Judeţul Roman

Judeţul Roman

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judeţul Roman este aşezat spre mijlocul Moldovei, pe valea Siretului şi anume la confluenţa acestuia cu apa Moldovei.
 

Suprafata. 1.880 km². Numai judeţele Suceava şi Cernăuţi sunt mai mici decât judeţul R.
 

Înfatisarea pamântului. Valea Siretului, însoţită, pe dreapta de terase frumos şi continuu desfăşurate, taie judeţul în două părţi neegale: în partea vestică o serie de culmi deluroase coboară domol de la peste 300 m printre afluenţii Moldovei şi ai Siretului. În stânga acestuia însă, judeţul se întinde până sus, pe spinarea netedă a podişului moldovenesc, înalt aici  de peste 400 m .


Clima si ape. Clima este de tip nordic, mai aspră dar şi mai umedă decât în sudul ţării. Aceasta însă numai în partea vestică a judeţului, căci în cea estică, prin cantitatea redusă a precipitaţiilor anuale (sub 500 mm) clima se apropie mai mult de tipul celei pontice (de stepă).

Două ape principale udă acest ţinut: Siretul şi Moldova.


Vegetatia. Întreg judeţul este aproape total despădurit; se păstrează totuşi întinse făgeturi pe podişul înalt din stânga Siretului, iar pe dealurile mai joase de pe dreapta aceleiaşi văi, numai pâlcuri neînsemnate de stejari şi de fagi.  În luncile Siretului şi Moldovei s-au dezvoltat asociaţii de esenţe albe şi chiar plante de mlaştină.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Roman, şi-a luat numele de oraşul capitală, fundat de Roman Vodă (1391-1396).
 

În 1467 a fost pustiit de armatele lui Matei Corvinul, care avea să sufere apoi amarnica înfrângere de la Baia.
 

În 1497, când Ştefan cel Mare a fost atacat de Ion Albert, el şi-a aşezat tabăra la Roman, unde s-au concentrat armatele care au zdrobit apoi pe Poloni, la Codrul Cosminului.


Monumente istorice.  În oraşul Roman :
 
Biserica Episcopiei, ridicată de Ştefan cel Mare şi refăcută mai târziu de Voievodul Ştefan Tomşa, cu frumoase fresce.


Biserica Precista Mare, înălţată la 1569 de Doamna Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu şi renovată în repetate rânduri.


Biserica Sf. Voievozi, ctitorie a lui Ştefan Tomşa.


Biserica Armenească, înălţată la 1609.


În restul judeţului :


Biserica din Doljeşti, construcţie din secolul al XVIII-lea pe locul unei vechi biserici a lui Ştefan cel Mare.


Biserica din Văleni-Şcheia, ridicată de Cosma Şarpe Postelnicul la 1519.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului  din 1930, judeţul R. numără 151.918 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 151.918 75.140 76.778
Orasul Roman 28.948 15.058 13.890
Total rural 122.970 60.082 62.888
1. Plasa Miron-Costin 61.661 30.123 31.538
2. Plasa Roman-Voda 61.309 29.959 31.350


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 151.918 30 - 49 de ani 33.101
0 - 9 ani 43.956 50 - 69 de ani 14.417
10 - 29 ani 27.255 70 de ani si peste 2.705
    Vârsta nedeclarata 484


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul R., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele.
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 6.389 3.764 2.625 40,2 23,7 16,5
1931 153.333 6.278 3.446 2.832   40,9 22,5 18,4
1932   156.527 6.921 4.198 2.723   44,2 26,8 17,4
1933   158.678 6.020 3.207 2.813 37,9 20,2 17,7
1934   161.586 6.407 4.418 1.989 39,7 27,3 12,4
1935   163.364 6.317 3.552 2.765 38,7 21,7 17,0
1936   166.744 6.800 3.442 3.358 40,8 20,6 20,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului R. a fost de 170.005 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 151.918 locuitori,  cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 18.087 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 11,9 %.

Economiasus

Judeţul Roman e caracterizat printr-o intensă activitate agricolă şi în special prin cultura sfeclei de zahăr.
 

Importantă industrie alimentară.
 

