Judeţul Rădăuţi

Judeţul Rădăuţi
1971___harta_judeului_rdui.jpg

Harta judeţului Rădăuţi

1975___rdui_fabrica_de_spirt.jpg

Rădăuţi, Fabrica de spirt

1976___rdui.jpg

Rădăuţi

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judeţul Rădăuţi este aşezat în N Moldovei şi face parte dintre judeţele Bucovinei.
 

Suprafata. 2.360 km2.
 

Înfatisarea pamântului. Se pot deosebi două regiuni de relief înăuntrul acestui judeţ : 1) Partea apuseană este muntoasă, fiind formată din culmi paralele cu spinarea netedă şi nu prea înalte, toate în direcţia N-V, S-E (obcinele). Valea Sucevei, cu lărgiri în dreptul câmpulungurilor (spaţiile dintre valurile muntoase) şi cu strâmtări în curmezişul obcinelor, taie transversal zona muntoasă, creând astfel o cale de pătrundere şi de populare înuntrul acesteia. 2) Partea răsăriteană e un podiş (parte a podişului moldovenesc) fragmentat de eroziune în culmi mai înalte, văi largi, cu terase şi depresiuni în zona de contact între cele două regiuni principale de relief. O astfel de depresiune este şi bazinul alungit în care se găseşte capitala judeţului, bazinul Rădăuţilor.


Clima si ape. Clima este de tip nordic, deci cu iernile mai lungi şi mai aspre decât în S. În schimb precipitaţiunile sunt mai abundente şi scad de la munte (unde depăşesc 1.000 mm anual) către regiunea de podiş (unde totuşi, nu coboară sub 600 mm).

Apele se strâng toate în Suceava. Prin E judeţului trece şi Siretul.


Vegetatia. Pădurea de molizi şi de pini acoperă toată partea de Apus a judeţului, fără să lase prea mult loc pentru păşuni. Povârnişurile răsăritene ale zonei muntoase sunt prinse de făgeturi, până la înălţimea de 500 m.  În bazinul Rădăuţilor, datorită umidităţii solului, s-a dezvoltat bine vegetaţia de luncă.


Bogatii minerale. Geologii consideră obcinele ca făcând parte din zona petroliferă care merge de-a lungul Subcarpaţilor şi trece în Polonia.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica.Judeţul Rădăuţi şi-a luat numele de la oraşul de reşedinţă, oraş foarte vechi, sediu al unei episcopii, înfiinţate de Alexandru cel Bun.
 

Pe teritoriul acestui ţinut se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale marelui domn al Moldovei, Ştefan cel Mare. Tot aici se află numeroase ctitorii domneşti.
 

Judeţul R. nu a existat ca formaţiune administrativă înainte de ocuparea Bucovinei de către Austrieci (1775), fiind creat de  aceştia.
 

Monumente istorice. Biserica lui Ştefan cel Mare din Rădăuţi, ridicată de marele domn în locul unei biserici mai vechi din lemn. Ştefan a făcut aici necropola princiară a predecesorilor săi: Bogdan, Laţcu, Roman, Ştefan I, Bogdan II şi a rudelor lor.
 

Mânăstirea Putna, ctitoria lui Ştefan cel Mare după victoria sa asupra Tătarilor la Lipnic, şi din care el a făcut mausoleul familiei sale.
 

Biserica mânăstirii Suceviţa, ctitoria fraţilor Movilă, cei doi boieri care aveau să fie domni, Ieremia şi Simion, şi călugărul Gheorghe, care avea să fie mitropolit al Moldovei.
 

Biserica din Volovăţ, înălţată de Ştefan cel Mare în 1501-1502, pe locul unei vechi capele din lemn.


Biserica Sfânta Treime din Siret, construcţie de stil muntenesc din sec XVII pe locul unei vechi biserici ridicate la 1358.


Biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” din Siret, înălţată la 1370 de Margareta, mama voievodului Petru Muşat.


Biserica „Sf. Onofrei” din Mânăstioara, ridicată la 1671 de voievodul Ştefan Petriceicu.


