Judeţul Râmnicul Sărat

Judeţul Râmnicul Sărat

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judeţul R.-S este aşezat în N-E Munteniei, find singurul judeţ de munte care nu ajunge la graniţa dinspre Transilvania.


Suprafata. 3.324 km².


Înfatisarea pamântului. Cu colţul său apusean, judeţul pătrunde – la obârşiile văii Râmnicului - în regiunea de munte. Imediat sub poala muntelui urmează o serie de mici depresiuni şi apoi dealurile subcarpatice, supuse frecvent alunecărilor catastrofale (de aici sărăcia şi slaba lor populare). Cea mai mare parte a judeţului este însă în regiunea de câmpie. Aceasta este mai înaltă şi tăiată de numeroşi torenţi la marginea de sub dealuri. Către N-E se lasă însă  treptat şi se pierde în şesul mlăştinos, cu ape divagante, ale Siretului de jos.


Clima si ape. Clima e, în regiunea muntelui şi a dealurilor, umedă (precipitaţiuni între 600-1.000 mm anual) şi relativ aspră. În câmpie însă este de tip pontic (diferenţe de temperatură până la 26° şi precipitaţiuni sub 500 mm anual).


Prin mijlocul judeţului trec Râmnicul şi Râmna; în hotarul dinspre judeţul Buzău trece Buzăul, iar în cel dinspre Putna, trei râuri ce se varsă unul într-altul: Milcovul, Putna şi Siretul.

Sunt vrednice de menţionat şi bălţile (unele sărate, Balta Albă de pe malul stâng al Râmnicului Sărat).


Vegetatia. În munţi şi în  dealurile înalte predomină pădurile de fagi. În dealurile mai joase ale Subcarpaţilor predomină stejarii, distruşi pe rază întinsă  tocmai în părţile în care astăzi aduc prăpăd alunecările de teren (ex. bazinul Dumitreştilor). În câmpie, cu excepţia câtorva pâlcuri de stejari de pe stânga Râmnicului – predomină stepa cu păioase, azi înlocuită cu cereale, iar în jurul lacurilor, plante de sărătură.


Bogatii minerale. Dealurile acestui judeţ sunt în zona cutelor diapire (cu sâmburi de sare), bogată în sare şi foarte puţin petrol.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judeţul R.-S. şi-a luat numele  de la apa râului Râmnic.


Pe teritoriul lui s-a dat lupta de la Cursul-Apei, între Moldovenii conduşi de Ştefan cel Mare şi Muntenii, conduşi de Radu cel Frumos (1473).


Pe cuprinsul acestui judeţ s-a dat în 1573 bătălia lui Ion cel Cumplit, domnul Moldovei, cu Turcii, câştigată de Moldoveni.


Pe aici s-a făcut legătura comercială şi politică a Munteniei cu Moldova. Hora Unirii, la 1859 a fost jucată la Focşanii-Munteni, ce ţineau de judeţul Râmnic.


Monumente istorice. Biserica Piatra sau Domnească din Râmnicul-Sărat, cu hramul cuvioasa Paraschiva, înălţată de Ştefan cel Mare la 1474, după victoria asupra lui Radu cel Frumos. Azi e ruină.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Râmnicul-Sărat, înălţată la 1679 de Constantin Brâncoveanu şi de ruda sa, Mihail Cantacuzino Spătarul.


Biserica din Măxineni, ridicată de Matei Basarab.


Biserica schitului Poiana Mărului unde a fost, spre 1760, un centru al mişcării de reformare a vieţii călugăreşti.


Mânăstirea Dălhăuţi, cu o bibliotecă cu cărţi vechi bisericeşti.