Agricultura.Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 188.000 ha.


Suprafaţa arabilă este de 113.897 ha, adică 60,63% din suprafaţa judeţului şi 0,39% din suprafaţa totală a ţării.
 
Din suprafaţă arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 15.252 ha, adică 13,38%, iar  mica proprietate deţine 98.735 ha, adică 86,62%.


Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 88.260 ha astfel repartizate :


Porumbul ocupă 49.383 ha, cu o producţie de 587.657 chint. (prod. medie la ha 11,9 chint.).


Grâul ocupă 14.650 ha, cu o producţie de 146.529 chint. (prod. medie la ha 10,0 chint.).


Ovăzul ocupă 113.986 ha, cu o producţie de 142.657 chint. (prod. medie la ha 10,2 chint.).


Orzul ocupă 9.908 ha, cu o producţie de 102.112 chint. (prod. medie la ha 10,3 chint.).


Secara ocupă 311 ha,  meiul, 8 ha, hrişca 7  ha, măturile 8 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.095 ha astfel distribuite : Lucerna ocupă 1.688 ha, cu o producţie de 51.990 chint. fân.   Trifoiul  ocupă 1.260 ha, cu o producţie de 29.358 chint. fân. Alte fâneţe cultivate ocupă 6.523 ha, cu o producţie de 135.976 chint.


Plantele alimentare ocupă 4.242 ha.  ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 2.030 ha, cu o producţie de 255.780  chint. (media la ha 126,0 chint.). Mazărea ocupă 892 ha.


Cartofii printre porumb dau o producţie de 12.395 chint., fasolea printre porumb  dă o producţie de 78.574 chint.

Plantele industriale ocupă 6.408 ha. Din această suprafaţă sfecla de zahăr  ocupă 4.842 ha, cu o producţie de  743.731 chint. (media la ha 153,6 chit.). Cânepa  ocupă 578 ha, cu o producţie de 3.898 chint. fuior şi 2.790 chint. sămânţă.


Caracteristică. Suprafaţa ocupată de sfecla de zahăr este clasată în locul întâiu din ţară.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (188.000 ha), ogoarele sterpe ocupă 3.982 ha.


Fâneţele naturale ocupă 6.755 ha, cu o producţie de 112.808 chint. (prod. medie la ha 16,7 chint.).


Păşunile ocupă 17.871 ha.


Pădurile ocupă  26.096 ha.


Pomii fructiferi ocupă 889 ha.


Viţa de vie ocupă 614 ha, din care viile pe rod 451 ha, cu o producţie de 14.770 hl.


Creşterea animalelor. În judeţul R. se găseau în anul 1935 :
Cai 22.661, boi 40.636, oi 89.531, capre 227,  porci 20.670,  stupi sistematici 3.314, stupi primitivi 2.949.
 

Industrie.

6 mori sistematice (3 la Roman), 1 fabrică de zahăr, 1 de paste făinoase, 1 de bomboane, halva, rahat, etc., 1 de băuturi spirtoase, 1 de glucoză, 1 de chibrituri şi uleiuri sicative, 1 de săpun, 3 de articole de tablă şi sârmă, 3 de pielărie, 1 de cărămizi şi ţigle,  3 de teracotă şi 1 de frânghii.
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judeţului funcţionează 6 bănci (societăţi anonime).


Cooperative de credit (bănci populare) 72, cu 12.747 membri şi cu un capital social vărsat de 23.093.343 lei.
 

Cooperative de consum 12, cu 708 membri şi cu un capital social vărsat de 530.022 lei.
 

Comert. Principala manifestare economică a judeţului fiind viticultura, comerţul de căpetenie este, fireşte, acela de vin şi struguri. În special vinurile de Odobeşti au o faimă străveche.


Comerţ restrâns cu lemne şi cu produse agricole.
 

Drumuri. Judeţul R. este străbătut de o reţea totală de drumuri  în lungime de 1.172 km 608 m, împărţită astfel :


Drumuri naţionale 118 km 756 m întreţinute de Direcţiunea Generală a Drumurilor,  din care 112 km 804 m sunt pavaţi  şi pietruiţi.


