Judeţul Sălaj

Judeţul Sălaj

Geografiesus

Harta județului

Aşezare: Judeţul Sălaj face parte dintre judeţele care ajung la graniţa de Vest a ţării. El se găseşte în N Crişanei.
 

Suprafaţa: 5.191 km²


Înfăţişarea pământului. Partea cea mai mare a judeţului e o platformă deluroasă străpunsă de câteva resturi de munţi vechi, foarte tociţi şi joşi, care se ridică în chip de măguri deasupra colinelor înconjurătoare. În regiunea ei Sudică, această platformă a Sălajului se sprijină pe două culmi muntoase subţiri, netede şi puţin înalte (munţii de Aramă ai Meseşului sau Imezeului) care închid între ele depresiunea Şimleului. Teritoriul judeţului se întinde însă până la bazinul Someşului. Către  NV aceeaşi platformă deluroasă se termină destul de repede asupra câmpiei Tisei, cunoscută sub numele de mlaştinele Erului. Dincolo de această zonă mlăştinoasă câmpia de înalţă, iar în apropierea graniţei prezintă un aspect vălurat din cauza dunelor de nisip înalt al Nyrului, care se întinde mai mult dincolo, în Ungaria.


Climă şi ape.  Clima este de tip panonic, adică cu contraste termice mari între vară şi iarnă (până la 26°), dar mai umedă decât în regiunea pontică.


Apele principale care izvărăsc şi curg înăuntrul platformei Sălajului sunt : Crasna, care se varsă în Someş şi Bârcăul, care curge către apus şi se varsă în Criş, tot dincolo de hotarele judeţului. O parte din râurile mai scurte se termină în mlaştinile Erului. În fine, în marginea de Răsărit trece Someşul iar în cea de  Apus se întind mlaştinile Ecsedului.


Vegetaţie. Întregul judeţ este, cu excepţia zonei de câmpie, o regiune de întâlnire şi de asociere a pădurilor de fag şi de stejari. Câmpia însă este o învârstare de ierburi, stuhării, esenţe albe (în regiunile umede sau mlăştinoase), vegetaţia arenacee şi mestecănişuri (pe dunele de nisip din NV).


Bogăţii minerale: Pe graniţa SV se găsesc zăcăminte de huilă iar în cea de Răsărit, în bazinul Agrişului, numeroase zăcăminte de cărbune brun care trec şi în judeţele vecine, Cluj şi Someş.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Despre existenţa judeţului S.  sunt urme documentare din veacul XIII, când întâlnim prefecţi şi subprefecţi ai Sălajului. O cetate cu numele de Sălaj nu se află, dar se constată nume topice ca : pârâul Sălajului şi Ceu-Sălajului.
 

Pe locul judeţului de azi, la Moigrad, a înflorit o puternică aşezare romană, Porolissum, capitală a Daciei Porolissensis.
 

În cuprinsul lui actual, la Guruslău, Mihai a înfrânt definitiv, la 3 august 1601, oştirile lui Sigismund Bathory şi a lui Ieremia Movilă, aliatul acestuia.
 

Monumente istorice. Ruinele cetăţii Porolissum, impresionante urme de viaţă romană.


Cetatea din Şimleul Silvaniei, ridicată în 1590 de Ştefan Bathory.


Biserica greco-catolică din Cizer, al cărei ctitor este, după tradiţie, Horia.

Populaţiesus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul S.  numără 342.672 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 342.672 168.601 174.071
Total urban 31.735 15.453 16.282
1. Orasul Zalau 8.254 4.205 3.949
2. Orasul Carei 16.085 7.739 8.346
3. Orasul Simleul-Silvaniei 7.496 3.509 3.978
Total rural 310.937 153.148 157.789
1. Plasa Carei 37.561 18.421 19.140
2. Plasa Cehul-Silvaniei 44.471 21.957 22.514
3. Plasa Crasna 29.034 14.422 14.612
4. Plasa Jibou 37.591 18.562 19.029
5. Plasa Simleul-Silvaniei 44.537 22.044 22.493
6. Plasa Tasnad 44.861 21.903 22.958
7. Plasa Valea lui Mihai 31.402 15.327 16.075
8. Plasa Zalau 41.480 20.512 20.968


