Judeţul Satu-Mare

Judeţul Satu-Mare
2012___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Complexul Balnear Szentivanyi, Bixad, Ţara Oaşului

2013___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Satu Mare, monument al ostaşului român, Mărăseşti-Tisa

2015___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Satu Mare, Piaţa Centrală

Geografiesus

Harta județului

Aşezare: Judeţul S.-M. este aşezat în colţul N-V al României, la graniţa dinspre Ungaria şi Cehoslovacia şi pe cursul inferior al Someşului.
 

Suprafaţa: 4.242 km²
 

Înfăţişarea pământului. Regiunea apuseană a judeţului face parte din câmpia Tisei, care şi aici este joasă, foarte netedă şi, pe mari întinderi, mlăştinoasă. Către răsărit, câmpia pătrunde între dealuri, în chip de golf ; apoi, înălţându-se şi devenind deluroasă, e încadrată între munţi, mai înalţi la N (munţii vulcanici ai Gutâiului şi Oaşului), mai scunzi la S (munţii Lăpuşului). Astfel, cea mai mare parte a ţinutului şi anume regiunea cea mai din vechi şi mai bine populată, se prezintă ca o depresiune, la început şeasă apoi deluroasă, ramificată pe valea Someşului şi a afluenţilor lui. Compartimentul estic al acestei depresiuni, cel mai înalt dintre toate, se numeşte ţara Lăpuşului şi este împărţit între judeţul Satu-Mare şi judeţul Someşului. Compartimentul dinspre sud este cel mai fragmentat de ape, mai haotic, şi se numeşte Ţara Chioarului. Un alt golf de câmpie pătrunde între munţii Oaşului şi formează « Ţara Oaşului », de formă rotundă şi cu fundul deluros în cea mai mare parte.


Climă şi ape.  În partea vestică a judeţului clima este de tip panonic, adică deşi bogată în contraste, ca şi cea pontică, este totuşi mai umedă (între 600-700 mm precipitaţiuni anual) decât cea din urmă. Cu cât înaintăm către răsărit însă, clima devine mai aspră şi mai ploioasă (între 1.000-1.200 mm precipitaţiuni anual pe povârnişurile munţilor Vulcanici expuse vântului de apus dominant în toată partea vestică a ţării). Merită o menţiune specială şi faptul că adăpostul pe care munţii îl oferă faţă de crivăţ, face ca în unele regiuni ale judeţului iernile să fie atât de potolite, încât pot creşte unele plante mediteranee. (Exemplu, regiunea Baia-Mare).


Apele sunt numeroase şi se strâng toate în Someş ; din munţi vin Lăpuşul şi Turul ; din dealuri Crasna.


Vegetaţie. Pădurile (de fag în munţii Vulcanci, de stejar  în dealuri şi câmpie) acopereau odată întreg judeţul. Azi ele au dispărut însă prin tăiere, în cea mai mare parte a câmpiei şi din depresiuni. În afara lor, în regiunile mlăştinoase ale câmpiei, se întâlnesc întinse stuhării şi păduri de esenţe albe ; pe dunele de nisip din colţul vestic al judeţului, pădurile de mesteceni se asociază cu vegetaţia arenacee ; iar sub munte, în părţile Băii-Mari, au fost cultivate şi cresc azi în formă spontană, păduri de castani dulci.
 

Bogăţii minerale: Pe povârnişurile S-V ale munţilor Vulcanci, în regiunea Baia-Mare andesitele cuprind filoane aurifere exploatate încă din vremea romanilor. În colţul nordic al judeţului se găsesc zăcăminte de lignit iar în cel vestic, turbă.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul S.-M.  şi-a luat numele de la cetatea Sătmarului care, după tradiţie, ar fi existat înainte de invazia ungurilor. Acest ţinut e domnit de timpuriu de cnezi şi voievozi români.
 

În veacul XIV se constată documentar un cnezat al românilor din comitatele Beregh şi Sătmar şi se face menţiune despre un Stanislau, voievod al românilor.


În veacul XV se aflau aici 8 cetăţi (Baia-Mare, Ecşed, Ardud, Carei, Moftin, Medieş, Sătmar şi Seini), 12 oraşe-târguri (printre care Sătmar, Baia-Mare, Baia-Sprie, Carei) şi 340 de sate. De la 1526 capitala judeţului s-a mutat din Sătmar, timp de veacuri, în 40 de locuri diferite. La începutul veacului trecut se instalase la Carei.