Drumuri judeţene 479 km 218 m  din care 450 km 721 m, pietruiţi.


Lungimea podurilor este de 4.88,79 metri repartizată astfel : poduri naţionale 1.049,80m, judeţene 2.580,71 m şi comunale 1.258,28 m.


Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Bacău – Roman – Tg.- Frumos

•  Săbăoani - Fălticeni

•  Roman - Vaslui


Cale ferată. Judeţul R. este străbătut de o reţea totală de cale ferată  de 97 km din care linii principale simple  52 km şi linii secundare simple de 45 km.


Itinerarii principale : Rapide şi accelerate : Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă.


Staţii importante : Roman.


Poştă, telegraf, telefon. 3 oficii P.T.T. de stat la Roman, Băceşti şi Dămieneşti ; 1 oficiu autorizat (I. Gh. Duca) ; 1 oficiu balnear la Strunga  şi 1 gară cu serviciu poştal la Hălăuceşti.

Oficii telefonice la Roman, I. Gh. Duca, Băceşti, Dămieneşti, Gălbeni şi Mirceşti.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.
Strunga,staţiune balneară situată în mijlocul unui frumos parc ce se continuă cu pădurea, pe coasta de răsărit a dealului Strunga, la 230 m altitudine. Climat constant, temperatura  medie vara 20,5 ° C. Ape sulfuroase alcaline ( 7 izvoare).


Indicaţiuni: reumatism, nevralgii, cataruri ale căilor respiratorii şi urinare, boli de piele, sifilis.


Stabiliment balnear nou pentru băi calde şi de nămol. Curse de autobuze de la Roman şi de la Tg. Frumos.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După datele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 118.069 locuitori, din care 54,6% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 69,3% bărbaţi ştiutori de carte şi 40,5% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,6 0,3
•  Primara 70,0 93,9
•  Secundara 16,0 2,6
•  Profesionala 9,6 1,6
•  Universitara 2,5 0,2
•  Alte scoli superioare 1,3 0,0


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului R. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de  38.750 locuitori (2.565 mediu urban şi 36.185 mediu rural).


Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 seminar teologic, 1 şcoală normală de băieţi, 1 liceu industrial, 1 liceu comercial, 1 şcoală profesională de fete.


Şcoli primare 184, din care 174 rurale şi 10 urbane (182 şcoli de stat şi 2 confesionale), cu un număr total de 25.461 elevi (1.843 mediu urban şi 23.618 mediu rural) şi cu 541 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 33, din care 28 rurale şi 5 urbane,  cu un număr total de 1.586 copii (245 mediu urban şi 1.341 mediu rural) şi cu 34 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 13 localităţi.


Liga culturală are un cămin în comuna Boghicea.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 27 cămine culturale şi 36 biblioteci, adică în total 63 organizaţii culturale, dintre care 13 au personalitate juridică.


La Roman mai activează : Soc. culturală « Miron Costin », Soc. culturală « Al. Vlahuţă », Soc. « Principele Nicolae », 4 asociaţii culturale evreieşti, 3 societăţi sportive, 3 cinematografe.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele  provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 73,3 %  sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică episcopală, 126 biserici ortodoxe, 34 romano-catolice, 1 armenească, 1 biserică lipovenescă şi 20 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.


1 mânăstire ortodoxă de călugăriţe la Giurgeni.


Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei Romanului înfiinţată de Alexandru-cel-Bun.

1 protopopiat ortodox.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Roman este oraşul Roman. Judeţul are  216 sate, împărţite astfel:
 

•  Plasa I. Gh. Duca                                          69  sate

•  Plasa Moldova                                               61  sate

• Plasa Roman Vodă                                       86  sate


Organizare judecătorească. Un tribunal la Roman cu 1 secţiune, 8
magistraţi şi  1 procuror  în circumscripţia Curţii de Apel din Iaşi.
 

 5 judecătorii : la Roman, I. Gh. Duca, Dămieneşti, Mirceşti cu un total de 10 magistraţi.
 

Organizare sanitară. Spitale de stat în Roman (spital militar), Elisabeta-Doamna, Mirceşti, Dămieneşti şi I. Gh. Duca.


