Judeţul Romanaţi

Judeţul Romanaţi

Geografiesus

Harta județului

Aşezare: Judeţul Romanaţi este aşezat în colţul S-V al Olteniei, între Olt şi Dunăre.
 

Suprafaţa: 3.560 km²


Înfăţişarea pământului. În Nordul judeţului se înalţă culmile teşite ale platformei oltene. Ele se răsfiră printre afluenţii Oltului şi ai Jiului şi scad treptat către Sud, unde se pierd în a doua unitate de relief a ţinutului: câmpul Caracalului. Acesta se întinde, uniform şi neted în partea lui răsăriteană; vălurit, în partea lui vestică, unde a fost acoperit de nisipul dunelor (în S-V), fie de aluviuni recente (în S-E). Ultima terasă mărgineşte lunca Dunării, largă şi acoperită de bălţi în vest, şi foarte strâmtă în est, unde, graţie acestei împrejurări, s-a putut aşeza portul Corabia.


Climă şi ape.  Clima este continental extremă, cu contraste destul de puternice, mai ales în partea de câmpie (peste 27° diferenţă termică între iarnă şi vară). Totuşi, dacă exceptăm colţul S-V, unde cad mai puţin de 500 mm  precipitaţiuni anual, putem socoti clima acestui judeţ mai umedă decât a regiunilor de câmpie din partea răsăriteană a ţării.


În afara Dunării cu bălţile sale (Potelul) şi în afară de Olt, ambele pe marginea judeţului, în nord, trec pieziş şi se varsă în Olt,  Olteţul şi Teslului. În restul judeţului, mai ales în câmpul înalt al Caracalului, apele curgătoare lipsesc aproape cu totul, iar cele subterane se găsesc la adâncimi prea mari pentru ca să fi putut atrage aşezările omeneşti. Aşa se explică absenţa totală a satelor de pe câmpul din răsăritul liniei Caracal-Corabia.


Vegetaţia se împarte şi aici după cantitatea precipitaţiunilor. În Nord se păstrează, mai ales între Teslui şi Olteţ, pâlcuri din întinsele păduri de stejari de odinioară. În sud însă, predomina altădată vegetaţia cu graminee în care se amestecau multe plante de origine mediteranee. Condiţiile speciale de sol din S-V au adăugat acestei asociaţiuni de stepă şi o bogată vegetaţia arinacee în cuprinsul dunelor de nisip.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Situat pe valea Oltului, în drumul legiunilor către Apulum, în inima Daciei Traiane, teritoriul judeţului R . a fost semănat în acele timpuri de numeroase aşezări.


O puternică viaţă romană a palpitat în acest colţ de ţară. Aici se află Romula- castru pe urma cărora arheologii au făcut numeroase descoperiri – şi Malva (Celeiul de azi), situată din punct de vedere strategic  de Dunăre unde, se pare, a fost capitala uneia din cele trei diviziuni ale Daciei Traiane : Dacia Malvensis.


Reşca de azi, din preajma Romulei antice, pare să derive de la Resculum Roman.

După ce Dacia a fost părăsită de legiunile romane, sub Aurelian, în Malva au rămas totuşi importante formaţiuni militare, ca santinele înaintate ale imperiului.


În tot cazul, după de Constatin ce Mare cucereşte din nou regiunea care se întinde de-a lungul malului stâng al Dunării, el construieşte la Malva un pod, ale cărui urme pot fi văzute şi azi când scad apele.


Numele judeţului, cu sufixul vădit slav « aţi » derivă, după afimaţia profesorului Iorga, de la numele unui cneaz sau jude : Roman.


Numele oraşului capitală – derivat de filologii noştri latinizanţi de la acela al împăratului Caracalla -  e mai probabil de origine turcă : Kara Kale înseamnă pe turceşte Cetate Neagră.


În cuprinsul judeţului, la Izlaz, revoluţionarii au proclamat, la 9 iunie 1848, guvernul provizoriu, care avea misiunea să dea ţării aşezămintele cele mai liberale.


Monumente istorice. Mânăstirea Căluiu, ctitorită la 1579 de fraţii Buzeşti, tovarăşi de arme şi căpitani glorioşi ai lui Mihai.


Ruinele cetăţii Romula, în hotarul satelor Recşa şi Hotărani (sec II, III după Ch.).


Mânăstirea Brâncoveni  înnoită de Matei Basarab în 1632.


Ruinele cetăţii Malva din comuna Celeiu, lângă Dunăre.

