Judeţul Putna

Judeţul Putna

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judeţul Putna este aşezat în colţul SV al Moldovei, la hotar cu Muntenia. Niciun drum însemnat al ţării nu trece însă peste munţii din Vest, înspre Transilvania; judeţul este aşezat într-o fundătură.
 

Suprafata. 3.340 km²
 

Înfatisarea pamântului. La Apus se ridică, pe graniţa dinspre Transilvania, munţii Vrancei, care, deşi nu ajung nici la 1800 m altitudine maximă, sunt trecuţi numai prin rare pasuri de înălţime. Picioarele de munte care se ramifică printre văile transversale, cad repede în E, asupra unei depresiuni deluroase, Ţara Vrancei, închisă şi înspre Răsărit de culmile înalte ale Subcarpaţilor (Măgura Odobeştilor are 1.001 m). Dincoace de Subcarpaţi se desfăşoară ultima unitate de relief a judeţului, câmpia joasă şi, în parte, mlăştinoasă, a Siretului. Ea este în contrast puternic de înălţime cu zona deluroasă. În afara Ţării Vrancei, din vechi bine populată, o deosebită importanţă are  povârnişul extern al Subcarpaţilor, acoperit cu numeroase sate, răsfirate printre podgorii.


Clima si ape. Dinspre muntele înalt către şesul Siretului, temperatura lunii celei mai calde trece de la mai puţin de 18° la peste 22°, şi, în acelaşi timp, se accentuează contrastele termice. Dacă adăugăm că, în aceeaşi direcţie, scad şi ploile, atunci ne dăm seama cât de repede se face trecerea în acest judeţ de la climatul aspru şi umed al munţilor, la cel bogat în contraste şi secetos, al stepei.


Apele ( Suşiţa, Putna, Zăbala şi Milcovul) se strâng toate în Siret. Tot în acest râu se varsă şi Trotuşul, care face hotarul din E al judeţului.
 

Vegetatia. Munţii din vest sunt, cu excepţia câtorva vârfuri ierboase, acoperiţi în întregie de brazi şi molizi; depresiunea este total şi de multă vreme despădurită. Dealurile sale cuprind numai făgeturi, iar cele mai joase, frumoase păduri de stejari (acolo unde nu le-a înlocuit podgoria). Pe şes, ierburile stepei cu graminee se asociază cu vegetaţia de luncă bine reprezentată mai ales în valea Siretului.
 

Bogatii minerale. Dealurile cuprind importante zăcăminte de sare.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judeţul Putna şi-a luat numele de la râul Putna, care-l străbate. În acest judeţ se află ţinutul Vrancei, care s-a bucurat de privilegii şi de libertăţi speciale. Putna aparţinea Moldovei încă din vremea lui Alexandru cel Bun.


Ştefan cel Mare a cucerit cetatea Crăciunei, pe malul Milcovului, în 1482.


Unul dintre pârcălabii acestui ţinut a fost marele cronicar moldovean Miron Costin.


În timpul râzboiului de Întregire, judeţul Putna a fost teatrul unor mari bătălii. Aici se află Mărăşeştii, Mărăştii şi Nămoloasa.


Monumente istorice. Biserica armenească din Focşani, zidită probabil la începutul sec XVIII, cu turnuri armonioase şi cu chenare sculptate în piatră la ferestre.


Biserica Proroocul Samuil din Focşani, din sec XVIII, ctitoria lui Mihail Racoviţă Voievod.


Biserica Precista din Focşani, din acelaşi secol.


Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Focşani, ctitorie a lui Grigore Ghica cel Bătrân, din anul 1664.


Biserica fostei mânăstiri Mera, pe Milcov, înălţată de Dimitrie Cantemir între 1686-1689.


Mânăstirea Vizantea, ctitorită de Ieremia Movilă la sfârşitul veacului  XVI.


Biserica fostei mânăstiri Soveja, înălţată de Matei Basarab în 1645.


