi reviste. “Ecoul Prahovei”, «Raza Prahovei”, “Ploeşti », “Imparţialul”, “Muguri”, “Munca”, “Graiu1 Femeii”, “ Buletinul oficial al judeţului Prahova”, “Bu-
    letinul oficial al Camerei de comerţ şi industrie şi al bursei Ploeşti”, “Buletinul oficial al Municipiului Ploeşti”, «Buletinul Uniunei funcţionarilor particulari din exploatări,
    bănci, industrii şi instituţiuni economice”, “ Buletinul Societăţii culturale Casa de Sfat şi Cetit”, “Buletinul organizaţiei sioniste”.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 23 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 evanghelică, 1 reformată, 1 casă de rugăciune a evangheliştilor, 1 a adventiştilor de ziua 7-a, 1 a pocăiţilor, 4 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Municipiul P., capitala judeţului Prahova, este situat la 57 km de Bucureşti. Staţie principală c.f. pe liniile: Bucureşti - Braşov - Oradea, Bucureşti - Buzău - Galaţi - Reni, Bucureşti - Buzău - Iaşi - Chişinău, Bucureşti - Buzău - Iaşi- Cernăuţi. Cap de linie pe liniile: Ploeşti - Constanţa, Ploeşti - Vălenii-de-Munte şi Ploeşti – Slănic. Oraşul are 3 gări.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, 3 judecătorii de ocol, 1 judecătorie de muncă, Chestură de poliţie cu 3 comisariate, Legiune de jandarmi, Pretură, Administraţie financiară cu 3 percepţii fiscale, 2 percepţii comunale, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de agricultură, Cameră de muncă, Inspectorat minier, Inspectorat de muncă, Serviciu de poduri şi şosele, Revizorat şcolar, Serviciu agricol judeţean, Inspectorat silvic, Ocol silvic, Pompieri, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu sanitar veterinar, 2 oficii P.T.T., Oficiu telefonic; Consulatele: Italian, German şi Olandez.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Corpul contabililor, Asociaţia inginerilor şi tehnicienilor din industria minieră a judeţului Prahova, Asociaţia medicilor, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Societatea “Virtutea Militară », Soc. “Mărăşeşti », Asociaţia pensionarilor, Sfatul Negustoresc, Soc. ortodoxă naţională a femeilor române, Uniunea micilor industriaşi, Sindicatul Viticol; mai multe
    sindicate şi asociaţii de meseriaşi şi patroni.
    Edilitate. Uzină electrică, uzină de apă, apaduct, canalizare, baie populară, hale centrale moderne, fabrici de ghiaţă, abator comunal, autobuze comunale, bulevarde şi
    străzi pavate cu asfalt şi granit, trotoare pavate cu asfalt şi dale de bazalt, plantaţii.
    Sănătate publică. 5 spitale de stat: Spitalul «  Predingher » (copii), Spitalul « Schuller» (chirurgie), Spitalul «  Gheorghe şi Ana Constantinescu », Spitalul de contagioşi, Spitalul de boli interne.
    Spitalul « Movilă» (comunal); Spitalul «  Boldescu» întreţinut de Eforia Spitalelor Civile şi de Stat, Spitalul de tuberculoşi  « Sf. Elena»; Sanatoriul Dr. Comănescu, Sanatoriul Dr. Botescu.
    6 dispensare comunale, 1 dispensar al Casei de asigurări sociale, 1 dispensar comunal pentru sugaci, 1 ambulator comunal pentru boli venerice.
    1 dispensar pentru animale.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Oficiu I.O.V., Soc.  « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Mica Maternitate, Leagănul de sugaci « Sf. Ecaterina”,  Soc. « Puşculiţa Săracilor », Soc. « Asistenţa Noastră» pentru ocrotirea mamei şi copilului (cu un dispensar), Soc. « Mila Sf. Nicolae »,  Soc. « Umanitatea ».
    Azilul de femei « Caritatea »,  Azil de bătrâni, Căminul Corpului Didactic, 1 cămin pentru ucenici şi 1 cămin pentru salariaţi casnici. 


Câmpina, comună urbană siutată pe o terasă a Prahovei la 37 km de Ploieşti şi la 94 km de Bucureşti. Staţie c.f pe linia Bucureşti-Braşov. Staţiune climatică. Mari exploatări petrolifere.

Are 12.376 locuitori.


Rafinăria de petrol a Soc. « Steaua Română » (cea mai mare din Europa), Atelierele mecanice centrale ale Soc. « Steaua Română », 1 fabrică de acid sulfuric, 1 fabrică de tricotaje, 1 turnătorie, 1 piuă de aba.


Târg anual la 21 mai.


Banca « Salvatorul », Banca « Progresul », 2 bănci populare.