Judeţului Sătmar i-a fost incorporată, după Unire, ţara Chioarului, din care o parte depinsese până atunci de fostul judeţ Solnoc-Dobâca.


Ţinut absolut românesc, Chioarul primeşte de la 1566 o organizaţie proprie, cu caracter militar. Comandantul lui este un căpitan. Satele sunt grupate în voievodate. La acea epocă se aflau, după documente, 11 voievozi în ţara Chioarului.


Aici, la Şişeşti, este locul unde s-a născut şi a păstorit marele român Vasile Lucaciu.


Monumente istorice. Biserica din Baia-Sprie, ridicată în 1789, cu o frumoasă tâmplă sculptată şi icoane anterioare epocii de construcţie.


Biserica veche din Şişeşti, o modestă construcţie cu frumoase ornamente exterioare. Intrarea sculptată poartă data de 1775.


Lângă vechea biserică s-a ridicat, prin strădania preotului Vasile Lucaciu, în epoca celei mai cumplite prigoane biserica nouă, pe care marele luptător naţionalist a săpat inscripţia: In Sancta Unione omnium Romanorum, închinându-o astfel idealului românilor de pretutindeni.


Biserica din Dăneşti, asemănătoare cu cea din Baia-Sprie, ridicată la 1795.


Biserica de lemn din Şurdeşti, de tipul tradiţional al bisericilor din Maramureş, cu o turlă înaltă de 54 metri. Pictura bisericii, de o mare frumuseţe, inspirată de Apocalips, e un adevărat  monument de artă populară.


Bisericile de lemn din Plopiş, Lăschia, Vad şi Berinţa, datând din secolul al XVIII-lea, variante ale bisericii din Şurdeşti, exemplare de mare frumuseţe ale artei noastre populare.

Populaţiesus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul S.-M.  numără 295.131 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 295.131 145.878 149.253
Total urban 68.056 34.015 34.041
1. Municipiul Satu-Mare 49.917 25.363 24.554
2. Orasul Baia-Mare 13.986 6.652 7.334
3. Orasul Baia-Sprie 4.253 2.000 2.153
Total rural 227.075 111.863 115.212
1. Plasa Ardud 29.745 14.714 13.031
2. Plasa Baia-Mare 35.378 17.275 18.103
3. Plasa Mânastur 15.879 7.785 8.094
4. Plasa Oasiu 28.306 14.218 14.088
5. Plasa Satu-Mare 41.674 20.345 21.329
6. Plasa Seini 26.009 12.685 13.304
7. Plasa Somcuta Mare 25.204 12.582 12.622
8. Plasa Ugocea 24.880 12.259 12.621


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 295.131 30 - 49 de ani 67.230
0 - 9 ani 75.471 50 - 69 de ani 35.236
10 - 29 ani 109.098 70 de ani si peste 6.960
    Vârsta nedeclarata 1.116


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul S.-M. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 8.889 5.740 3.140 29,3 18,9 10,4
1931 296.736 8.963 5.715 3.248 30,2 19,3 10,9
1932   300.425   9.498 6.144 3.354 31,6 20,5 11,2
1933   303.086   8.525 5.483 3.042 28,1 18,1 10,0
1934   306.475 8.688 5.364 3.324 28,3 17,5 10,8
1935   309.371   8.775 5.994 2.781 28,4 19,4 9,0
1936   312.652 9.229 5.790 3.439 29,5 18,5 11,0


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului S.-M. a fost de 316.253 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 295.131 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 21.122 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 7,2 %.

Înfăţişare socialăsus

Ca aspect geografic, judeţul S.-M. este tot atât de variat ca şi Bihorul : munţi la răsărit, dealuri în partea de mijloc, şes la apus. Ca aspect social, el e într-adevăr un judeţ de elită. Atâţia dintre fiii acestui judeţ se bucură de un mare renume. Cine n-a auzit de Pintea Viteazul ? Este oare un nume mai mult întrebuinţat în toponimia Ardealului de nord ca al acestui viteaz ?    
       