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 342.672 30 - 49 de ani 77.470
0 - 9 ani 91.802 50 - 69 de ani 42.644
10 - 29 ani 120.180 70 de ani si peste 9.474
    Vârsta nedeclarata 1.102


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul S. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 11.213 7.223 3.990 31,8 20,5 11,3
1931 344.772   11.276 7.078 4.198 32,7 20,5 12,2
1932   349.124   11.883 7.758 4.125 34,0 22,2 11,8
1933   352.611   10.766 7.006 3.760 30,5 19,9 10,6
1934   356.759   11.176 6.977 4.199 31.3 19,6 11,7
1935   360.443   10.964 7.298 3.666 30.4 20,2 10,2
1936   364.710   11.149 6.815 4.334 30,6 18,7 11,9


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului S. a fost de 368.999 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 342.673 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 26.327 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 7,7%.

Înfăţişare socialăsus

Puţine judeţe româneşti prezintă aspecte sociale atât de interesante ca Sălajul. Având un caracter relativ unitar, acest judeţ e capabil de eforturi nebănuite. Aşa cum era oropsit sub vechea stăpânire maghiară, el ne-a dat câteva figuri istorice cu adevărat providenţiale. Aşa au fost: Grigorie Maior, unul din cei mai populari vlădici ai neamului românesc, imortalizat în cântece şi proverbe populare, fără îndoială cel mai mare predicator al Românilor Transilvăneni, de fel din Sărăuad, lângă Tăşnad; apoi Simeon Bărnuţiu din Bocşa, profeticul îndrumător al neamului său, adunat la 3- 15 mai 1848 pe Câmpia Libertăţii din Blaj. În sfârşit, tot un fiu al Sălajului, George Pop de Băseşti, încercatul preşedinte al istoricului Partid Naţional Român, prezidează adunarea naţională, ţinută la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia, pentru a înfăptui dezrobirea naţională prin proclamarea unirii tuturor românilor.
 

Aproape nu există comună mai însemnată care să nu-şi aibă gloria şi vrednicia ei. O sălăjancă, domnişoara Elena Pop de Băseşti, fiica marelui patriot, acum văduva doamnă Pop Hossu Longin, face memorabilul apel pentru  înfiinţarea Reuniunii femeilor române  (1880), care e una din cele dintâi la românii de pretutindeni. Întâia preşedintă a acestei reuniuni a fost neuitata Clara Maniu, soţia cunoscutului luptător naţional Ioan Maniu, mama d-lui Iuliu Maniu, a cărei biografie scrisă de curând  de una din urmaşele ei la preşedinţie, dna Elena Fabian-Aciu din Cluj, s–a învrednicit de cinstea unui premiu internaţional la Paris, cu prilejul expoziţiei din 1937.


Schiţa monografică a acestui judeţ, compusă în 1908 de Dionisie Stoica şi I.P. Lazăr, arată că starea economică a ţăranului sălăjan  e mulţumitoare, posedând în medie fiecare 8-10 jugăre de pământ. Chiar „lucraşii”, adică muncitorii cu ziua, încă pot să trăiască, având minimul de existenţă.


Casa Românului sălăjan e din bârne, uneori de „voioage” (cărămizi nearse) şi acoperită cu paie de secară. În curte, afară de grajd, mai e  „coşarul” pentru porumb sau „mălaiu”.  Pivniţa acolo unde există, mai întotdeauna e săpată deosebit şi e acoperită cu pământ şi paie. Pentru a păstra mai bine paiele de secară ei nu le îmblătesc cu maşina, ci cu îmblăciii.


În casă intri prin tindă. Aici e cuptorul de lut, uneori de fier, „şporiul”; masa; 2 paturi (unul încărcat cu 10-12 perne); laiţe, lădoiu pentru albituri; credenţ sau „săcriiu”; blide şi icoane. La fel e aranjată şi „casa de sărbători” pentru oaspeţi.


Îmbrăcămintea e simplă dar practică. Bărbaţii, vara poartă cămăşi scurte. Flăcăii au şi „laibăr” pe piept şi cămaşă cu frumoase cusături. La mijloc curea, sau „tisău”. Pantalonii lor de pânză sunt largi şi scurţi, încreţiţi în partea de sus. În picioare au opinci, uneori cizme; pe cap, pălărie de paie. Iarna, poartă cuşmă sau „curcă”, sau suman; când e foarte frig, „gubă”, căreia îi mai zic şi „uioş”; apoi cioareci de lână.