Biserica din Odobeşti, din sec XVIII.


Cetatea Crăciunei, în ruine.

Populaţiesus

Starea populatiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Putna  numără 193.738 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 193.738 97.024 96.714
Total urban 58.804 30.204 28.600
1. Orasul Focsani 32.799 17.237 15.562
2. Orasul Adjud 6.643 3.280 3.363
3. Orasul Marasesti 4.478 2.290 2.188
4. Orasul Odobesti 7.974 3.935 4.039
5. Orasul Panciu 6.910 3.462 3.448
Total rural 134.934 66.820 68.114
1. Plasa Marasesti 49.549 24.812 24.737
2. Plasa Trotus 43.194 21.455 21.739
3. Plasa Vrancea 42.191 20.553 21.638


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 193.738 30 - 49 de ani 45.125
0 - 9 ani 55.686 50 - 69 de ani 19.611
10 - 29 ani 68.625 70 de ani si peste 3.396
    Vârsta nedeclarata 1.295


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Putna după  cifrele publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 7.803 4.395 3.408 38,5 21,7 16,8
1931 195.575 7.752 4.080 3.672 39,6 20,9 18,7
1932   199.647 8.434 4.913 3.521 42,2 24,6 17,6
1933   202.790   7.667 3.659 4.008 37,8 18,9 19,8
1934   206.690 7.712 4.949 2.763 37,3 23,9 13,4
1935   209.131 7.452 4.373 3.079 35,6 20,9 14,7
1936   212.252 7.520 5.053 2.467 35,4 23,8 11,6


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Putna a fost de 214.997 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 193.738 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 21.259 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 11,0 %.

Înfăţişare socialăsus

Judeţul Putnii cuprinse în limitele sale admisitrative două regiuni cu totul deosebite şi fără prea mari legături între ele : una perfect închegată, este Ţara Vrancei ; cealaltă, amorfă, alcătuieşte restul judeţului.
 

Vrancea este o cetate naturală de sine stătătoare, complet izolată faţă de vecinii ei : de o parte munţii înalţi, de alta, dealuri. Între aceste ziduri naturale, la mijloc, stau înghesuite şi ascunse, satele străvechi ale Vrancei.


Dincolo de Vrancea, peste dealuri, spre câmpie, se desfăşoară podgorii bogate şi vestite (Crucea, Panciu, Odobeşti), care pe vremurile vechi şi glorioase ale  Vrancei alcătuiau un fel de « hinterland » economic al bârlogului aceluia de munte. Astăzi însă Vrancea s-a retras la vatra ei, iar podgoria şi şesul au plecat pe calea prefacerilor şi al negustoriei.


Satele vrâncene, împărţite tradiţional în 14 trupuri, trăiesc şi acum în cea mai arhaică formă de organizare socială care există în ţara noastră : răzăşia pe temeiul stăpânirii devălmaşe absolute. La începutul veacului trecut nu existau nici măcar hotare săteşti statornice, ci toate satele stăpâneau regiunea întreagă, devălmaş. Abia în urma unui vestit proces de dezrobire a Vrancei, satele vrâncene şi-au împărţit averea comună şi au tras între ele hotare. Cea mai de seamă dintre aceste împărţiri ale Vrancei s-a făcut în 1818. Satele însă au continuat să folosească devălmăşia absolută.
Dar aceste falnice moşteniri ale trecutului duc o luptă grea sub lovitura civilizaţiei orăşeneşti. Mai ales exploatarea pădurilor  prin societăţi anonime forestiere a fost cumplit de nemiloasă. Îmbinarea obiceiului pământului vrâncean, de folosire a pădurii fără limită, cu totala lipsă de etică a exploatării capitaliste, a dus la sărăcirea desăvârşită a regiunii prin distrugerea completă a pădurii. Imenşii munţi de noroi care se scurg leneşi la vale, au înlocuit astăzi codrul neatins la Vrancei. Totuşi astăzi, deşi timide, au început reîmpăduririle.