Biserica de lemn din Horodnicul-de-Jos, construcţie din anul 1591.

Populaţiesus

Starea populatiei. Judeţul R. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 29 decembrie 1930, un număr de 161.865 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 161.865 78.128 83.737
Total urban 26.833 12.643 14.190
1. Orasul Radauti 16.808 7.969 8.839
2. Orasul Siret 10.025 4.674 5.351
Total rural 135.032 65.485 69.547
1. Plasa Putilei 24.022 11.426 12.560
2. Plasa Siret 40.726 19.602 21.124
3. Plasa Stefan Voda 70.284 34.421 35.863


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 161.865 30 - 49 de ani 37.400
0 - 9 ani 44.210 50 - 69 de ani 17.709
10 - 29 ani 58.673 70 de ani si peste 3.538
    Vârsta nedeclarata 335

 

 
Miscarea populatiei. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului R. a fost de 175.381 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 161.865 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural  de 13.516 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri de 8,4%

 

Înfăţişare socialăsus

Leagănul primelor înjghebări în Bucovina prin oraşul Siret, Rădăuţul a devenit, în multe privinţe, făuritorul istoriei româneşti. De Siret se leagă începutul istoriei Muşatinilor, încă din sec XV. Judeţul Rădăuţi, prin felul configuraţiei sale geografice prezintă o formă de trecere de la regiunea muntoasă a judeţului Câmpulung, înspre regiunea de dealuri şi mai ales şesuri de la Răsărit.


Satele româneşti sunt  blocate mai mult înspre munte şi în regiunile păduroase. Şi aici s-a petrecut  acelaşi fapt biologic înnăscut prin tendinţa Românului din primele lui aşezăminte, de a se stabili la poalele munţilor şi cu precădere la poalele regiunilor împădurite. Folclorul din regiunile Rădăuţului este plin cu versiuni în care se stabileşte legătura Românului cu pădurea.


Celelalte naţionalităţi sunt grupate în număr destul de compact prin preajma anumitor regiuni : Huţanii, în creierul munţilor, Ungurii, Nemţii, Lipovenii, la şes.  Ucrainienii sunt concentraţi în partea de Răsărit, înspre judeţul Dorohoi şi Suceava. Huţanii în partea de apus a judeţului, în Seletin, spre Câmpulung şi Vijniţa.


Tipul daco-roman se ilustrează foarte bine prin figura ţăranului român rădăuţean, prin portul şi obiceiurile caracteristice.


Ctitoriile voievozilor de la Rădăuţi, Putna, Suceviţa cu vechile lor aşezări mânăstireşti, înăuntrul cărora au luat naştere şcolile domneşti, vorbesc de o temeinică credinţă ortodoxă în aceste locuri. Romano-catolicii de care se ţin Nemţii au şi ei o biserică străveche în oraşul Siret. O formă specială de erezie e aceea a Lipovenilor. Centrul aşezămintelor acestora este Fântâna-Albă, unde se află şi mitropolitul lor. Şi între Lipoveni sunt deosebiri de credinţă (popişti şi nepopişti).  Penetraţia lor în Bucovina se constată pe la jumătatea sec XVIII.


După ocupaţie, locuitorii Rădăuţilor se împart în două categorii :  Vălenii şi Muntenii. Vălenii se ocupă cu agricultura cultivând păpuşoiul, cartoful, grâul, secara, etc..


Muntenii se ocupă mai ales cu creşterea vitelor şi cu muncile prin păduri. Unii dintre aceşti transportă lemnul de la munte spre şes iar alţii, « drăniţarii », transformă butucii în draniţe.


Cei care se ocupă cu creşterea vitelor, mai cu seamă a oilor, au înjghebat un început de industrie casnică, care a luat o oarecare dezvoltare în exterior prin comerţul pe care-l fac cu sumanele cusute din postavul ţesut de femei în timpul iernii.


Din cauza acestor diferenţe  de ocupaţiuni, locuitorii satelor mai mari organizează iarmaroace săteşti, unde produsele se schimbă în natură.