Liceu de băieţi, Liceul de fete “Iulia Haşdeu”, Liceu Industrial de băieţi, Liceu industrial casnic de fete, Şcoală profesională, 8 şcoli primare, 3 grădini de copii, 1 cămin cultural al Fundaţiei Culturale Regale « Principele Carol », Soc. Culturală « Principesa Ileana », 5 biblioteci, 3 soc. muzicale, 2 cinematografe, 4 soc. sportive, 1 de vânătoare.


5 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 evanghelică, 1 sinagogă.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Poliţie, serviciul sanitar, Serv. Veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Uzina electrică, apaduct, pavaj cu asfalt şi piatră cubică, trotoare.


Spital judeţean de izolare, Spital comunal.


Filipeştii-Târg, comună urbană, situată pe malul drept al râului Prahova, la 18 km de Ploieşti şi la 77 km de Bucureşti. Staţie c.f.  Băicoi, la 8 km.


Are 2.015 locuitori.


Comerţ intens cu ţuică, brânzeturi şi lână. Culturi de zarzavat. Exploatări de petrol şi păduri.  2 fabrici de var, 1 moară sistematică.


1 bancă populară.


1 şcoală de meserii, 1 şcoală primară, 1 grădină de copii ; 1 ateneu popular.

1 biserică ortodoxă.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciul Sanitar, Serv. Veterinar, Regiune agricolă, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Uzina electrică, apaduct, pavaj cu asfalt şi piatră cubică, trotoare.


Spital de stat.


Predeal, comună urbană, situată la 87 km de reşedinţa judeţului şi la 144 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Braşov. Staţiune climatică şi centru turistic.


Are 3.618 locuitori.


1 exploatare forestieră, 1 carieră de piatră.


Comerţ de lemne, brânzeturi şi lână. Banca populară « Izvorul Prahovei ».


1 şcoală normală de fete, 1 şcoală de menaj, 2 şcoli primare.


Observator meteorologic, Staţiune T.F.F., 1 muzeu şi 1 bibliotecă a şcolii normale, biblioteca primăriei, biblioteca şi muzeul Orfelinatului, 1 cinematograf, 1 soc. sportivă, Asociaţia de turism «  Amicii Predealului ».


1 biserică ortodoxă, 2 mânăstiri ortodoxe.


Primărie, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Oraşul are lumină electrică, conductă de gaze, pavaje.


Sanatoriul « Bucegi », Sanatoriul « Dr. Cosmutza », 1 dispensar de stat, Soc « Crucea Roşie », Orfelinatul Casei Muncii C.F.R., Orfelinatul de fete al Ministerului Instrucţiunii, Căminul Corpului didactic, Căminul funcţionarilor Ministerului de Finanţe,  Căminul Primăriei municipiului Bucureşti.


Sinaia, comună urbană, înfiinţată în 1880, aleasă de Regele Carol I ca Reşedinţă Regală de vară.
Este situată pe valea Prahovei, la 69 km de capitala judeţului, şi la 126 km de Bucureşti. Staţiune climatică. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Braşov.


Are 3.692 locuitori.


Fabrica de salam Filippo Dozzi, Fabrici de cherestea, nituri, şuruburi, cutii de lemn, cuie de fier şi lemn, mozaic. Fabrica de cărbune activ, cariere de piatră.


Comerţ cu produse fabricate, lemne, lână, brânzeturi.


Banca populară « Albina ».


Gimnaziul « Principele Nicolae », 2 şcoli primare, 2 grădini de copii.


Institutul zoologic « Cumpătul », Liga Culturală, 1 cinematograf, 1 soc. corală, 3 soc. sportive, 1 soc de turism.


1 biserică ortodoxă, 1 mânăstire ortodoxă, 1 biserică romano-catolică, 1 casă de rugăciune adventistă, 1 casă de rugăciune mozaică.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciul Sanitar, Serv. Veterinar, Serviciu hidraulic, Serviciu tehnic, Ocol Silvic, Birou de măsuri şi greutăţi, Stabiliment hidro-terapeutic al Eforiei Spitalelor, Poliţie, Pompieri, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Uzina electrică, apaduct, canalizare, pavaj.


Slănic, comună urbană, situată pe valea Slănicului, la 36 km de reşedinţa de judeţ şi la 97 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Ploieşti- Slănic. Staţiune balneară.


Are 6.986 locuitori.


1 fabrică de ipsos ; cariere de piatră ; Salinele Statului ; Comerţ cu sare şi lemne.


3 bănci.


4 şcoli primare, 1 grădină de copii, 1 bibliotecă, 1 cinematograf.


4 biserici ortodoxe.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciul Sanitar, Serv. Veterinar, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Uzina electrică, canalizare, drumuri pavate.