Epitropia Sf. Spiridin din Iaşi întreţine  spitalul « Precista-Mare » din Roman şi spitalul « Fraţii Mihalache » din Băceşti.


În comuna Băceşti  se află un spital comunal, iar în oraşul Roman un spital particular izraelit.


Dispensare de stat  la Cuza-Vodă, Heleştieni, Pânceşti, Strunga, Gherăeşti, Muncelul-de-Sus,  Porceşti, Băluceşti, Galbeni, Roşiori.


1 dispensar comunal şi 2 dispensare particulare la Roman.


Serviciul sanitar judeţean şi Serviciul sanitar al oraşului Roman.


Asistenţă şi prevedere socială. Casa  Asigurărilor Sociale din Roman  şi organizaţie medicală cu un total de 4 medici.


Instituţii de asistenţă şi binefacere în oraşul Roman: Soc. „Crucea Roşie”, Soc. „Principele Mircea”, Oficiul I.O.V., Soc. de ajutor mutual „Fraternitatea”, Soc. Filantropică „Iubirea de oameni”, Azilul de bătrâni comunal, Azilul de bătrâni evreiesc.

Principalele aşezărisus

Roman, capitala judeţului
Stema. Pe scut roşu, un cap de mistreţ, de aur, în profil spre dreapta. Vechea stemă heraldizată. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul R. a fost înfiinţat de către Roman Voevod, al cărui nume îl poartă. Un document al acestui Voevod, din 30 Martie 1392, poartă
menţiunea că a fost scris «  În oraşul nostru Roman ». În documentele următoare, i se spune “oraşul cel nou”.  Aici Alexandru cel Bun a fixat sediul unei episcopii ai cărei titulari şi-au arogat adeseori, până în secolul XVII, titlul de mitropoliţi ai Ţării-de- Jos.
Situat pe marele drum al Siretului, care lega Suceava cu porturile dunărene şi cu Ţara Românească, Romanul a fost un important centru comercial.
În 1467, oraşul a fost ars de către Matei Corvinul, în drum către Baia, unde avea să sufere cumplita înfrângere. Şi tot aici Ştefan cel Mare şi-a strâns oastea de ţară înainte de a da piept cu Ioan Albert, regele Poloniei, în Codrii Cosminului.
În piaţa oraşului a fost executat în Decemvrie 1691, din ordinul Domnului Constantin Cantemir, cronicarul Miron Costin.
În cursul istoriei sale, Romanul a fost administrat ca punct strategic şi militar de doi pârcălabi, delegaţi ai Domniei, şi ca oraş comercial de un şoltuz şi doisprezece
pârgari.
Organizaţia sa era ca a tuturor târgurilor, aşezată pe bresle. Documentele atestă aici, pe lângă breslele, întâlnite adeseori, ale blănarilor, cojocarilor, bărbierilor, etc., două corporaţii mai interesante: a mişeilor (cerşetorilor), cu un staroste de mişei şi a cioclilor. Aceste două bresle erau puse sub jurisdicţiunea Episcopiei.
Monumente istorice. Biserica Episcopiei, ridicată de Ştefan cel Mare şi reparată mai târziu de Voevodul Ştefan Tomşa, cu superbe fresce.
Biserica Precista-Mare, înălţată la 1569 de Doamna Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu.
Biserica Sfinţii Voevozi, ctitorie a lui Ştefan Tomşa, renovată de Spătarul Vasile Cantacuzino.
Biserica armenească, înălţată în 1609.
Populaţie
Oraşul R. avea în 1930, - după datele provizorii ale recensământului din acel an, - 28.948 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este
de 21.225 locuitori (fără comunele suburbane Carol I, Cordun, Cotu- Vameş şi Elisabeta Doamna, cari la recensământul din 1930 s-au trecut la oraşul R. şi cari aveau,
la acea dată, un total de 7.723 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ. 3 mori sistematice, 1 fabrică de zahăr, 3 de uleiu, 1 de paste făinoase, 1 de bomboane, halva, rahat etc., 1 de băuturi spirtoase, 1 de chituri şi uleiuri sicative, 1 de săpun, 3 de articole de tablă şi sârmă, 3 de pielărie, 1 de cărămidă şi ţiglă, 3 de teracotă şi 1 de frânghii.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara  «  Moldova » (inv. 22), Moara C. F. Rohrlich (soc. 8, inv. 20), Fabrica şi rafinăria de zahăr « Danubiana » (inv. 703), Fabrica de uleiuri vegetale C.F. Rohrlich (inv. 13), Fabrica de chituri şi uleiuri sicative « Rozo »  şi Fabrica de pielărie Petre Valter şi Fii (inv. 6).