Celelalte naţionalităţi se ocupă cu diferite negoţuri : Evreii cu comerţul şi cu exportul lemnului, Lipovenii cu fructe, Huţanii cu lemnăria pe care o transportă cu munci foarte grele şi pe preţuri derizorii, cu plute, pe diferite râuri. Aceasta este populaţia cea mai săracă a judeţului.


Din punct de vedere cultural judeţul Rădăuţi numără peste 40 societăţi culturale româneşti, toate cu program bine chibzuit, pentru a constitui un serios îndreptar al populaţiei rurale. În fruntea lor se află societăţile arcăşeşti. Aproape în fiecare sat românesc există câte o arcăşie.


Raporturile populaţiei minoritare cu populaţia românească sunt în funcţie de posibilităţile de dezvoltare a fiecărei naţii aparte. Deşi în special penetraţia ucraineană a urmărit un obiectiv politic, fapt ce se dovedeşte prin împânzirile de la hotarele judeţelor ca şi cum ar urmări dezlănţuirea unui întreg front, totuşi ea a rămas în stadiul preparativelor, fără ca presiunile sale să aibă urmări neprielnice pentru Români.


Prezenţa elementului orăşenesc în judeţul Rădăuţi se observă în port. Populaţia românească a fost influenţată de portul nemţesc şi lipovenesc, prin decolorarea portului.


Ceea ce a însemnat pentru pătura rurală a Rădăuţului de a se deda  la creşterea cailor este influenţa hergheliei Statului de la Rădăuţi, care a pus la îndemâna sătenilor cai de rasă, a căror creştere  le aduce însemnate venituri.


Într-o măsură redusă se face la Marginea şi la Rădăuţi-oraş industria olăritului, care îndestulează împrejurimile.


Populaţia lipsită de pământ, cum e cea din preajma munţilor, îşi agoniseşte traiul prin păduri, unde lucrează în cărăuşie sau lucrează cu ţapina în fabrici de cherestea.


O altă problemă socială, rămasă în stadiul ei primitiv, este cea a Huţulilor, sau Huţanilor. Populaţia aceasta, retrasă în munţi, prezintă particularităţile degenerării, care ar putea duce la dispariţia totală a Huţanilor.  Deşi sunt elemente muncitoare, Huţulii au rămas într-un anumit stadiu de primitivitate, care le-a creat o ciudată faimă de vrăjitori şi cu puteri sacerdotale.