2 dispensare de stat, Casa Asig. sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Căminul Casei Muncii.


Urlaţi, comună urbană situată la ieşirea Cricovului-Sărat din dealuri, la 21 km de reşedinţa judeţului şi la 83 km de Bucureşti. Staţie de cale ferată la 6 km  (Albeşti) pe linia Bucureşti-Ploieşti-Buzău.
 

Are 5.890 locuitori.


1 rafinărie de desbenzinare ; 3 exploatări petrolifere ; 1 moară.


Comerţ cu vinuri, fructe, ţuică şi vin.


Banca populară « Vulturul ».


4 şcoli primare, 2 grădini de copii, 1 cămin cultural, 1 bibliotecă.


8 biserici ortodoxe.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciul Sanitar, Serv. Veterinar, Biroul de măsuri şi greutăţi,  Regiune viticolă, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Cercul podgorenilor, Corporaţia meseriaşilor.


Uzina electrică, canalizare, drumuri pavate cu piatră de râu.


Vălenii-de-Munte, comună urbană aşezată în drumul Teleajenului, la 27 km de reşedinţa de judeţ şi la 87 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia judeţeană Ploieşti-Mâneci.


Are 4.509 locuitori.


1 fabrică de vopsele, 1 tăbăcărie, 1 moară, 1 exploatare de nisip pentru fabricarea  sticlei, 1 tipografie.


Comerţ cu lemne de foc, cherestea, ţuică, animale, lână, fructe.


3 bănci populare.


Universitatea populară « N. Iorga » ; Şcoala de misionare « N.Iorga », Gimnaziu comercial de băieţi,  Şcoala de arte şi meserii de băieţi ; Şcoala de cântăreţi ; 4 şcoli primare ; 2 grădini de copii.


Liga Culturală, 1 bibliotecă, 1 muzeu, 3 cinematografe.


3 biserici ortodoxe.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciul Sanitar, Serv. Veterinar, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Soc. demobilizaţilor grade inferioare ; Corporaţia breslelor.


Căminul “Principesa Elena” pentru fete.

Fotografiisus

2010___ploieti_calea_cmpinii.jpg

Ploieşti, Calea Câmpinii

2011___ploieti_dup_bombardamentele_din_1944.jpg

Ploieşti, după bombardamentele din 1944

829___breaza_una_dintre_localitile_cu_cea_mai_bun_formul_a_aerului.jpg

Breaza, una dintre localităţile cu cea mai bună formulă a aerului

831___brebu_o_coal_i_o_ctitorie_domneasc.jpg

Brebu, o şcoală şi o ctitorie domnească

832___buteni_de_fapt_versantul_de_peste_vale_al_localitii.jpg

Buşteni, de fapt versantul de peste vale al localităţii

833___brebu_prahova.jpg

Brebu, Prahova

834___cmpina.jpg

Câmpina, bdul Carol. Prima clădire din dreapta, sediul Partidului Naţional Liberal

835___cmpina_1931.jpg

Câmpina 1931

836___cmpina_gara_vzut_dinspre_sinaia.jpg

Câmpina, gara văzută dinspre Sinaia

837___cmpina_liceul_de_biei_1930.jpg

Câmpina, Liceul de băieţi, 1930

838___cmpina_gara_i_personalul_cfr.jpg

Câmpina-Gara şi personalul CFR

839___comarnic_prahova.jpg

Comarnic, Prahova

841___pele_sinaia___holul_central_1930.jpg

Peleş, Sinaia - Holul central, 1930

842___pele_sinaia___imagini_din_jurul_castelului__1.jpg

Peleş, Sinaia - imagini din jurul castelului -1

Sursa:  foto Willy Pragher, 1943, color

843___pele_sinaia___imagini_din_jurul_castelului__2.jpg

Peleş, Sinaia - imagini din jurul castelului -2

Sursa:  foto Willy Pragher, 1943, color

844___pele_sinaia___imagini_din_jurul_castelului__3.jpg

Peleş, Sinaia - imagini din jurul castelului -3

Sursa:  foto Willy Pragher, 1943, color

845___pele_sinaia___imagini_din_jurul_castelului__4.jpg

Peleş, Sinaia - imagini din jurul castelului -4

Sursa:  foto Willy Pragher, 1943, color

846___sinaia_rani_clare_ieind_n_osea.jpg

Sinaia, ţărani călare ieşind în şosea

Sursa:  foto Willy Pragher

847___sinaia_pod_bombardat_primul_rzboi___1.jpg

Sinaia, pod bombardat primul război - 1

848___sinaia_pod_n_lucru_dup_bombardament_primul_rzboi_mondial.jpg

Sinaia, pod în lucru după bombardament, primul război mondial