Şi n-a dat Sătmarul neamului românesc  în zilele noastre un alt Pintea Viteazul în leul de la Şişeşti, preotul unit Vasile Lucaciu ? N-a luat el de atâtea ori drumul Romei, al Parisului, al Londrei înainte de războiul mondial, al ţărilor scandinave şi chiar al Americii în timpul acestui război, ca să se facă dreptate românilor ?
 

Şi ce nume de seamă au cei doi pictori Carol şi Alexandru Satmari?! Nu este acesta din urmă descoperitorul Balcicului pitoresc, precum şi al Sighişoarei ? N-are municipiul Satu-Mare un conservator, iar Baia-Mare o şcoală de pictură?
 

De sentimentele româneşti ale sărmărenilor nu se poate îndoi nimeni. Procesul din 1913-1914 al părintelui canonic onorar Gheorghe Murăşan şi al credincioşilor uniţi din Moftinul Mic la tribunalul din Satu-Mare rămâne celebru. Alături de procesul « Memorandului » din Cluj (1894) el arată cât era de dezvoltată conştiinţa naţională a românilor chiar într-o regiune pe care maghiarii îşi închipuiau că au cucerit-o definitiv.


Două ţinuturi din acest judeţ sunt mai izolate şi au o înfăţişare particulară : Chioarul şi Oaşul. Chioarul a fost multă vreme un district aparte cu conducători români. Între căpitanii acestui district trebuie amintit deputatul Sigismund Pap, fost profesor de liceu din Beiuş, director al ziarului « Concordia ». Mare a fost şi este interesul chiorenilor pentru « Astra », cea mai veche şi binemeritată societate culturală românească din Ardeal. În cadrele ei doreau chiorenii să-şi deschidă un liceu în Şomcuta-Mare. Adunările ei aveau mare răsunet în sufletul românilor. Un poet naţional din partea locului se prezenta astefel. Eu-s poetul Văsălie/ Cu gând bun şi cu trezie/De naştere chiorean /Şi nepot al lui Traian.


Ţinut foarte interesant e Oaşul. El e un platou înalt de peste 200 m, înconjurat de munţi, a căror înălţime variază între 400 şi 1200 m. Aceşti munţi se deschid la sud-vest, înlesnind comunicaţia cu restul judeţului. Râul Tur, afluent al Tisei, adăpat şi el de multe pâraie îl străbate pe la mijloc, de la răsărit la apus. Oşenii, cam 20.000 de suflete, vorbind un frumos grai arhaic, locuiesc în următoarele comune : Negreşti, Certeze, Bicsad, Boineşti, Călineşti,  Cămârzana, Lechinţa, Racşa, Prilog, Târşolţ, Trip, Tur, Vama, Moişeni, Remetea şi Oraşul-Nou.


Oşanul e voinic, brun, cu păr foarte negru, lung, retezat la ceafă şi pe frunte, cu ochi vioi, frunte bombată, faţă rotundă, umerii obrazului puţin dezvoltaţi. Oşanca dimpotrivă, are fruntea descoperită, părul fiind piptănat cu îngrijire, cu cărare la mijloc şi împletită, la fete în două coade, prinse de cingătoare. Portul bărăbătesc e simplu : o cămaşă scurtă numită uioş, cu mâneci largi ; izmene deasemenea largi, terminate în partea de jos cu ciucuri (« roit »), numite gaci. Gacii sunt prinşi cu brăcinar. Între cămaşă şi gaci, cei mai cu dare de mână poartă curea lată de 25-30 cm din care nu lipseşte nicicând cuţitul.  Mi-aduc aminte cum au defilat tinerii oşeni la dezvelirea monumentului lui Lucaciu în Satu-Mare, în marş de fluierături haiduceşti, toţi cu cuţitele în mâini, pe care le străfulgeră în aer, ameninţând oarecum duşmanii care vor să le calce graniţele. Unul, cap de coloană, chiui  voiniceşte : Puiul tatii ăl mai mic, Pune mâna pe cuţit, Şi-l doboară la pământ, Hop, Hop ! Picioarele le sunt înfăşate în obiele şi încălţate în opinci, iar la sărbători în cizme. Caracteristică e traista (straiţa) oşanului, pe care o poartă de mic. În zilele comune, flăcăii au o straiţă de pânză albă, iar la sărbători ea este împodobită cu frumoase cusături. Cei însuraţi, în loc de straiţă poartă taşcă din piele, împodobită cu ţintişoare şi zele. În taşcă se ţine pipa şi jaşcăul, banii, când îi are, şi alte mărunţişuri. Pe cap poartă clop (pălărie) din pâslă neagră cu marginile întoarse drept în sus, iar iarna, cuşmă (căciulă).