712___plana_2_putna.jpg

planşa 2-Putna

Sursa:  album Olimpia Tincu

713___plana_3_rdui.jpg

planşa 3-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

714___plana_4_putna.jpg

planşa 4-Putna

Sursa:  album Olimpia Tincu

715___plana_8_rdui.jpg

planşa 8-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

716___plana_10_marginea.jpg

planşa 10-Marginea

Sursa:  album Olimpia Tincu

717___plana_15_rdui.jpg

planşa 15-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

718___plana_15_volov.jpg

planşa 15-Volovăţ

Sursa:  album Olimpia Tincu

719___plana_16_siret.jpg

planşa 16-Siret

Sursa:  album Olimpia Tincu

720___plana_17_gura_putnei.jpg

planşa 17-Gura Putnei

Sursa:  album Olimpia Tincu

721___plana_18_rdui.jpg

planşa 18-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

722___plana_20_vicovul_de_jospuciosu_iacobeni.jpg

planşa 20-Vicovul de Jos+Puciosu-Iacobeni

Sursa:  album Olimpia Tincu

723___plana_21_putna_sadova.jpg

planşa 21-Putna_Sadova

Sursa:  album Olimpia Tincu

725___plana_21_putna_sadova.jpg

planşa 21-Putna-Sadova

Sursa:  album Olimpia Tincu

726___plana_22_rdui.jpg

planşa 22-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

727___plana_23_rdui.jpg

planşa 23-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

728___plana_23_vicovul_de_sus.jpg

planşa 23-Vicovul de Sus

Sursa:  album Olimpia Tincu

729___plana_27_burla_rdui.jpg

planşa 27-Burla-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

730___plana_28_marginea.jpg

planşa 28-Marginea

Sursa:  album Olimpia Tincu

731___plana_28_rdui.jpg

planşa 28-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

732___plana_32_putna_rdui.jpg

planşa 32-Putna_Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

733___plana_34_straja.jpg

planşa 34-Straja

Sursa:  album Olimpia Tincu

734___plana_35_straja.jpg

planşa 35-Straja

Sursa:  album Olimpia Tincu

735___plana_35_volov.jpg

planşa 35-Volovăţ

Sursa:  album Olimpia Tincu

736___plana_38_rdui.jpg

planşa 38-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

737___plana_39_sucevia.jpg

planşa 39-Suceviţa

Sursa:  album Olimpia Tincu

738___plana_41_siret_suceava.jpg

planşa 41-Siret_Suceava

Sursa:  album Olimpia Tincu

739___plana_47_brodina.jpg

planşa 47-Brodina

Sursa:  album Olimpia Tincu

740___plana_48_rdui.jpg

planşa 48-Rădăuţi

Sursa:  album Olimpia Tincu

741___plana_53_bicui_siret.jpg

planşa 53-Băicăuţi_Siret

Sursa:  album Olimpia Tincu

742___plana_56_straja.jpg

planşa 56-Straja

Sursa:  album Olimpia Tincu

743___plana_56_volov.jpg

planşa 56-Volovăţ

Sursa:  album Olimpia Tincu

744___plana_59_putna.jpg

planşa 59-Putna

Sursa:  album Olimpia Tincu

745___plana_59_straja.jpg

planşa 59-Straja

Sursa:  album Olimpia Tincu

Economiasus

Judeţul R. acoperit în mare parte cu păduri, este caracterizat prin exploatările sale forestiere foarte numeroase. Creşterea vitelor fiind deasemenea dezvoltată în judeţ, o cantitate însemnată de vite este destinată exportului.
 

Produsele agricole satisfac nevoile locale, cu toate că numai o pătrime din suprafaţa judeţului este arabilă.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 236.000 ha. Suprafaţa arabilă este de 62.440 ha, adică 26,45% din suprafaţa judeţului şi 0,21% din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 2.090 ha, adică 3,35% , iar mica proprietate  deţine 60.350 ha, adică 96,65 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 37.609 ha, repartizate astfel


Ovăzul ocupă 14.666 ha, cu o producţie de 184.798 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.).


Porumbul ocupă 10.014 ha, cu o producţie de 145.202 chint. (prod. medie la ha 14,5 chint.).


Orzul ocupă 5.139 ha, cu o producţie de 74.205 chint. (prod. medie la ha 14,4 chint.).


Grâul ocupă 3.913 ha, cu o producţie de 45.119 chint. (prod medie la ha 7,9 chint.).


Secara ocupă 3.792 ha, cu o prodcuţie de 39.833 chint. (prod. medie la ha 10,2 chint.).


Hrişca ocupă 85 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.524 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 6.428 ha, cu o producţie de 190.216 chint. fân (media la ha 29,5 chint.) şi 657 chint. sămânţă (media la ha 0,1 chint.) ; rădăcinile de nutreţ ocupă 509 ha, cu o producţie de 75.574 chint. (media la ha 199,0 chint.), în valoare de 5 mil. lei.


Plantele alimentare ocupă 12.354 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 11.138 ha, cu o producţie de 1.328.298 chint. (media la ha 119,2 chint.).


Plantele industriale ocupă 814 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 419 ha, cu o producţie de 2.209 chint. fuior (media la ha 5,2 chint.) şi 1.380 chint. sămânţă (media la ha 3,2 chint.); inul ocupă 275 ha, cu o producţie de 802 chint. fuior (media la ha 2,9 chint.) şi 1.650 chint. sămânţă (media la ha 6,0 chint.).