Romanul este piaţa de desfacere a produselor agricole ale regiunii.
Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca “Romanului », Banca de industrie şi comerţ, Banca Comerţului, Banca de Credit Mărunt, Banca “Con-
cordia », Banca “Unirea”, Banca “Costache Negri », Banca “Suceava”, Banca “Al. Vlahuţă”,  Casa de Credit a agricultorilor din judeţul Roman.
Finanţe publice. Bugetul oraşului R., pe exerciţiul 1936/37, prevede 13.220.882 lei venituri şi cheltuieli.
                        Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi “Roman-Vodă”,  Liceul de fete «Sturdza Cantacuzino», Seminarul teologic «  Sf. Gheorghe », Şcoala normală de băieţi « Ion Creangă »,  Liceu
industrial, Liceu comercial, Şcoală profesională de fete, 8 şcoli primare, 3 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Căminul Fundaţiei Regale «Principele Carol”,  Soc. culturală “Miron Costin”, , Soc. ”Alexandru Vlahuţă”,  Soc. “Principele Nicolae”, 4 societăţi
culturale evreeşti, 3 cinematografe, 3 societăţi sportive.
Ziare şi reviste. “Curentul Romanului » (săptămânal), «Cronica Romanului »
(lunar), «Cuvântul dăscălesc » (lunar), « Meseria » (lunar), « Revista învăţământului  profesional »(lunar), « Solia » (lunar), « Vraja Ceremuşului » (lunar), «  Revista Învăţământului agricol » (bimestrial), « Buletinul şcolar », « Steluţa », « Alianţa economică », « Glasul plugarilor », « Macabi ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică episcopală şi 5 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 armenească, 1 lipovenească şi 15 sinagogi şi case de
rugăciune evreeşti.
Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei Romanului creată de Alexandru cel Bun, la care au păstorit până azi 57 episcopi. Reşedinţa protopopiatului ortodox al judeţului Roman.
Administraţie
Oraşul R., capitala judeţului Roman, este situat la 75 km de Iaşi şi 347 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile Bucureşti - Cernăuţi - Grigore- Ghica- Vodă şi Roman-
Buhăeşti.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, 2 judecătorii, Poliţie, Cameră de muncă, Cameră de agricultură, Cameră de industrie şi comerţ, Serviciu technic judeţean, Serviciu sanitar al judeţului, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar al judeţului, Serviciu veterinar comunal, Ocol silvic, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, 1 percepţie fiscală, Birou de măsuri şi greutăţi, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit C.A.M., Depozit de spirt, Pompieri.
Asociaţii. Asociaţia generală a profesorilor secundari, Uniunea generală a funcţionarilor particulari, Asociaţia clerului ortodox, Asociaţia cântăreţilor bisericeşti, Asociaţia generală a personalului administrativ şi de serviciu al şcoalelor, Soc. pensionarilor publici, Asociaţia proprietarilor ipotecaţi, Sfat negustoresc, Uniunea micilor industriaşi şi meseriaşi, Sindicatul lucrătorilor brutari, Soc. “Nivel-Metru” a ceferiştilor.
Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizare, trotoare de asfalt, paviment cu piatră cubică şi pietriş ; abator comunal.
Sănătate publică. Spitalul “ Precista-Mare”,  Spitalul militar, Spitalul israelit, Dispensarul de sugaci «  Principele Mircea », Dispersarul de copii «Voevodul Mihai », Dispensar comunal.
Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea »,  Soc. de ajutor mutual « Fraternitatea », Soc. filantropică  « Iubirea de oameni », Azil de bătrâni. 

Fotografiisus