Fetele, ca şi băieţii, când sunt mici poartă o cămaşă lungă. Când sunt mari, cămaşă scurtă până la brâu, iar din brâu în jos fuste largi, numite pindileu de pânză, apoi zadie din stofă cumpărată, sau şorţ de pânză, prinse la brâu.  Cingătoarea de sărbătoare cu multe cusături  se numeşte pocmată. Sucna, sau rochia e din stofă cumpărată şi se poartă la sărbători şi iarna. Femeile umblă de obicei desculţe ; uneori cu cizme. Pe cât sunt de blânzi în împrejurări normale, pe atât sunt de aprigi la mânie. Nu sunt rare cazurile de omor. De altfel, sunt miloşi : fac bucuros clacă de pomană pentru văduve, orfani, neputincioşi. Pământ puţin dar bun : prune, mere, nuci de calitate.


Pentru spiritul gospodăresc al oşanului e caracteristică următoarea vorbă : Un administrator a zis către un popă să sădeacă trei sute de nuci că va căpăta trei sute de lei. Popa a sădit nucii şi s-a dus la administrator după bani. Acesta a întrebat : Prinsu-s-au nucii ? Popa a spus că s-au prins şi să vină să-i vadă. Administratorul a răspuns : Aşteaptă că vor rodi nucii şi roada va fi a dumitale.


Din timpul oropsirii maghiare filologul Gustav Weigand a însemnat următorul cântec simbolic de la Ileana Tupchiţă din Şişeşti : Colo-n sus la ţară-n sus, Se strâng cucii de pe ţară, Şi cântă de se omoară. În vârfuţul nucului, Cântă puiul cucului. Mai în jos la crângurele, Plânge-o pasăre cu jele. Merge cucu şi o-ntreabă : De ce plângi, pasere dragă ? - Cum amaru meu n-oi plânge, Că mămuca mi-o murit, Şi tătuca s-o´nsurat, Rea maştehă mi-o luat. Bota-n mână mi-o dat, Uliţa mi-o arătat :- Du-te´n lume şi te ţine, Mai mult nu-i şedea la mine !

Economiasus

Judeţul S.-M. industrial şi agricol, are un aspect economic complex. Situat la un important punct de trafic cu străinătatea, judeţul are şi o bogată activitate comercială.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 424.200 ha.


Suprafaţa arabilă este de 154.625 ha, adică 36,45 % din suprafaţa judeţului şi 0,52  % din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 13.004 ha, adică 8,41 %, iar mica proprietate 141.621 ha, adică 91,59 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 108.212 ha, astfel repartizate:


Grâul ocupă 43.581 ha cu o producţie de 446.913 chint. ( prod. medie la ha 10,3 chint.).


Porumbul ocupă 38.037 ha cu o producţie de 218.442 chintale (prod. medie 5,7 chint la ha).


Ovăzul ocupă 14.602 ha cu o producţie de 129.608 chint., (adică o producţie medie la ha de 8,9 chint.).


Orzul ocupă 2.205 ha, cu o producţie de 20.966 chintale (prod. media la ha 9,5 chint.).


Secara  ocupă 9.620 ha cu o producţie de 111.932 chint (prod. medie la ha 11,6 chint).


Meiul ocupă 133 ha, hrişca 18 ha şi măturile 16 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 18.935 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 9.549 ha, cu o producţie de 270.403 chint. fân şi 3.969 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 3.132 ha, cu o producţie de 103.330 chint. (media la ha 34,0 chint).  Rădăcinile de nutreţ ocupă 1.303 ha cu o producţie de 63.426 chintale.


Plantele alimentare ocupă 5.949 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 4.008 ha, cu o producţie de 166.338 chintale. Varza ocupă 742 ha cu o producţie de 24.971 chintale.