Femeile rareori încalţă opinci, ele umblă mai mult desculţe; uneori au cizme mari, roşii.Vara nu prea poartă fuste, sau „pindileu”, ci numai ii, lungi, cu guler, pieptar şi pumnăşei împodobiţi; haină sau buică; şorţ, uneori rochie prinsă cu „zadie” sau cingătoare roşie sau galbenă.


În puţine judeţe sunt obiceiuri atât de caracteristice ca în Sălaj. Când se naşte micul sălăjan, moaşa îl ia în braţe şi-l duce în fruntea mesei, ca fruntaş să fie şi el în viaţă; îl scaldă cu apă din vase noi, ca nou, sănătos şi voinic  să fie şi el; chiar numele nu i se dă la întâmplare, ci al unui patron pe care trebuie să-l urmeze.


La nuntă miresei i se dă, după ce iese de la cununie un copil în braţe, ca să nu uite că datoria ei de căpetenie e să devină mamă.


Mult ajută veselia cetera, fluierul, cimpoiul ori clarinetul. Lăutar vestit era Nuţu Păuniţei, nelipsit de la ospeţe şi manifestări naţionale mai de seamă din Sălaj şi Satu-Mare.


Pe mort îl bocesc rudele. Dacă răposatul a fost cosaş de frunte, îi aşează în sicriu o coasă de hârtie; dacă a fost fumător mare, o pipă cu tutun. Cât timp e mortul în casă, e privegheat. La mormânt, o rudă de-a lui dă colăcei şi bănuţi, iar unui sărac o găină neagră. După prohod, sfeştanie, paos, pomană. Femeile, în semn de jale, umblă despletite, bărbaţii cu capul gol. Bărbaţii jelesc aşa uneori câte o jumătate de an.

Economiasus

Economia judeţului S. e de tipul comun al Ţării: agricolă, cu ramuri puternic dezvoltate (creşterea animalelor, viticultură, pomicultură şi apicultură). Pe aceasta s-a grefat o importantă industrie alimentară.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 519.100 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 216.912 ha, adică 50,45 % din suprafaţa judeţului şi 0,89  % din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 39.173 ha, adică 14,96 %, iar mica proprietate 222.739 ha, adică 85,04 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 171.358 ha, astfel repartizate:


Grâul ocupă 75.555 ha cu o producţie de 981.028 chint. ( prod. medie la ha 13,0 chint.).


Porumbul ocupă 63.268 ha cu o producţie de 492.357 chintale (prod. medie 7,8 chint la ha).


Secara  ocupă 15.135 ha cu o producţie de 190.160 chint (prod. medie la ha 12,6 chint).


Ovăzul ocupă 10.925 ha cu o producţie de 105.334 chint., (adică o producţie medie la ha de 9,6 chint.).


Orzul ocupă 6.366 ha, cu o producţie de 66.875 chintale (prod. media la ha 10,5 chint.).


Meiul ocupă 94 ha  şi măturile 15 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 29.141 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 10.755 ha, cu o producţie de 269.788 chint. fân şi 1.400 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 4.702 ha, cu o producţie de 124.144 chint. (media la ha 29,5 chint).  Rădăcinile de nutreţ ocupă 2.660 ha cu o producţie de 134.535 chintale.


Plantele alimentare ocupă 8.793 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 5.154 ha, cu o producţie de 243.788 chintale. Varza ocupă 601 ha cu o producţie de 20.117 chintale.


Cartofii printre porumb dau o producţie de 26.061 chint. iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 109.548 chintale.


Plantele industriale ocupă 11.977 ha. Din această suprafaţă  floarea-soarelui ocupă 6.776 ha, cu o producţie de 54.521 chintale (media la ha 8,0 chint), cânepa  ocupă 2.577 ha, cu o producţie de 15.122 chint. fuior şi 10.771 chint. sămânţă. Tutunul ocupă 1.232 ha, cu o producţie de 10.139 chintale.