Caracteristică. În privinţa producţiei la hectar a ovăzului şi a orzului, judeţul R. este al doilea dintre judeţele ţării.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (236.000 ha), ogoanele sterpe ocupă 139 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 10.113 ha, cu o producţie de 179.000 chint. (prod. medie la ha 17,7 chint.).


Păşunile ocupă 30.318 ha.


Pădurile ocupă 126.772 ha.


Pomii  fructiferi 587 ha.


Cresterea animalelor. În judeţul R. se găseau în anul 1935 :

Cai 17.004, boi 42.782, oi 59.603, capre 759, porci 25.919, stupi sistematici 3.411, stupi primitivi 1.238.


Vitele de rasa Siemmental la şes şi cele de rasa Pinzgau de la munte, precum şi caii de rasa arabă şi engleză fac cinste crescătorilor acestui judeţ.
 

Industrie.


3 mori sistematice, 60 mori ţărăneşti, 4 fabrici de spirt, rom şi licheur, 2 de bere, 1 de pânzeturi de bumbac, 1 de şireturi şi panglici, 2 de săpun şi lumânări, 1 de unelte agricole, 2 de baterii electrice, 26 de cherestea, 1 de mobile, 1 de furnir, 2 de perii, 1 de ciment, 1 de sticlărie, 1 de nasturi, 1 de mături. Cariere : marnă (Putna), piatră de gresie (Putna).


Moara David Leib Kraft Succ., Măneuţi, Prima fabrică de bere din Bucovina Iulius Beill, Siret, Fabrica de spirt, fraţii Adelersberg, Nigostina, Fabrica de bere, spirt şi licheururi S. Rudich, Rădăuţi, 
Fabrica pentru industria lemnului « România », Brodina, Fabrica de cherestea Fălcau, Fălcau,
Fabrica de ciment « Putna », Putna,  fabrica de sticlărie Friedrich Fischer, Putna.
 

Credit si cooperatie.În cuprinsul judeţului funcţionează 2 bănci (societăţi anonime).


Cooperative de credit (bănci populare), 29, cu 3.891 membri.


Cooperative forestiere 1, cu 90 membri.


Cooperative de consum 8, cu 493 membri.
 

Comert. Judeţul R. face un comerţ intens cu cereale, cherestea, vite cornute, cai, piei, lână. O parte din produsele judeţului sunt exportate.
 

Drumuri. Judeţul R. este străbătut de o reţea de drumuri de 590 km, 250 m, repartizată astfel :


Drumuri naţionale 93 km 003 m, din care Direcţiunea Generală a drumurilor  întreţine o reţea pietruită de 86 km 788 m, restul  (pietruit şi pavat) fiind întreţinut de comunele urbane.


Drumuri judeţene 274 km 986 m (pietruite în întregime) din care  administraţia judeţului întreţine 264 km 431 m, iar comunele urbane, restul.


Drumuri comunale 221 km, 261 m.


Lunginea podurilor este de 4.197,67 m.


Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

• Botoşani-Cernăuţi- Frontieră

• Solca-Vicov-Storojineţ

• Suceava- Siret-Cernăuţi

• Marginea-Rădăuţi- Răduţ


Calea ferata. Judeţul R. este străbătut de o reţea de căi ferate în lungime
totală de 122 km, din care linii principale simple 31 km şi linii secundare simple 91 km.


Itinerare principale : (Rapide şi accelerate). Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga, Moscova).


Staţii importante : Dorneşti, Rădăuţi, Siret.


Posta, telegraf, telefon. 14 oficii P.T.T de stat şi 3 oficii autorizate la Frătăuţii-pe-Suceava, Frătăuţii-Noi şi Straja.


Oficii telefonice la: Brodina, Cerepcăuţi, Dorneşti, Falcău, Gura-Putilei, Putna, Rădăuţi, Seletin, Siret, Şipotele-Sucevei, Tereblecea, Vicovul-de-Sus, Vicovul-de-Jos.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Iabloniţa, staţiune climatică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremuşului-Alb, la 50 km de staţia c.f. Seletin.


Coniatin, staţiune climatică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremuşului-Alb, la 48 km de staţia Seletin.