Economiasus

Judeţul P. este prin excelenţă viticol. Cele 12.969 ha de vie ocupă trei sferturi din populaţie. 

Pădurile din regiunea înaltă a judeţului dau de lucru mocanilor, iar populaţia din sudul lui se ocupă cu agricultura.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 334.000 ha.


Suprafaţa arabilă este de 88.977 ha, adică 26,64% din suprafaţa judeţului şi 0,39  % din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 8.367 ha, adică 9,40 %, iar mica proprietate 80.610 ha, adică 90,60 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 70.103 ha, astfel repartizate:


Porumbul ocupă 51.106 ha cu o producţie de 502.732 chintale (prod. medie 9,8 chint la ha).


Orzul ocupă 8.321 ha, cu o producţie de 54.436 chintale (prod. media la ha 6,5 chint.).


Grâul ocupă 5.349 ha cu o producţie de 62.410 chintale ( prod. medie la ha 11,6 chint.).


Ovăzul ocupă 5.044 ha cu o producţie de 38.207 chintale, (adică o producţie medie la ha de 7,5 chint.).


Meiul ocupă 130 ha, secara 93  ha, măturile 60 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.402 ha. Din această suprafaţă dughia  ocupă 5.321 ha, cu o producţie de 133.628 chint. (media la ha 24,2 chint.). Lucerna  ocupă 1.164 ha, cu o producţie de 44.443 chint. (media la ha 38,2 chint). Alte fâneţe cultivate ocupă 4.365 ha, cu o producţie de 100.639 chintale, (media la ha este de 23,0 chint.).


Plantele alimentare ocupă 1.679 ha.  Din această suprafaţă varza  ocupă 289 ha, cu o producţie de 54.274 chintale. Ceapa ocupă 240 ha, cu o producţie de 22.900 chintale. Mazărea ocupă 234 ha, cu o producţie de 2.300 chint. (media la ha 9,8 chint.).


Cartofii printre porumb dau o produţie de 8.651 chint., fasolea printre porumb dă o producţie de 64.252 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 311.802 chintale.


Plantele industriale ocupă 1.781 ha. Din această suprafaţă  sfecla de zahăr   ocupă 1.206 ha, cu o producţie de 207.914 chint., cu o medie la ha de 172,4 chint.


Caracteristică. În privinţa producţiei la hectar a verzei, judeţul este al doilea între judeţele ţării.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (334.000 ha) ogoarele sterpe ocupă 4.012 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 15.853 ha cu o producţie de 305.963 chint (media la ha 19,3 chint).


Păşunile ocupă 26.896 ha.


Pădurile ocupă  138.602 ha.


Livezile  de pruni ocupă 1.281 ha.


Alţi pomi  fructiferi ocupă 556 ha.


Viţa de vie ocupă 14.204 ha, din care viile pe rod 12.969 ha cu o producţie de 807.136 hl (prod medie  la ha 62,2 hl).


Cresterea animalelor. În judeţul Putna se aflau în 1935 :

19.924 cai, 41.832 boi, 123.933 oi, 7.705 capre, 21.061 porci, 2.030 stupi sistematici şi 4.495 stupi primitivi.
 

Industrie.

2 mori sistematice, 1 fabrică de zahăr (Sascut), 1 de spirt de vin (Odobeşti), 1 distilerie de rachiu (Panciu), 2 fabrici de pânzeturi de bumbac (Focşani), 1 de produse chimice (Mărăşeşti), 1 rafinărie de petrol (Adjudul-Vechi), 1 de săpun şi lumânări, 1 laborator de produse farmaceutice, 1 turnătorie,  3 tăbăcării, 1 de dogărie, 1 de sobe de teracotă, 1 fabrică de oglinzi (Adjud).
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judeţului funcţionează 14 bănci (societăţi anonime).


Cooperative de credit (bănci populare), 89.
 

Cooperative de producţie diversă 5.


Cooperative forestiere 3.


Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 1.