Caracteristică : Suprafaţa ocupată de cânepă în acest judeţ este clasată pe locul întâiu din ţară.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (519.100 ha) ogoarele sterpe ocupă 40.643 ha.


Fâneţele naturale ocupă 37.101 ha cu o producţie de 652.977 chint (media la ha 17,6 chint).


Păşunile ocupă 55.673 ha.


Pădurile ocupă  71.116 ha.


Livezile  de pruni ocupă 3.698 ha.


Alţi pomi fructiferi ocupă 2.856 ha.


Viţa de vie ocupă 5.250 ha, (din care viile pe rod 4.049 ha) cu o producţie de 225.434 hl (producţia medie la ha 55,6 hl).


Creşterea animalelor. În judeţul S. se aflau în 1935 : 21.520 cai, boi 100.181, oi 112.261,  capre 7.367,  porci 73.620, 4.434 stupi sistematici şi 7.124 stupi primitivi.


La acest capitol judeţul este caracterizat prin marele număr de  boi şi bovoli, reprezentând un procent ridicat al acestor animale  faţă de alte judeţe. E vrednic de subliniat aici şi dezvoltarea albinăritului.
 

Industrie.


Alimentară :  13 mori sistematice, 1 fabrică de unt, 5 de ulei, 12 de spirt, 1 de oţet, 1 de boia de ardei ; Alte industrii : 3 fabrici de tricotaje, 1 de chit pentru geamuri, 1 de maşini, 1 de nasturi, 1 turnătorie de fier, 1 fabrică de frânghii (toate la Carei), 1 fabrică de ruloiuri, 1 de cânepă, 1 de ulei, săpun, produse chimice (Carei), 1 de hârtie, 1 de piele, 3 fabrici de cherestea, 1 atelier de rotărie,  9 fabrici de ţigle şi cărămizi şi 1 mină de cărbune (Cristolţel). Cariere : de ocru la Bârsăul-de-Jos, piatră de granit la Aluniş şi Porţ ; piatră de andezit-trachit la Benesat.
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judeţului funcţionează 16 bănci (soc. anonime).


Cooperative de credit (bănci populare) 49, cu 7.452 membri şi cu un capital social vărsat de 9.330.274 lei.


Cooperative de consum 7, cu 755 membri, cu un capital social vărsat de 811.569 lei.
 

Comert. Comerţ cu cereale, animale, piei, vinuri şi cherestea.
 

Drumuri. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.442 km 332 m, repartizată astfel :


Drumuri naţionale 141 km 951 m  din care 232 km 980 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 8 km 971 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.


Drumuri judeţene 790 km 440 m sunt întreţinuţi în întregime de Administraţia judeţului, iar 684 km 532 m sunt pietruiţi.


Drumuri comunale 487 km 941 m.


Lungimea podurilor  este de 5.759,67 metri.


Prin judeţ trec 2  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Satu-Mare - Carei

•  Cluj – Zalău -  Carei


Cale ferată. Judeţul S. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 323 km, din care 81 km linii principale simple, 237 km linii secundare simple şi 5 km linii înguste simple.


Itinerarii principale : Accelerate : Bucureşti – Oradea - Halmeu (Praga) 


Staţii importante : Carei, Valea lui Mihai, Ghilvaci, Sărmăşag, Şimleul-Silvaniei, Cehul-Silvaniei, Jibou, Zalău.


Poştă, telegraf, telefon. 5 oficii P.T.T. de Stat la Zalău, Carei, Şimleul-Silvaniei şi Valea lui Mihai. 53 oficii autorizate şi 10 agenţii autorizate .
 

 53 oficii telefonice.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Băile Ana, staţiunea balneară de interes local, aşezată între dealuri cu păduri şi podgorii, la 216 m înălţime. Ape sulfatate feruginoase. Instalaţiuni modeste. Locuinţe la săteni.


Zalnoc, staţiune balneară modestă situată în regiune deluroasă, la 235 m altitudine. Ape sulfatate feruginoase.  Instalaţii pentru băi reci şi calde. Vile şi locuinţe în sat. Oficiu P.T.T. gară la Sărmăşag, pe linia Zalău- Carei.