Falcău, staţiune climatică de interes local, situată între dealuri, pe malul Sucevei, la 3 km de Brodina.


Partea apuseană, muntoasă a judeţului, cu « obcinele » sale tăiate în curmeziş pe valea Sucevei, atrage prin frumuseţea naturală a locurilor.


Demne de vizitat : Mânăstirea Putna, Mânăstirea Suceviţa şi orăşelul Siret, cel mai vechi oraş din Moldova.

Culturasus

 

Stiinta de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 129.129 locuitori, din care 64,3% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 71,0% bărbaţi ştiutori de carte şi 58,1% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 2,1 1,1
•  Primara 73,6 94,9
•  Secundara 19,3 2,9
•  Profesionala 1,9 0,8
•  Universitara 2,1 0,3
•  Alte scoli superioare 0,3 0,0

 

Învatamânt. Populaţia şcolară a judeţului R. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 41.768 loc. (4.716 mediu urban şi 36.052 mediu rural).

 


Şcoli secundare. 2 licee de băieţi, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 liceu german particular, 1 şcoală de brigadieri silvici, 1 şcoală de ucenici.


Şcoli primare 105, din care 94 rurale şi 11 urbane (104 şcoli de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 28.111 elevi (3.542 mediu urban şi 24.569 mediu rural) şi cu 545 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 11, din care  5 rurale şi 6 urbane, cu un număr total de 678 copii (322 mediu urban şi 356 mediu rural) şi cu 13 conducătoare (situaţia din 1934).


Institutii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale  în Burla, Costişa, Calafindeşti, Grăniceşti, Milişăuţi, Straja şi Volcineţ.


Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în Seletin şi Brodina.


Soc. pentru cultura şi literatura română în Bucovina are organizaţii culturale în : Oprişeni, Sinăuţii-de-Sus, Buceviţa şi Cobeşti.


În judeţ mai există umătoarele instituţii culturale : Soc. « Constantin Cel Mare » din Volovăţ şi Soc. « Mitropolitul Silvestru » din Frătăuţii-Vechi.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine 90 cămine culturale, 2 societăţi muzicale şi 5 biblioteci, adică un total de 97 organizaţii culturale, din care 67 au personalitate juridică.


În judeţ se mai află 32 societăţi arcăşeşti, 4 societăţi de cumpătare « Trezvia », 4 filiale ale societăţii « Tricolorul », 4 cinematografe, 9 societăţi sportive, 5 societăţi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 70,6% sunt ortodocşi şi 0,2% greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. În judeţ se află 71 biserici ortodoxe, 5 biserici greco-catolice, 17 romano-catolice, 7 evanghelico-luterane, 1 calvină, 9 case de rugăciune baptiste, 4 adventiste, 5 lipoveneşti, 10 sinagogi şi 39 case de rugăciune evreieşti.
 

Institutii bisericesti. Judeţul are 2 protopopiate ortodoxe şi se află în Eparhia ortodoxă a Arhiepisopiei Cernăuţilor (Mitropolia Bucovinei).
 

1 protopopiat romano-catolic şi 1 mitropolie lipovenească.

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judeţului R. este oraşul Rădăuţi. Judeţul are 2 oraşe (Rădăuţi şi Siret) şi 69 de sate împărţite astfel :
 

1. Plasa Putilei                                              14 sate

2. Plasa Siretului                                         27 sate

3. Plasa Ştefan Vodă                                    28 sate


Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Rădăuţi cu o secţiune, 10 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Cernăuţi.
 

5 judecătorii la Rădăuţi, Siret, Putila, Seletin, Vicovul-de-Sus.


Organizare sanitară. 1 spital de stat şi 1 dispensar al Asigurărilor Sociale în oraşul Rădăuţi, 1 spital comunal în oraşul Siret.
 

4 dispensare comunale în comunele rurale, 1 dispensar al Soc. « Principele Mircea » în Siret.
 

Servicii sanitare în oraşul Rădăuţi şi în oraşul Siret.
 