Populaţiesus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul R. numără 271.288 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 271.288 129.568 141.721
Total urban 29.720 14.549 15.151
1. Orasul Caracal 14.769 7.369 7.400
2. Orasul Bals 5.570 2.668 2.902
3. Orasul Corabia 9.381 4.512 4.869
Total rural 241.468 115.018 126.557
1. Plasa Dunarea 69.532 33.043 36.380
2. Plasa Ocolul 81.610 39.146 42.469
3. Plasa Oltul-de-Sus 90.526 42.829 47.694


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 271.288 30 - 49 de ani 58.634
0 - 9 ani 75.076 50 - 69 de ani 26.915
10 - 29 ani 104.882 70 de ani si peste 4.555
    Vârsta nedeclarata 1.226


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul R., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 10.149 6.430 3.719 36,1 22,8 13,2
1931 273.135   10.083 6.390 3.693 36,9 23,4 13,5
1932   277.911   11.558 6.662 6.662 41,6 24,0 17,6
1933 281.584   9.452 5.982 5.982 33,6 21,2 12,4
1934   285.861 10.315 6.080 6.080 36,1 21,3 14,8
1935   288.797   9.338 7.038 7.038 32,3 24,4 7,9
1936   292.500 11.043 6.668 6.668 37,8 22,8 15,0


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei jud. R. a fost de 296.536 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 271.288 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 25.248 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 9,3 %.

Înfăţişare socialăsus

Pământul judeţului R. se prezintă sub două aspecte, care i-a diferenţiat pe oameni din cele mai vechi timpuri.
 

În partea de Nord de linia Stoeneşti-Caracal-Zănoaga-Leu, mai mult de ½ din întinderea judeţului are pământul mai accidentat şi mai variat, prin ape, dealuri şi văi, prin păduri şi păşuni naturale.

Satele sunt mai dese şi mai mici, de tipul « răsfirat », cu casele în general pe o linie principală, şi variind, ca direcţie, după cursurile apelor şi după văi.


Casele sunt mai mici de 2-3 camere, apropiate ca formă, de casele dacilor de pe Columna Traiană.


Oamenii sunt mai modeşti în toate, în ocupaţii, în venituri şi cheltuieli, în instrumente de muncă, plugul cu doi boi, carul mic cu 2 boi ; maşini agricole mai puţine şi din cele mici.


Partea de Sud a judeţului este o câmpie întinsă, cu prea puţine accidente de teren, cu înclinaţii spre Dunăre şi spre Olt, cu ape de izvoare la suprafaţă, numai pe trei linii destul de bine văzute  pe hartă : valea Oltului, valea Dunării şi linia Caracal-Corabia.


Aici e mai mult soare şi mai multe vânturi, şi mai mari variaţii de climă ca în Nord.


Seceratul se face mai timpuriu ca în Nord, la diferenţă de o săptămână.


În câmpie satele sunt mai rare şi sunt dispuse pe câteva linii : valea Oltului, valea Dunării, linia Caracal- Corabia, iar o parte în grupe, sau izolate la Vest.


Aici nu mai sunt păduri naturale, ci în parte păduri de salcâmi plantaţi, mai ales în S-V. Satele sunt de tipul « adunat », adică satul e dispus  pe mai multe linii.


Casele erau altădată, mai ales până pe la 1900, mai mult bordeie, din pământ, în special în câmpia din S-V, iar azi sunt mai toate de zid, acoperite cu tinichea, iar de pe la 1920 încoace, şi cu ţiglă, cu mai multe camere : 3-4-5, mai arătoase, după modele de la oraş. Gospodăriile sunt mai din plin – mai ales în satele de moşneni din vest – plugul de două vite, 2 boi şi 2 cai, carul e mare, cu 4 vite, maşini agricole mai multe şi mai mari.


Aici ocupaţia principală e cultura cerealelor, în special a grâului şi a porumbului.


Oamenii din această regiune sunt mai inimoşi şi mai stăruitori la lucru decât cei de la nord.


Cei mai mulţi elevi de la şcoalele secundare sunt din satele acestea.


Merită atenţia mai ales grupurile de sate de moşneni din regiunea de câmpie cu ape adânci, fără izvoare, de la S-V de Caracal, şi anume satele : Redea, Dioşti, Zănoaga, Leu, Castranova, Apele Vii, Ghizdăveşti, Celar, Zvrosca, Dobroteşti, Amărăştii-de-Sus şi Amărăştii-de Jos.