Fasolea printre porumb dă o producţie de 8.932 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 75.238 chintale.


Plantele industriale ocupă 6.838 ha. Din această suprafaţă  floarea-soarelui ocupă 4.212 ha, cu o producţie de 29.725 chintale (media la ha 7,0 chint), cânepa  ocupă 1.538 ha, cu o producţie de 6.053 chint. fuior şi 3.173 chint. sămânţă. Rapiţa ocupă 567 ha, cu o producţie de 3.184 chintale.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (424.200 ha) ogoarele sterpe ocupă 14.691 ha.


Fâneţele naturale ocupă 36.706 ha cu o producţie de 616.660 chint (media la ha 30 chint).


Păşunile ocupă 44.125 ha.


Pădurile ocupă  103.663 ha.


Livezile  de pruni ocupă 4.736 ha.


Alţi pomi fructiferi ocupă 3.672 ha.


Viţa de vie ocupă 2.403 ha, din care viile pe rod 2.193 ha cu o producţie de 125.569 hl (producţia medie la ha 57,2 hl).


Creşterea animalelor. În judeţul S.-M. se aflau în 1935 :
17.975 cai, boi 87.381, oi 69.361,  capre 7.219,  porci 34.400, 2.093 stupi sistematici şi 5.190 stupi primitivi.
 

Industrie. (fără muncipiul Satu-Mare) 17 mori sistematice (2 la Baia-Mare, 2 la Craidorolţ şi câte una la Baia-Sprie, Batarci, Cărăşeu, Halmeu, Hideaga, Homorodul de Sus, Homorodul de Mijloc, Livada, Medieşul Aurit, Pomi, Porumbeşti, Turulung şi Valea Vinului) ; 2 fabrici de spirt şi drojdie la Halmeu şi Seini ; 3 de cerneluri tipografice, vopsele, ceară de sigilat (2 la Baia-Mare şi 1 la Crucişor) ; 2 de acid sulfuric, metale (pe cale electrolitică), îngrăşăminte artificiale, (Baia-Mare şi Firiza de Jos) ; 1 staţie de afinarea metalelor nobile a Statului (la Baia-Mare) ; 1 fabrică de unelte şi articole agricole şi miniere la Baia-Mare ; 4 de cherestea (2 la Baia-Mare, 1 la Negreşti şi 1 la Bicsad) ; 1 de mobile la Baia-Mare ; 1 de hârtie, şmirghel şi pânză de emeri la Seini, mine de aur, argint, cupru, plumb zinc şi sulf la Baia-Mare, Baia-Sprie, Băiţa, Chiuzbaia, Cicârlău, Firiza de Sus, Ilba, Măgheruş, Nistru, Valea-Borcutului, cariere de nisip (la Baia-Mare), cariere de andezit-trahit la Baia-Mare, Cicârlău, Firiza de Jos, Ilba, Negreşti, Săbişa, Seini, cariere de ocru la Crucişor.


Din întreprinderile de mai sus următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : « Leopold Klein » spirt şi drojdie la Seini, « Phoenix » cu o fabrică de acid sulfuric, acid clorhidric, sare Glauber, etc. La gara Lucaciu în apropiere de Baia-Mare, « Fabrica de mobile a şcoalei de arte şi meserii » la Baia-Mare şi « Societatea anonimă pentru industria lemnului »  cherestea, la Negreşti.
 

Menţionăm deasemenea Minele de aur, argint, cupru şi plumb ale Statului de la Baia-Mare : « Auruiu », mine de aur şi argint din Valea Borcutului, « Soc. franceză de mine de aur din Transilvania » la Băiţa,  « Creditul minier », mine de aur, argint la Ilba, « Minele de plumb şi zinc » la Firiza de Jos,  « Asoc. Ungară de mine de plumb şi zinc » Baia-Mare.
 

Comert. Comerţ foarte activ de cereale, fructe, vin, animale şi produse industriale. O bună parte a produselor judeţului se exportă în Cehoslovacia şi Germania.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 22 bănci (soc. anonime).


Cooperative de credit (bănci populare) 20, cu 4.585 membri şi cu un capital socila vărsat de 7.485.795 lei.