Cooperative de consum 6.
 

Comert. Principala manifestare economică a judeţului fiind viticultura, comerţul de căpetenie este, fireşte, acela de vin şi struguri. În special vinurile de Odobeşti au o faimă străveche.


Comerţ restrâns cu lemne şi cu produse agricole.
 

Drumuri. Judeţul P. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.234 km 201 m, repartizată astfel :


Drumuri naţionale 220 km 490 m din care Direcţia Generală a Drumurilor întreţine 196 km 110 m pietruiţi, iar restul comunele urbane (pietruiţi şi pavaţi).


Drumuri judeţene 280 km 662 m , din care o reţea de 227 km  608 m pietruiţi sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 4 km 500 m sunt întreţinuţi de comunele urbane.


Drumuri comunale 733 km 049 m.


Lungimea podurilor  este de 7.380,43 metri.


Prin judeţ trec 5  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Buzău-Focşani-Bacău

•  Suşiţa-Tecuci-Bârlad

•  Adjud-Oneşti-Tg-Ocna

•  Focşani-Galaţi-Oancea

•  Focşani-Vidra-Breţcu


Calea ferata. Judeţul P. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 136 km, din care 33  km linii principale duble, 74 km linii principale simple şi linii secundare simple 29 km.

Itinerarii principale : Rapide : Bucureşti-Cernăuţi-Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga, Moscova). Accelerate : Bucureşti – Iaşi – Chişinău (Kiev, Moscova) şi Bucureşti-Cernăuţi-Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga, Moscova)


Staţii principale: Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Odobeşti, Panciu.


În judeţul Putna se mai află linia ferată Mărăşeşti-Soveja, exploatată de particulari.


Posta, telegraf, telefon. 7 oficii P.T.T. de stat, la Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti, Sascut şi Vidra, 8 agenţii speciale, 2 oficii balneare   şi 5 gări cu serviciu poştal.


În judeţ se află 14 oficii telefonice.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Vizantea, staţiune balneo-climatică, aşezată într-o poziţie foarte pitorească, între munţii Răchitaşu, Munteanu şi Scaunele, la 400 m înălţime. Climat plăcut şi constant, aer ozonat. Izvoare cu ape cloruro-sodice iodurate şi bromate şi ape cloruro-sodice sulfatate. Indicaţiuni : tuberculoze ganglionare, reumatism, boli de femei, boli de piele, sifilis, paralizii.  Instalaţiuni balneare modeste. Locuinţe la săteni. Gară la Panciu (40 km depărtare). Plimbări şi excursii prin împrejurimi, la mânăstirea Vizantea, pe Muntele Scaunele.


Soveja, staţiune climatică situată pe valea Suşiţei, la aproape 800 m înălţime, înconjurată de păduri. Climat plăcut, aer ozonat şi lipsit de curenţi, indicat curei de repaus. Locuinţe modeste la ţărani. Gară locală pe linia îngustă, industrială, Panciu-Soveja.

Culturasus

Stiinta de carte. Populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 151.532 locuitori din care 59,6% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 74,4 % bărbaţi ştiutori de carte şi 44,6 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,3 0,5
•  Primara 74,0 94,4
•  Secundara 12,6 3,1
•  Profesionala 9,2 1,6
•  Universitara 2,0 0,5
•  Alte scoli superioare 0,9 0,1


Învatamânt. Populaţia şcolară a judeţului  Putna (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 45.301 locuitori (7.010 mediul urban şi 38.291 mediul rural)


Şcoli secundare : Liceu de băieţi, liceu de fete, liceu comercial, şcoală normală de băieţi, liceu industrial de băieţi, liceu industrial de fete, 2 gimnazii, 2 gimnazii industriale, şcoală de meserii, şcoală de viticultură, şcoală de cântăreţi bisericeşti.


Şcoli primare. 191 din care 172 rurale şi 19 urbane, cu un număr total de 31.169 elevi şi 549 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 16, dintre care 6 rurale şi 10 urbane, (15 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 1.272 copii şi cu 25 conducătoare.