Factorii geografici – clima, pădurile şi mai ales apele – au determinat aşezările omeneşti  din cele mai vechi timpuri de cel puţin 2000 de ani încoace.


Cu mult înainte de Romani, exista şanţul numit « Brazda lui Novac », pe linia Craiova-Popânzăleşti-Şopârliţa-Vlădureni-Coteana, care despărţea probabil două populaţii deosebite.  Sub Romani linia dintre N şi S a coborât 7-8 km la Reşca, de unde drumul roman, foarte solid, care desparte în două ramuri Reşca-Izlaz şi Reşca-Celei. Prin Evul mediu linia a mai coborât 7-8 km mai spre sud, spre Caracal, poate din cauza drumului Craiova-Bucureşti.


 Caracalul nu are deci o poziţie la întâmplare, ci este o răscruce între două drumuri naturale-sociale : NS Transilvania-Dunăre, pe valea şi câmpia Oltului şi VE, linia dintre munte şi baltă, ca şi drumul cel mai drept dintre Craiova-Bucureşti.


Afară de aceasta, Caracalul arage şi puternicele sate de moşneni de la  SV. Astfel, oraşul acesta este un centru de întâlnire între sătenii din jur, pe o rază de 30-35 km.


Ţăranii aduc la oraş cereale, vite, lemne, păsări legume, şi cumpără în schimb ţesături, îmbrăcăminte, încălţăminte, fierărie, scânduri, var, ţiglă, ciment.


Prin sate se face şi comerţ ambulant. Cei de la deal, în special din Vâlcea, aduc sare, păcură, gaz, poame, şi iau în schimb cereale, făcând de multe ori acest schimb fără ajutorul banilor, ca în timpurile primitive.


În sate centrul comercial este tot cârciuma, care serveşte şi ca loc de întâlnire şi de discuţie, şi unde se vând diferite mărunţişuri. Magazinele cu alte articole sunt rare.


Portul s-a schimbat şi el mult în ultimii 50 de ani, mai ales pentru hainele de sărbătoare. Obiceiurile şi credinţele vechi durează numai în parte. Posturile nu se mai ţin viguros. Boalele se caută tot mai puţin cu babele, şi tot mai mult cu doctorii.


Cultura oficială s-a răspândit şi se răspândeşte mereu ; buna stare economică, la fel. Şomajul nu există şi nu va exista mult timp în Romanaţi.


Viaţa oscilează mereu între patriarhal şi modern.


Romanaţi e un judeţ care a dat nu numai muncitori harnici ai ogoarelor ci şi oameni de seamă din trecut : fraţii Buzeşti în sec XVI şi XVII, domnitori ca Matei Basarab, pandurii lui Tudor Vladimirescu, haiduci luptători ca Jianu şi Mereanu, revoluţionari de la 1848 ca Popa Şapcă.

Economiasus

Judeţul R.  este prin excelenţă  agricol. Cerealele cultivate mai mult sunt grâul şi porumbul, a căror producţie oferă un important prisos cultivatorilor.
 

Agricultura.Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 356.000 ha.

Suprafaţa arabilă este de 270.822 ha, adică 76,06 % din suprafaţa judeţului şi 0,92  % din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 29.187 ha, adică 10,78 %, iar mica proprietate 241.635 ha, adică 89,22 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 261.093 ha, astfel repartizate:


Grâul ocupă 131.743 ha cu o producţie de  869.504 chint. (prod. medie la ha 6,6 chint.)


Porumbul ocupă 119.561 ha cu o producţie de 1.972.756 chintale (prod. medie 16,5 chint la ha).


Ovăzul ocupă 3.755 ha cu o producţie de 26.537 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,0 chint.).


Orzul  ocupă 3.705 ha, cu o producţie de  33.319 chint. (prod. medie la ha 9,0 chint.).


Secara ocupă 1.734 ha cu o producţie de 11.445 chint., (adică o producţie medie la ha de 6,6 chint.)


Măturile 89 ha hrişca ocupă 2 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 3.597 ha. Din această suprafaţă lucerna ocupă 2.473 ha, cu o producţie de 66.940 chint. fân şi 300 chint. sămânţă.


Plantele alimentare ocupă 7.144 ha.  Din această suprafaţă pepenii verzi şi galbeni ocupă 1.543  ha, cu o producţie de 165.234 chint. Mazărea  ocupă 1.459 ha, cu o producţie de 15.035 chint. 
Fasolea ocupă 1.291 ha, cu o producţie de 8.413 chint. Varza ocupă 526 ha, cu o producţie de 52.174 chint. (media la ha 99,2 chint ).