Zăuan,  mică staţiune balneară la 210 m înălţime ; ape sulfatate feruginoase. Locuinţe în sat. Gară la halta Ipu, pe linia Secueni- Sărmăşag.


Excursii la Zalău, oraş cu una din cele mai pitoreşti poziţii şi la Şimleu-Silvaniei, orăşel situat între vii, la poalele Meseşului.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 276.313 locuitori din care 64,8 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 70,4 % bărbaţi ştiutori de carte şi 59,4% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 10,7 0,8
•  Primara 70,1 94,8
•  Secundara 23,9 3,3
•  Profesionala 2,6 0,6
•  Universitara 2,1 0,4
•  Alte scoli superioare 0,6 0,1


Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  S. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 82.684 locuitori (4.859 mediul urban şi 77.825 mediul rural)
 

Şcoli secundare : În Zalău se află : Liceu de băieţi, Liceu Confesional reformat,  Gimnaziu de fete, Şcoală de ucenici ; la Carei : Liceu de băieţi, Şcoală normală de băieţi, Gimnaziu de fete, Gimnaziu industrial de băieţi ; la Cehul-Silvaniei : Gimnaziu industrial ; la Şimleul-Silvaniei : Liceu de băieţi, Şcoală normală de fete, Şcoală inferioară de agricultură.


Şcoli primare. 390 din care 372 rurale şi 18 urbane (287 şcoli de stat şi 103 confesionale), cu un număr total de 52.147 elevi şi 775 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 40 dintre care 34 rurale şi 6 urbane, (toate de Stat), cu un număr total de 3.408 copii şi cu 45 conducătoare.


Instituţii culturale. În judeţul S. se relevă activitatea despărţământului central al Asociaţiei « Astra » cu sediul în oraşul Zalău  şi cu 7 organizaţii locale.


Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are  cămine culturale în Benesat, Dobrin, Motiş, Nuşfalău şi Treznea.


Liga Culturală activează în comuna Acâş.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 123 cămine culturale, 9 societăţi muzicale şi 13 biblioteci, adică în total 145 organizaţii culturale, dintre care 42 au personalitate juridică.


Alte instituţii culturale : Soc. tinerilor intelectuali români (Zălani), Soc. de lectură a meseriaşilor (Zălani), Asoc. « David Praporgescu »     (Şimleul-Silvaniei), 2 asociaţii culturale maghiare (Carei).


8 societăţi corale bisericeşti, 6 cinematografe, 7 societăţi sportive şi 11 societăţi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 52,4 % sunt greco-catolici şi 4,4% sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 238 biserici greco-catolice, 26 biserici ortodoxe, 32 biserici romano-catolice, 99 reformate, 2 luterane, 31 case de rugăciune baptiste, 1 adventistă, 1 evanghelistă, 31 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.


2  mânăstiri romano-catolice (franciscană şi a minoriţilor).


Instituţii bisericeşti. 2 vicariate greco-catolice, 9 protopopiate greco-catolice, 1 ortodox, 2 reformate.


Judeţul S. se află în eparhia Episcopiei greco-catolice a Maramureşului (Mitropolia de Alba-Iulia şi Făgăraş) şi în eparhia Episcopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului,  (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Sălaj este oraşul Zalău. Judeţul are 3 oraşe (Zalău, Carei, Şimleul-Silvaniei) şi 286 sate împărţite astfel:
 

•  Plasa Buciumi                                  23 sate.

•  Plasa Carei                                        23 sate.

•  Plasa Cehul-Silvaniei                      39 sate.

•  Plasa Crasna                                     30 sate.

•  Plasa Jibou                                        34 sate.

•  Plasa Supurul-de-Jos                      22 sate

•  Plasa Şimleu-Silvaniei                    39 sate

•  Plasa Tăşnad                                     28 sate

•  Plasa Valea lui Mihai                      17 sate

•  Plasa Zalău                                        31 sate


Organizare judecătorească : Un tribunal la Zalău cu 2 secţiuni, 12 magistraţi, 1 prim-procuror şi 1 procuror în Circumscripţia curţii de Apel Oradea.


8 judecătorii la Zalău, Carei, Şimleul-Silvaniei, Cehul-Silvaniei, Crasna, Jibou, Tăşnad-Blaja, Valea lui Mihai, cu 21 magistraţi.