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurărilor Sociale din Rădăuţi are organizaţii medicale în  Rădăuţi, Siret, Marginea, Vicovul-de-Sus, Putna, Falcău, Seletin, Gura-Putilei şi Putila (total 14 medici şi 3 farmacişti).
 

Soc. « Crucea Roşie » are filiale în oraşele Rădăuţi şi Siret şi în 6 comune rurale.
 

În oraşul Rădăuţi mai activează : Soc. pentru profilaxia tuberculozei,  Oficiul I.O.V., Soc. doamnelor române, Soc. doamnelor evanghelice, Soc. doamnelor romano-catolice, 5 societăţi de binefacere profesionale şi 4 soc. de binefacere evreieşti.
 

În oraşul Siret activează : Soc. « Principele Mircea », Soc. doamnelor germane şi 2 soc. de binefacere evreieşti.
 

În comunele rurale : 3 cercuri de gospodine pentru ajutorarea femeilor sărmane şi 2 societăţi ale doamnelor române pentru ajutorarea copiilor sărmani.

Principalele aşezărisus

  • Rădăuţi, capitala judeţului
    Stema. Pe scut roşu, un coif medieval de argint, în profil spre dreapta, cu viziera închisă şi lambrechini de argint. Coiful timbrat cu capul de bour negru al
    Moldovei, având steaua de aur între coarne.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri. Reprezintă stema vechilor Domni ai Moldovei, îngropaţi în biserica din acest oraş.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Rădăuţi este una din vechile aşezări moldoveneşti. În 1415, un document dela Alexandru cel Bun, vorbeşte de «bisericile din Rădăuţi».
    Încă din prima jumătate a domniei acestui Voevod se constată aici existenţa unei episcopii. Este probabil ca ea să fie anterioară anului 1400.
    După răpirea Bucovinei, episcopul Rădăuţilor a fost mutat la Cernăuţi şi ridicat în 1873 la rangul de mitropolit al Bucovinei.
    Monumente istorice. Biserica lui Ştefan cel Mare ridicată de marele Domn în locul unei biserici mai vechi de lemn, ctitorie, se zice, a lui Bogdan Întemeietorul. Ştefan a
    făcut aci necropola princiară a predecesorilor săi: Bogdan, Laţcu, Roman, Ştefan I, Bogdan II şi a rudelor lor.
    Biserica, în formă de basilică, e rece şi goală, vechile fresce au fost distruse, portretele Domnilor, începând cu Ştefan, au fost pictate din nou. Alexandru Lăpuşneanu i-a dat forma actuală în 1568; mai târziu, în sec. XVIII, mitropolitul
    Iacov se înscrie printre ctitori şi pune în groapă, alături de vechii Domni, pe propriul său tată, călugărul Adrian.
    Populaţie
    Oraşul R. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 16.808 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 16.802 locuitori.
    Economie
    Industrie şi comerţ. 2 fabrici de spirt, rom, liqueoruri şi bere, 1 de şireturi şi panglici, 1 de săpun şi lumânări, 1 de unelte agricole, 1 de baterii electrice, 1 de mobile, 1 de furnir, transparente etc., 2 de perii.
     