Populaţiesus

Starea populatiei. După rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din decembrie 1930, judeţul R.-S. numără 185.110 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 185.110 90.808 94.302
Orasul Râmnicul-Sarat 15.013 7.587 7.426
Total rural 170.097 83.221 86.876
1. Plasa Câmpul 56.041 27.753 28.288
2. Plasa Dealul 64.095 31.455 32.640
3. Plasa Muntele 49.961 24.013 25.948


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 185.110 30 - 49 de ani 38.947
0 - 9 ani 59.050 50 - 69 de ani 17.374
10 - 29 ani 66.143 70 de ani si peste 3.059
    Vârsta nedeclarata 532


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul R.-S.  conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 8.288 3.950 4.338 42,2 20,1 22,1
1931 187.142 8.024 3.960 4.064 42,9 21,2 21,7
1932 191.742 9.068 4.256   4.812 47,3 22,2 25,1
1933 196.152   8.271 3.384 4.887 42,2 17,3 24,9
1934 201.124 8.369 4.331 4.038 41,6 21,5 20,1
1935 204.624 7.708 3.817 3.891 37,7 18,7 19,0
1936 209.051 7.750 4.095 3.655 37,1 19,6 17,5


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului R.-S. era de  212.678 locuitori. Faţă de populaţia numărată la  recensământul din 1930, şi anume 185.110 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937  reprezintă un spor natural de 27.568 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce reprezintă o creştere de 14,9 %.

Economiasus

Situat într-o regiune vinicolă, judeţul posedă podgorii întinse, în special în partea lui de nord, nord-est.
 

Agricultură intensivă.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 332.400 ha. Suprafaţa arabilă este de 161.649 ha, adică 48,63% din suprafaţa judeţului şi 0,55% din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 20.916 ha, adică 12,94%  iar mica proprietate 140.733 ha, adică 87,06%.


Din totalul suprafeţei  arabile, cerealele ocupă 145.127 ha, astfel repartizate :


Porumbul ocupă 84.405 ha, cu o producţie de 651.421  chint. (prod. medie  la ha 7,7 chint.).


Orzul ocupă 40.129 ha, cu o producţie de 275.452 chint. (prod. medie la ha 6,8 chint.)


Grâul ocupă 16.726 ha, cu o producţie de 120.380 chint. (prod. medie la ha 7,2 chint.).


Ovăzul ocupă 2.842 ha, cu o producţie de 19.117 chint. (prod. medie la ha 6,7 chint.).


Meiul ocupă 972 ha, cu o producţie de 4.876 chint.


Secara ocupă 29 ha, hrişca  ocupă 20 ha şi măturile  ocupă 4 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.488 ha. Din această suprafaţă dughia  ocupă 6.330 ha, cu o producţie de 77.487 chint. Lucerna ocupă 1.692 ha, cu o producţie de 24.728 chint.  (media la ha 14,6 chint.).


Plantele alimentare ocupă 2.401 ha. Din această suprafaţă mazărea ocupă 685 ha, cu o producţie de 5.613 chint (media la ha 8,2 chint.). Fasolea ocupă 404 ha, cu o producţie de 2.052 chint (media la ha 5,1 chint).


Plantele industriale ocupă 626  ha, din care muştarul 162 ha şi inul 132 ha.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (332.400 ha), ogoarele sterpe ocupă 4.007 ha.


Fâneţele naturale ocupă 10.349 ha, cu o producţie de 130.397 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.).


Păşunile ocupă 29.796 ha.


Pădurile ocupă 56.178 ha.


Livezile de pruni  ocupă 2.248 ha cu o producţie de 60.471 chintale.


Alţi pomi fructiferi ocupă 807 ha.


Viţa de vie  ocupă 10.835 ha (din care viile pe rod 9.734 ha), cu o producţie de  542.902 hl (prod. media la ha 55,8 hl).


Cresterea animalelor. În judeţul R.-S. se găseau în anul 1935 :

Cai 35.412, boi 53.377, bivoli 562, oi 186.933, capre 7.527, porci 29.701, stupi sistematici 2.140, stupi primitivi 3.806.
 

Industrie.