Organizare sanitară.  Spitale de stat la Zalău, Carei, Şimleul-Silvaniei ; 1 spital comunal în comuna Cămin şi 2 spitale particulare în oraşul Carei.


Dispensare comunale la Şimleul-Silvaniei şi Tăşnad.


Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Zalău, Carei, Şimleul-Silvaniei.


Asistenţă şi prevedere socială.  2 oficii de asigurări sociale la Zalău şi Carei, cu organizaţii medicale în Zalău, Carei, Şimleul-Silvaniei, Valea lui Mihai, Andrid, Surduc, Cehul-Silvaniei, Crasna, Jibou şi Nuşfalău, cu un total de  14 medici.


Soc. « Cruca Roşie » are filiale la Zalău, Carei, Crasna. Uniunea femeilor române sălăjene  activează la Zalău, Carei şi Şimleul-Silvaniei.


Soc. femeilor române, Soc. femeilor reformate,  Soc. fetelor evreice, 2 societăţi de înmormântare, 2 azile de infirmi şi 1 cămin de ucenici la Zalău.


Oficiu I.O.V., Reuniunea fetelor romano-catolice, Asoc. fetelor reformate, 3 societăţi de binefacere evreieşti şi 2 azile la Carei.


1 orfelinat şi 1 azil la Şimleul-Silvaniei


20 societăţi de asistenţă şi binefacere în comunele rurale din judeţ.

Principalele aşezărisus

  • Zalău, capitala judeţului
    Stema. Pe scut roşu, un tânăr într'aripat de aur, stând în picioare, ţinând în mâna dreaptă
    o sabie de aur, cu care loveşte un balaur negru, pe care-l calcă cu picioarele; în mâna stângă, o cumpănă de aur.
    Este stema veche a oraşului.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Pe locurile Zălaului de azi a înflorit străvechea aşezare dacică Porolissum. În numele acesteia, filologii au recunoscut un por  sau para cu sufixul tracic issus, ceea ce ar însemna Cetatea Domnilor.
                După cucerirea lui Traian, Romanii au făcut din  Porolissum capitala uneia din cele trei  regiuni administrative ale provinciei: Dacia Porolissensis.
    Arheologii au desgropat la Porolissum importante ruine cu caracter militar şi un amfiteatru cu bănci de piatră, cu imense coloane corintice.
    În anul 1600 Zălaul a fost ocupat de Mihai Viteazul, primind prin diploma lui dela 1 Februarie 1600 anumite privilegii, drept răsplată pentru serviciile aduse lui de
    locuitori.
    Monumente istorice. Ruinele cetăţii Porolissum, cu importante vestigii din epoca traiană, la Moigrad, în apropierea Zălaului.
    Populaţie
    Oraşul Z. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 8.154 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 7.778
    locuitori, indicând o scădere naturală de 376 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 4,6 %.
    Economie
    Industrie şi comerţ. Industria oraşului se reduce la 2 mori şi 1 fabrică de cărămidă.
    Comerţ de cereale, animale şi fructe.
    Bâlciuri anuale : 4-5 Martie, 3-4 Iunie, 2-3 Septemvrie, 2-3 Decemvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca  « Si1vania », Banca Industrială şi Comercială, Banca de agricultură, Banca populară  « Porolissum», Cooperativa de Credit, Casa de Credit şi Banca de Economie.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului Z., pe exerciţiul 1936-37, prevede 7.238.207 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
     