    Din întreprinderile de mai sus, prima fabrică bucovineană de bere, spirt, rom şi liqueur S. Rudich are un capital investit de 60 milioane lei.
    Aşezat la poalele munţilor acoperiţi de păduri, oraşul R. este centrul de prelucrare şi desfacere al lemnului exploatat. Afară de această ocupaţie, locuitorii fac negoţ cu produsele agricole, din şesul judeţului, cu animale (în special cai) şi produse animale.
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Basarabiei (sucursală), Banca Suceveană (sucursală), Banca Evreească (sucursală) şi 1 coopera- tivă profesională.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului R. pe exerciţiul 1936/37 prevede 248.742.662 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi « Eudoxiu Hurmuzachi », Liceul de fete « Elisabeta Doamna », Liceu german particular, Gimnaziul industrial de fete, Şcoală de brigadieri silvici, Şcoală de ucenici, 6 şcoli primare, 2 grădini de copii mici.
    Instituţii culturale. Muzeul judeţean, Biblioteca “Ştefan cel Mare”, Soc. culturală « Ştefan cel Mare », Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia învăţătorilor, Soc. co-
    rală “Hatmanul Luca Arbore », Soc. tineretului german “Jungenbund”, Soc. Corală “Schubertbund »,  2 cinematografe, 6 societăţi sportive şi 1 societate de vânătoare.
    Ziare şi reviste. “Codrii Bucovinei” (anual), “Cuvântul preoţesc” (bilunar), “Ocolul silvic” (lunar), “Silvicultorul” (lunar).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 evanghelico- luterană, 1 casă de rugăciune adventistă şi 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul R., capitala jud. Rădăuţi, este situat la 65 km de Cernăuţi şi la 484 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Seletin - Dorneşti.
    Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Legiune de jandarmi, Serv. de poduri şi şosele, Serv. apelor, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar
    judeţean, Serv. veterinar comunal, Serv. silvic judeţean, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Oficiu judeţean de turism, Oficiu local de turism, Percepţie fiscală, Consilierat agricol, Cameră agricolă, Cameră de muncă (filială a celei din Cernăuţi), Birou de măsuri şi greutăţi, Primărie, Judecătorie mixtă, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.
    Asociaţii. Baroul Avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi, Soc. funcţionarilor publici, Asociaţia comercianţilor, Uniunea ofiţerilor în rezervă, 1 sindicat pentru creşterea cailor.
    Edilitate. Uzină electrică, apaduct, început de pavare cu piatră cubică.
    Sănătate publică. Spital de stat, 1 dispensar al Asigurărilor Sociale.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Soc. doamnelor române, Soc. doamnelor romano-catolice, Soc. doamnelor evanghelice, Soc. doamnelor evreice pentru sprijinirea femeilor bolnave şi sărmane, Societatea pentru hrănirea evreilor săraci, Societatea pentru ajutorul funcţionarilor financiari, Societatea izraelită pentru ajutorarea femeilor bolnave, Societatea de meseriaşi « Salvarea » pentru ajutorarea membrilor, Societatea pentru ajutorarea zidarilor şi dulgherilor bolnavi, Societatea izraelită pentru asigurarea meseriaşilor bolnavi, Societatea de ajutor a meseriaşilor de construcţii, Societatea de binefacere a muncitorilor  « Iubire şi Unitate », 1 azil evreesc pentru bătrâni. 
     

Siret, comună urbană, situată în regiunea deluroasă pe malurile Siretului, la 18 km de reşedinţa judeţului, 44 km de Cernăuţi şi la 486 km de Bucureşti.


Staţie c.f. pe linia Adâncata-Siret.


Are 7.397 locuitori.


Industria este reprezentată de 2 mori cu aburi, 1 fabrică de bere, 1 tăbăcărie, 4 fabrici de cărămizi, ateliere de dogărie, curelărie.


Oraşul face un comerţ dezvoltat cu cereale, vite, lemne de construcţie şi de foc.


1 liceu de băieţi, 2 şcoli primare  şi 2 grădini de copii, 1 cinematograf.


Banca Comercială Sireteană, Banca Gospodarilor.


3 biserici ortodoxe, 1 biserică greco-catolică, 1 biserică romano-catolică, 1 evanghelico-luterană, 2 sinagogi, 7 case de rugăciune evreieşti, 1 casă de rugăciune a creştinilor după Evanghelie, 1 protopopiat ortodox.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Notar public, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


1 societate agricolă şi 1 apicolă.


Spital comunal, Dispensarul « Principele  Mircea », Casa Asig. Sociale, Filiala « Cruca Roşie », Soc. doamnelor izraelite, Soc. doamnelor germane, 1 soc. de binefacere evreiască.

Fotografiisus

1971___harta_judeului_rdui.jpg

Harta judeţului Rădăuţi

1975___rdui_fabrica_de_spirt.jpg

Rădăuţi, Fabrica de spirt

1976___rdui.jpg

Rădăuţi