1 moară sistematică, 1 fabrică de ulei vegetal, 1 de pânză şi bumbac, 1 rafinărie de petrol, 2 ateliere mecanice şi turnătorii, 1 fabrică de mobilă şi 1 de cherestea (toate la Râmnicul-Sărat).
 

Credit si cooperatie. În judeţul R.-S.  funcţionează 7 bănci (societăţi anonime), 95 cooperative de credit (bănci populare), 2 cooperative de producţie diversă cu 538 de membri, 3 cooperative agricole  de aprovizionare şi vărsare în comun, cu 301 membri, 2 cooperative de consum cu 832 membri.
 

Comert. Comerţ de cereale, vite, vinuri şi cherestea.
 

Drumuri. Judeţul R.-S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.187 km 737 m împărţită astfel :


Drumuri naţionale 76 km 584 m (pietruite şi pavate) din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 75 km, 235 m iar oraşul Râmnicul-Sărat restul de  1 km 394 m.


Drumuri judeţene 364 km 811 m care sunt în întregime în administraţia judeţului  şi din care 331 km 723 m  sunt pietruite.


Drumuri comunale 741 km 342 m.


Lungimea podurilor este de 3.155,13 m.


Prin judeţ trec 2 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Buzău – Râmnicul-Sărat - Focşani

•  Râmnicu-Sărat – Brăila


Calea ferata. Judeţul R.-S. este străbătut de o linie principală simplă de cale ferată, în lungime de 47 km.


Itinerarii principale : Rapide :  Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga Moscova).


Accelerate : Bucureşti – Iaşi – Chişinău. Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă.


Staţii importante :  Râmnicul-Sărat.


Posta, telegraf, telefon. În judeţ sunt 4 oficii P.T.T. de stat la Râmnicul-Sărat, Coteşti, Dumitreşti şi Plăineşti; 3 agenţii speciale la Băile, Bălăceanu şi Măicăneşti,  4 gări cu serviciu poştal : Coteşti, Gugeşti, Sihlea, Zoiţa.


Oficii telefonice la Râmnicul-Sărat, Coteşti, Dumitreşti, Plăineşti.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Balta Albă, staţiune balneară de interes local, situată în câmpie, în apropiere de comuna Grădiştea, la 25 km depărtare de Râmnicul-Sărat. Staţiunea posedă un lac cu ape cloruro-sodice sulfatate şi nămol. Instalaţiuni modeste pentru băi de sare şi nămol. Indicaţiuni : scofuloză, limfatism, rachitism, reumatisme, nevralgii cronice, tuberculoze chirurgicale, boli de femei.

Jitia, modestă staţiune balneară de interes local, situată pe valea Râmnicului la 450 m înălţime şi la 45 km depărtare de Râmnicul-Sărat. Ape cloruro-sodice sulfatate cu conţinut de brom şi iod.


Poiana Mărului, staţiune balneo-climatică subalpină, aşezată într-o poziţie pitorească la 650 m altitudine, în apropiere de Schitul Poiana Mărului. Un izvor cu ape sulfatate, neexploatat.

Culturasus

Stiinta de carte. Populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 140.029 locuitori, din care 61,1% sunt neştiutori de carte. După sex, proporţia este de 77,1% bărbaţi ştiutori de carte şi 46,0% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,0 0,2
•  Primara 70,7 95,2
•  Secundara 13,1 2,7
•  Profesionala 11,1 1,7
•  Universitara 2,9 0,2
•  Alte scoli superioare 1,2 0,0


Învatamânt. Populaţia şcolară a judeţului R.-S. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 54.318 locuitori (2.444 mediu urban şi 51.874 mediu rural).


Şcoli secundare : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu profesional de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 şcoală elementară de agricultură, 1 şcoală elementară de ucenici, 1 şcoală de cântăreţi bisericeşti.