    Învăţământ. Liceu de băeţi, Liceul confesional reformat « Wesselenyi », Gimnaziu de fete, Şcoala de ucenici, 6 şcoli primare (4 de stat şi 2 confesionale), 2 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Asociaţia “Astra”,  Soc. tinerilor intelectuali români, Soc. de lectură a meseriaşilor. 2 societăţi corale bisericeşti, 1 cinematograf comunal, 2 societăţi sportive şi 1 de vânătoare.
    Ziare şi reviste: « Şcoala Noastră» (lunar), Gazeta Sălajului, « Pénteki Ujsag » (săptămânal).
                            Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1biserică ortodoxă, 1greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 casă dc rugăciune baptistă, 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat greco-catolic, 1 protopopiat reformat.
    Administraţie
    Oraşul Z., capitala judeţului Sălaj, este situat la 90 km de Cluj şi la 525 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile: Jibou - Zălau şi Carei – Zălau.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Pretură, Administraţie financiară, Poliţie, Notar public, Percepţie fiscală, Oficiu de asigurări Sociale, Serviciu technic, Revizorat şcolar, Regia C.A.M., Închisoare, Ocol silvic, Birou de măsuri şi greutăţi, Serviciu agricol, Cameră de agricultură, Regiune agricolă,
    Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Cameră de industrie şi Comerţ, Cameră de muncă, Serv. sanitar judeţean,  Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar
    comunal.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Colegiul medical, Soc. funcţionarilor administrativi din Ardeal şi Banat (filială), Soc. comercianţilor, Soc. meseriaşilor cismari şi Soc. meseriaşilor tăbăcari.
    Edilitate. Uzină electrică, pavagii cu macadam, asfalt şi granit.
    Sănătate publică. Spitalul de stat « I. C. Brătianu ».
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări Sociale, Soc. « Crucea Roşie », Uniunea femeilor române sălăjene, Societatea femeilor unite, Soc. femeilor reformate,
    Soc. fetelor evreice, 2 azile de infirmi, 1 cămin de ucenici, 2 societăţi de înmormântare.
     

Carei, comună urbană, aşezată aproape de graniţă în valea Crasnei, la 95 km de reşedinţa judeţului,  la 611 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile Oradea, Satu-Mare şi Zalău-Carei.
 

Are 16.288 locuitori.
 

1 fabrică de hârtie, 1 de săpun şi ulei, 1 de spirt, 1 de nasturi, 3 de tricotaje, 1 de frânghii, 4 de cărămidă şi 1 turnătorie de fier.
 

Comerţ dezvoltat de cereale, animale, piei, fructe.
 

Banca « Casa Noastră », Banca populară « Graniţa de Nord », 2 case de păstrare.
 

Liceul de băieţi « Vasile Lucaciu », Şcoală normală de băieţi, Gimnaziu de fete,  Gimnaziu industrial de băieţi, 2 şcoli primare, 6 şcoli primare confesionale,  3 grădini de copii.
 

Despărţământul « Astra »,  2 asociaţii culturale maghiare, 8 biblioteci, 2 coruri bisericeşti, 1 cinematograf, 2 soc. sportive.
 

1 biserică greco-catolică, 1 biserică ortodoxă, 1 biserică romano-catolică, 1 reformată, 1 ruteană, 1 evanghelică, 2 singogi.
 

1 vicariat greco-catolic,  Protopopiat reformat.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Serviciu tehnic, Notar public, 2 oficii P.T.T., Poliţie, Pompieri, Oficiu telefonic.
 

Asociaţia avocaţilor, Reuniunea comercianţilor.


Uzină electrică, pavaj de asfalt şi granit.


3 spitale, Casa de Asigurări Sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Uniunea femeilor române sălăjene, Reuniunea fetelor romano-catolice, Asoc. Fetelor reformate,  13 soc de binefacere evreieşti şi 2 azile.


Şimleul-Silvaniei, comună urbană, situată în partea de S-V a judeţului, între dealuri, pe valea Crasnei,  la 25 km de reşedinţa judeţului, la 115 km de Cluj şi la 551 km de Bucureşti.


Are 7.643 locuitori.


Cetatea lui Bathory, zidită la 1590.


2 fabrici de spirt, 1 de oţet.


Comerţ însemnat cu cereale, animale, piei, brânzeturi, fructe.


Liceul de băieţi « S. Bărnuţiu », Şcoală normală de fete « Domniţa Ileana », Şcoală inferioară de agricultură, 4 şcoli primare, 1 grădină de copii.


1 biserică greco-catolică, 1 reformată, 1 sinagogă.


Vicariat greco-catolic.


Primărie, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciu veterinar, Serviciu ethnic, Regiunea agricolă, Ocol Silvic, Pompieri, Poliţie, Notar public,  Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Sfatul negustoresc.


Spital de stat, dispensar comunal.


Casa Asigurărilor Sociale, Unirea femeilor române sălăjene, 1 orfelinat, 1 azil.

Fotografiisus