Institutii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 17 cămine culturale.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine  în judeţ 17 cămine culturale şi 0 bibliotecă adică în total 18 organizaţii culturale, dintre care 13 au personalitate juridică.


În judeţ mai activează : Institutul de Cercetări Oenologice şi Fundaţia culturală « Cetatea Crăciuna » la Odobeşti, Asociaţia culturală « Răzoare » la Panciu, Muzeu regional şi Societeatea corală « Cântarea Putnei » la Focşani.


Biblioteci publice la Focşani şi Panciu, 1 teatru la Focşani şi 3 cinematografe, 11 societăţi sportive şi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 94,2 % sunt ortodocşi, iar 0,2 sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 199 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 capelă romano-catolică, 2 biserici armeneşti şi 12 sinagogi.


2 mânăstiri ortodoxe la Vizantea şi Soveja şi 7 schituri ortodoxe : Valea Neagră, Brazi, Trotuşeanu, Muşunoaiele, Buluc, Tarniţa, Lepşa.


Institutii bisericesti. Judeţul  are 3 protopopiate ortodoxe cu reşedinţă la Focşani, Drăguşeni şi Vrancea şi se află în eparhia Episcopiei Romanului (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judeţului Putna  este oraşul Focşani. Judeţul are 5 oraşe (Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu) şi 265 sate împărţite astfel:
 

•  Plasa Bilieşti                                     34 sate.

•  Plasa Gârlele                                     42 sate.

•  Plasa Mărăşeşti                                36 sate.

•  Plasa Trotuş                                      46 sate.

•  Plasa Vrancea                                   48 sate.

•  Plasa Zăbala                                     59 sate.


Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Focşani cu 2 secţiuni, 14 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel din Galaţi.


9 judecătorii la Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Panciu, Năruja, Sascut, Tulnici şi Vidra, cu un total de 18 magistraţi


Organizare sanitara. Spitale de stat la Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti, Panciu, Vidra şi Câmpineanca.
 

În Focşani se mai află  Spitalul « Profetul Samoil »  întreţinut de Epitropia « Sf. Spiridon » din Iaşi, Spitalul « Regele Ferdinand » (particular), Dispensarul Asigurărilor Sociale, Dispensar comunal, Dispensarul « Crucii Roşii », Dispensarul « Principele Mircea », dispensarul pentru profilaxia tuberculozei, Dispensarul Soc. Doamnelor izraelite şi  ambulator policlinic.


Dispensare de stat în comunele rurale : Bârseşti, Boloteşti, Câmpuri, Jariştea, Năruja, Orbeni, Păuneşti, Sascut, Straoane, Suraia, Tifeşti şi Vizantea.


Serviciul Sanitar al judeţului şi Serviciile Sanitare ale oraşelor Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu.


Asistenta si prevedere sociala. Casa de Asigurări Sociale are 1 serviciu medical  la Focşani.  

Soc. « Crucea Roşie » are filiale la Focşani şi Mărăşeşti.


În Focşani se mai află : Soc. « Principele Mircea », , Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Institutul de surdo-muţi « Principesa Elisabeta », un leagăn de copii, un orfelinat, un adăpost cumunal şi un cămin de ucenici.

Principalele aşezărisus

  • Focşani, capitala judeţului ( vezi Monografiile oraşelor reşedinţă).


Adjud, comună urbană, situată în regiunea deluroasă a judeţului, la 43 km de Focşani, 126 km de Galaţi şi 247 km de Bucureşti.


Staţie c.f. pe linia Bucureşti- Grigore Ghica Vodă. Nod important de cale ferată. De aici se răsfiră o linie  care duce pe valea Trotuşului la Petru Rareş în Transilvania.


Are 4.827 locuitori.


O moară cu motor, 1 fabrică de oglinzi şi 1 rafinărie de petrol.


Comerţ local cu animale, produse animale şi cereale.