Şcoli primare 215, din care 206 rurale şi 9 urbane  cu un număr total de 34.978 elevi (1.512 mediu urban şi 33.466 mediu rural) şi cu 571 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 8, din care  4 rurale şi 4 urbane (toate  de stat), cu un număr total de 397 copii (191 mediu urban şi 206 în mediu rural) şi cu 8 conducătoare (situaţia din 1934).


Institutii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 21 de localităţi.


Centrala Caselor Naţionale are cămin cultural în Coteşti.


Liga Culturală activează în 11 localităţi.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului  întreţine în judeţ 39 cămine culturale, 1 soc. muzicală şi 20 biblioteci, adică în total 60  organizaţii culturale, din care 32 au personalitate juridică.


În oraşul Râmnicul-Sărat se mai află biblioteca « Al. P. Tataranu », Biblioteca Liceului, Teatrul comunal, 1 cinematograf, 2 societăţi sportive şi 3 societăţi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 98,9% sunt ortodocşi.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. Judeţul are 155 biserici şi 4 mânăstiri ortodoxe (dintre care 2 sunt de călugări şi 2 de călugăriţe). În judeţ se mai află 3 sinagogi.
 

Institutii bisericesti. 1 protopopiat ortodox la Râmnicul-Sărat.

Judeţul R.-S.  se află în eparhia Episcopiei ortodoxe a Buzăului, Mitropolia Ungro-Vlahiei.

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judeţului este oraşul Râmnicul-Sărat. Judeţul are 232 sate, împărţite astfel :
 

I.    Plasa Boldu                                            32 sate

II.  Plasa Dumitreşti                                   45 sate

III. Plasa I. G. Duca                                      32 sate

IV.  Plasa Oraşul                                          67 sate

V.    Plasa Plăineşti                                      56 sate


Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Râmnicul-Sărat, cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Galaţi.
 

5 judecătorii, la Râmnicul-Sărat, Bolboaca, Coteşti, Dumitreştii-de-Jos şi Plăineşti, cu un total de 11 magistraţi.
 

Organizare sanitara. Spitale de stat la : Râmnicul-Sărat, Plăineşti, Dumitreşti şi Măicăneşti.

15 dispensare de stat.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi serviciul sanitar al oraşului şi 2 dispensare la Râmnicul-Sărat.
 

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurărilor Sociale din Brăila are un oficiu la Râmnicul-Sărat şi servicii medicale  la Râmnicul-Sărat şi Gugeşti, cu 2 medici.
 

În Oraşul Râmnicul-Sărat activează. Soc « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Oficiul I.O.V., Soc. « Coloniile Şcolare ».
 

Azilul de bătrâne « Dr. Blazian » şi Azilul de bătrâni şi bătrâne « Bagdat », la Râmnicul-Sărat.