 


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (356.000) ogoarele sterpe ocupă 397 ha.

 


Fâneţele naturale ocupă 4.357 ha cu o producţie de 72.762 chint (media la ha 16,7 chint).


Păşunile ocupă 11.366 ha.


Pădurile ocupă 27.406  ha.


Livezile  de pruni ocupă 760 ha, cu o producţie de 15.048 chint.


Alţi pomii fructiferi ocupă 248 ha.


Viţa de vie ocupă 9.134 ha cu o producţie de 306.743 hl.


Creşterea animalelor. În judeţul R. se aflau în 1935  15.999 cai, 59.980 boi, 817 bivoli, 240.489 oi, 6.170 capre, 50.282 porci, 2.386 stupi sistematici şi 3.618 stupi primitivi.


La acest capitol judeţul este caracterizat  prin marele număr de oi, reprezentând un procent ridicat al acestor animale faţă de alte judeţe.
 

Industrie.


11 mori sistematice, 118 mori ţărăneşti, 1 fabrică de spirt (Corabia), 1 de tăbăcărie (Caracal), 4 de cherestea, 1 de mobile, 2 de cărămidă şi de ţiglă (Corabia), 1 de sobe de teracotă şi 2 ateliere mecanice de reparat maşini (Caracal).
 

Comert. de cereale, animale, produse animale şi peşte.
 

Drumuri. Judeţul R. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 961 km 306 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 172 km 164 m  din care Direcţia Generală a Drumurilor întreţine o reţea pietruită de 168 km 084, iar restul de 3 km 080 m (pavat şi pietruit) fiind întreţinut de comunele urbane.


Drumuri judeţene 444 km 533 m, din care 326 km 502 m km sunt  întreţinuţi de administraţia judeţului.


Drumuri comunale 344 km 609 m.


Lungimea podurilor este de 4.614,85 metri, repartizată astfel : poduri naţionale 839,99 m, judeţene 2.237,85 m  şi comunale 1.583,00 m.


Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Slatina – Craiova

•  Corabia - Caracal

•  Alexandria – Cracal - Craiova


Calea ferata. Judeţul R. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 132 km, din care 58 km linii principale simple şi 74 km linii secundare simple.


Itinerarii principale : Rapide (Simplon) : Bucureşti – Timişoara – Jimbolia. (Belgrad – Paris)


Accelerate : Bucureşti – Timişoara ; Bucureşti – Piatra Olt – Sibiu


Staţii importante : Piatra Olt, Caracal, Corabia.


Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Soc. N.F.R. pe linia Turnu-Severin – Calafat -  Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavoda  - Brăila – Galaţi şi înapoi.


Poştă, telegraf, telefon. 5 oficii P.T.T. de stat la Caracal, Balş, Corabia, Izlaz, Piatra Olt. 1 oficiu autorizat la Osica-de-Sus. 5 agenţii speciale la Celaru, Dăbuleni, Grojdibodu, Obârşia şi Vlădila. 4 gări cu servciu poştal.


Oficii telefonice : Caracal, Balş, Corabia, Izlaz, Osica-de-Sus, Piatra Olt, Vlădila.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 214.323 locuitori din care 49,5 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 69,0% bărbaţi ştiutori de carte şi 32,2 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,8 0,5
•  Primara 76,4 93,8
•  Secundara 12,2 3,6
•  Profesionala 7,9 1,8
•  Universitara 1,7 0,2
•  Alte scoli superioare 0,9 0,1


Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului R. (între 5 şi 8 ani) a fost în 1934 de 72.674 locuitori (6.582 mediul urban şi 66.102 mediu rural)


Şcoli secundare : În oraşul Caracal : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 şcoală normală de fete, 1 şcoală de menaj, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu comercial de băieţi. 


În oraşul Corabia : 1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi.


În oraşul Balş : 1 gimnaziu industrial de băieţi.


În Armăşeştii-de-Jos: 1 gimnaziu industrial de băieţi.


Şcoli primare. 227 din care 213 rurale şi 14 urbane, cu un număr total de 39.577 elevi şi 709 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 2  urbane, 1 de Stat şi 1 confesională, cu un număr total de 64 copii şi cu 2 conducătoare.


Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 38 cămine culturale.


Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în Celeiu şi Zănoaga.


Liga Culturală activează în Pleşoiu, Rotunda şi Rusăneşii-de-Jos.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 54 cămine culturale, 2 societăţi muzicale şi 4 biblioteci, adică un total de  63 organizaţii culturale, dintre care 13 au personalitate juridică.