Banca Adjudului, Banca Română, Banca « Albina », 3 bănci populare.


Gimnaziul « General Averescu », 1 gimnaziu industrial, 2 şcoli primare şi 1 grădină de copii.


Cămin cultural cu bibliotecă la gimnaziu, 1 soc. sportivă, 1 cinematograf.


O biserică ortodoxă şi 1 templu evreiesc.


Pretură, Primărie, Judecătorie de Ocol mixtă, Serviciu regional agricol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie, Percepţie.


Asoc. Pensionarilor C.F.R., Asoc. “Expresul” a ceferiştilor, Sfatul negustoresc, Comisia oborului de cereale.


1 spital şi 1 dispensar.
 

Mărăşeşti, comună urbană aşazată către marginea răsăriteană a judeţului, în lunca Siretului, la 20 km de Focşani şi la 219 km de Bucureşti.


Are 4.957 locuitori.


Industria se remarcă prin fabrica de produse chimice “Mărăşeşti”, cunoscută în toată ţara.


Comerţ local şi restrâns.


Banca Populară « Talpa Ţării ».


2 şcoli primare şi 1 grădină de copii.


Căminul cultural al Fundaţiei Culturale Regale « Principele Carol ».


3 biserici ortodoxe, 1 mausoleu dedicat eroilor neamului.


Pretură, Primărie, Judecătorie de Ocol, Circumscripţie fiscală, Serviciu regional agricol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Comisariat de Poliţie.


Uzină electrică.


Spitalul « I. Botezatu », Filiala Soc. « Crucea Roşie ».


Odobeşti, comună urbană, aşezată la marginea dealurilor, la hotarul sudic al judeţului,  pe malul stâng la Milcovului, la 10 km depărtare de Focşani şi la 208 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Focşani-Odobeşti-Cucueţi.


Are 4.993 locuitori.


Industria legată de producţia viticolă a regiunii se reduce la 1 fabrică de spirt din vin, câteva cazane de fabricat spirt, ateliere de dogărie.


Comerţ foarte dezvoltat şi rentabil cu vinuri.


Banca Viticolă şi Banca Populară.


Gimnaziul « D. Zamfirescu », Şcoală viticolă, 2 şcoli primare şi 1 grădină de copii.


Fundaţia culturală « Cetatea Crăciuna », Institutul de cercetări oenologice şi Liga culturală.


4 biserici ortodoxe şi 2 sinagogi.


Pretură, Primărie, Judecătorie de Ocol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Comisariat de Poliţie.


Sfat negustoresc, Sindicat viticol.


Uzină electrică, pavaj cu piatră de râu, abator comunal, parc public.


Spital de stat, dispensar de stat, 1 organizaţie medicală a Casei asig. sociale.


Panciu, comună urbană, aşezată către mijlocul judeţului, la poalele dealurilor pe malurile pârâului Suşiţa, la 28 km de Focşani şi la 232 km de Bucureşti.


Orăşel de podgorii. Staţie c.f. terminus pe linia Mărăşeşti-Panciu.


Are 2.162 locuitori.


1 fabrică de spirt de vin şi 1 distilerie de rachiu.


Comerţ dezvoltat cu vinuri şi struguri, şi mai puţin cu brânzeturi şi lemne de foc.


Banca Podgorenilor şi Banca Populară.


Gimnaziu industrial de fete, Şcoală de meserii pentru băieţi, 2 şcoli primare şi o grădină de copii.


Soc. culturală « Răzoare » cu 1 bibliotecă publică.


Societate sportivă « Muncelul ».


1 biserică ortodoxă şi 1 sinagogă.


Pretură, Primărie, Judecătorie, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Percepţie fiscală, Ocol silvic, Serviciu viticol, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Comisariat de Poliţie.


Asociaţia notarilor şi 2 sindicate viticole.

Uzină electrică şi pavaj cu pietre de râu, începuturi de canalizare şi apaduct.

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.