Principalele aşezărisus

Râmnicu-Sărat , capitala judeţului
Stema. Scut tăiat de o fascie undată, de argint. În câmpul superior, pe albastru, o biserică veche, moldovenească, de argint, în profil spre stânga, cu un singur turn şi aşezată pe o terasă verde. În câmpul inferior, pe roşu, două săbii încrucişate, de argint, cu gărzile negre în jos.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri. Biserica aminteşte străvechea ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Fascia - apa Râmnicului. Săbiile încrucişate - luptele victorioase purtate în împrejurimile oraşului.
.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Anul înfiinţării oraşului Râmnicul-Sărat nu se cunoaşte. El exista însă în sec. XV. În apropierea lui, la Cursul Apei, Ştefan cel Mare a înfrânt pe Radu cel Frumos. În amintirea victoriei sale, Domnul Moldovei a ridicat în Râmnic, pe teritoriul principatului rival, o biserică pe care a închinat-o Cuvioasei Paraschiva. Tot în apropierea oraşului –la Jilişte, în 1573 - Ioan Vodă cel Cumplit, domnul Moldovei, a înfrânt pe Turci.
Monumente istorice. Biserica « Cuvioasa Paraschiva” (Domnească) înălţată de Ştefan cel Mare la 1474 în amintirea victoriei sale asupra Domnului Ţării Româneşti. Din vechea construcţie n-a mai rămas decât o parte din zidul de incintă. Biserica actuală a fost construită în ultimii ani.
Biserica «  Mânăstirii »,  construită de Constantin Brâncoveanu şi de ruda sa, Spătarul Mihail Cantacuzino, în 1691-1697, în locul unei capele de lemn. Demne de admirat sunt frescele şi peristilul de colonete împodobite.
Populaţie
Oraşul R.-S. avea în 1930, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din acel an, 15.013 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937, este de 15.316 locuitori, indicând un spor natural de 303 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,0%.
Economie
Industrie şi comerţ. 1 moară sistematică, 1 fabrică de ulei vegetal, 1 de pânză şi bumbac, 1 rafinărie de petrol, 2 ateliere mecanice şi turnătorii, 1 fabrică de mobile şi 1 de cherestea. Din întreprinderile de mai sus, Rafinăria de petrol a Soc. « Româno-Belgiană” are un capital investit de 38 milioane lei.
Comerţ de cereale, vinuri, animale şi cherestea.
Bâlciuri la 23 Aprilie şi 10 Mai.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Comercială R.-Sărat, Banca  “Creditul Râmnicean”, Casa de Credit a agricultorilor din jud. R.-Sărat, Banca Ţărănească R.-Sărat, Banca Poporului, Banca “Sf. Gheorghe”, Banca populară  “Federala”, Banca “Credit şi Economie”, Banca Corpului Didactic, Banca Sfatului Negustoresc.
Finanţe publice. Bugetul oraşului R.-S. pe exerciţiul 1936/37 prevede 17.045.575 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi “Regele Ferdinand I”, Liceul de fete « Elena Matei Basarab », Liceul comercial de băieţi « Dr. Anghelescu », Liceul profesional de fete “Elena Dr. Cristescu », Gimnaziu industrial de băieţi, Şcoală elementară de ucenici, Şcoală elementară de agricultură, Şcoală de cântăreţi bisericeşti, 8 şcoli primare, 2 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală “Principele Carol”, Liga Culturală, Biblioteca “ Al. P. Tătăranu”, Biblioteca liceului, Teatru comunal, 1 cinematograf, 2 societăţi sportive, 3 societăţi de vânătoare.
Ziare şi reviste. “Ecoul», “Gazeta Liberă”, “ Deşteptarea”, “Glas Tânăr”, “Lumina ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Oraşul are 8 biserici ortodoxe şi 3 sinagogi.
Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul R.-S., capitala judeţului Râmnicul-Sărat, este situat la 106  km de Galaţi şi 162 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti – Cernăuţi - Grigore-Ghica-Vodă.
Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Legiune de jandarmi, Serv. de poduri şi şosele, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv.
veterinar comunal, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Serv. agricol judeţean, Cameră de agricultură, Cameră de industrie şi comerţ, Ocol silvic,
Primărie, Pompieri, Judecătorie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Cameră de muncă, Birou de măsuri şi greutăţi.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Sindicatul notarilor, Asoc. Corpului didactic, Sfatul negustoresc, Uniunea micilor industriaşi, Sindicatul Viticol, Asoc.
Corpului sanitar auxiliar titrat, Asoc. pensionarilor publici, Asoc. “Fii apărători ai patriei”, Asoc. subofiţerilor de rezervă.
Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizări de apă, pavaj de granit, bolovani de râu, balastru, abator, hală de carne.
Sănătate publică. Spital judeţean, Spitalul de izolare « Bagdat »,  Dispensar comunal, dispensar particular de sugaci.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. «  Principele Mircea », Oficiu I.O.V., Azilul de bătrâne « Dr. Blazian »,  Azilul de
bătrâni şi bătrâne  « Bagdat ». 

Fotografiisus