Alte instituţii culturale în oraşul Caracal : 6 biblioteci, Muzeul istoric al Liceului « Ioniţă Asan », Muzeul de antichităţi de la Prefectură şi Căminul cultural « Buna Vestire », Soc. corală « Cântarea Romanaţului », 1 teatru comunal şi 2 cinematografe.
           

În judeţ sunt 3 societăţi sportive şi 7 societăţi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 99,7 % sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 236 de biserici ortodoxe şi 2 case de rugăciune evreieşti.

2 mânăstiri ortodoxe : Căluiu şi Brâncoveni.


Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe cu reşedinţa la Caracal şi Balş.

Judeţul R. se află în jurisdicţia Eparhiei Râmnicului şi Noului Severin. (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Romanaţi este oraşul Caracal. Judeţul are 3 oraşe (Caracal, Balş, Corabia) şi 252 de sate împărţite astfel:

•  Plasa Câmpu                                     23 sate.

•  Plasa Dunărea                                  45 sate.

•  Plasa Ocolu                                       56 sate.

•  Plasa Olteţu                                      72 sate.

•  Plasa Oltu-de-Sus                            56 sate.


Organizare judecătorească. Un tribunal la Caracal cu 2 secţiuni, 13 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel Craiova.


5 judecătorii la Caracal, Balş, Corabia şi Piatra cu un total de 10 magistraţi.


Organizare sanitară. Spitale de stat în Caracal, Corabia, Boşoteni. Pelagrozerie în Balş.


Spitalul Dăbuleni al Aşezămintelor Brâncoveneşti.


Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Caracal, Corabia şi Balş.


Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Craiova are  oficii la Caracal şi Corabia şi organizaţii medicale  în Caracal, Corabia, Balş, cu 4 medici.


Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine Aşezământul pentru ocrotirea  bătrânilor şi infirmilor din Brâncoveni.


În Caracal activează Societatea “Crucea Roşie”, Soc. “Principele Mircea”, Oficiul I.O.V, Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Societatea « Armonia » (ajutor de înmormântare), Soc « Egalitatea » şi Asociaţia femeilor române ortodoxe.

Principalele aşezărisus

  • Caracal, capitala judeţului ( vezi Monografiile oraşelor reşedinţă).
     

Balş, comună urbană aşezată în regiunea deluroasă la 34 km de Caracal, 23 km de Craiova şi 208 km de Bucureşti.
 

Are 5.773 locuitori.


3 mori sistematice, 1 fabrică de tinichigerie.


Comerţ intens cu cereale şi animale


1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 şcoală primară de băieţi, 1 şcoală primară de fete.


Societatea de vânătoare « Vulturul ».


4 biserici ortodoxe.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Poliţie, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Birou de măsuri şi greutăţi, Regiune agricolă, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Sindicatul cerealiştilor.


Spital de pelagroşi, Circumscripţie medicală, dispensar al casei Asig. Sociale, Oficiu I.O.V.


Corabia, comună urbană, situată pe marginea Dunării (40 m deasupra nivelului mării), la 38 km de Caracal, 89 km de Craiova şi 173 km de Bucureşti. Port la Dunăre. Staţie c.f pe linia Bucureşti – Piatra Olt – Corabia.


Are 9.746 locuitori.


1 fabrică de cărămizi, 1 atelier de covoare.


3 mori sistematice, 2 fabrici de cărămizi şi ţigle, cariere de piatră.


Comerţ foarte dezvoltat cu cereale, cherestea, mai ales pentru export.


Banca comerţului, Banca « Corabia », Banca Românească, Banca Viticolă a României, Băncile populare « Crinul » şi « Sf. Petru şi Pavel ».


1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu de fete,  1 gimnaziu industrial de băieţi,  2 şcoli primare de fete, 1 grădiniţă de copii.


Muzeul de antichităţi, 1 cinematograf, 2 societăţi de vânătoare


1 catedrală şi 3 biserici ortodoxe, 1 casă de rugăciuni mozaică.


Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Poliţie de oraş, Poliţia portului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar,  Serviciul veterinar, Regiune  agricolă, Agenţia N.F.R..


Sfat negustoresc,   Secţie a sindicatului avocaţilor,  Corporaţia meseriaşilor, 1 cămin cultural al Fundaţiei Regale  “Principele Carol”.


Spital comunal, dispensar, Oficiu I.O.V..

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.