Cooperative forestiere 3, cu 215 membri, cu un capital social vărsat de 629.622 lei.


Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 1, cu 101 membri.


Cooperative de consum 8, cu 615 membri, cu un capital social vărsat de 830.693 lei.
 

Drumuri. Judeţul S.-M. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.810 km 518 m, repartizată astfel :


Drumuri naţionale 217 km 078 m  din care 208 km 492 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul 8 km 586 m fiind întreţinuţi de comunele Satu-Mare, Baia-Mare şi Baia-Sprie.


Drumuri judeţene 419 km, din care 376 km 216 m (pietruiţi), sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 16 km 545 m sunt întreţinuţi de comunele urbane.


Drumuri comunale 1.174 km 440 m.


Lungimea podurilor  este de 5.909,50 metri.


Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Dej – Livada - Halmeu

2. Sighet - Satu-Mare - Carei

3. Sighet – Baia-Mare – Somcuta- Mare


Calea ferata. Judeţul S.-M. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 291 km, din care 27 km linii principale simple şi 106 km linii înguste simple.


Itinerarii principale : Accelerate : Bucureşti – Oradea - Halmeu (Praga) 


Staţii importante : Satu-Mare, Halmeu, Baia-Mare, Baia-Sprie, Firiza de Jos, Bicsad, Şomcuta –Mare.


Navigaţie aeriană. Linia L.A.R.E.S., cu plecare şi sosire pe aerodromul Satu-Mare.

Itinerariu : Cluj – Satu-Mare


Poştă, telegraf, telefon. 4 oficii P.T.T. de Stat din care 2 la Satu-Mare şi câte unul la Baia-Mare şi Halmeu. 38 oficii autorizate şi 5 agenţii autorizate la Dumbrăviţa, Hrip, Iojib, Răteşti şi Socond.


Oficii telefonice la Satu-Mare, Baia-Mare, Baia-Sprie, Ardud, Baia-Bicsad, Copalnic Mânăştur, Ferneziu, Halmeu, Livada, Medieşul-Aurit, Negreşti, Oraşul-Nou, Satulung, Seini, Şomcuta-Mare , Viile Satu-Mare.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.
Bicsad, staţiunea balneo-climatică situată într-o poziţie pitorească, la marginea Ţării Oaşului, pe valea Turului, la 178 m înălţime.  Climat moderat şi constant, aer curat, datorită pădurilor din apropiere. Ape alcaline cloruro-sodice, uşor radioactive. Instalaţiunile de băi calde şi reci sunt aşezate în mijlocul unei plantaţii de brazi. Indicaţiuni : scrofuloză, rahitism, anemie, boli de inimă şi boli de femei – pentru băi, iar cura internă, bolile cronice ale tubului digestiv, icter, hemoroizi, catarurile bolilor respiratorii şi ale organelor urinare.
 

Anotimp : 15 Iunie – 30 septembrie.


Numeroase vile şi hoteluri confortabile, restaurante cu regim. Medici, farmacie, oficiu P.T.T., gară locală pe linia ferată Satu-Mare – Bicsad. Plimbări în pitoreştile sate ale Ţării Oaşului şi la Mânăstirea Bicsad. Excursii pe dealul Pietroasa, la 1200 m înălţime.


Băile Maria, staţiune balneo-climatică situată în câmpia Turului, la 173 m înălţime, între comunele Vama şi Negreşti. Climat plăcut, indicat în debilitate şi convalescenţe. Ape alcaline cloruro-sodice.
Instalaţiuni pentru băi calde şi reci. Indicaţiuni : anemie, scrofuloză, reumatism, rahitism, boli de inimă, afecţiuni nervoase şi boli de femei pentru băi, iar pentru cura internă, afecţiunile tubului digestiv, boli de ficat, constipaţii cronice, hemoroizi, catarurile căilor respiratorii şi ale organelor urinare.


Anotimp : 15 Iunie – 30 Septembrie.


Locuinţe în câteva vile şi la ţărani. Gară la Izvorul (2 km), pe linia ferată Satu-Mare – Bicsad.

Puturoasa, staţiune balneară de interes local, situată în apropiere de comuna Vama, la câţiva km de băile Maria, înconjurată de păduri, la 400 m altitudine. Ape sulfatate. Instalaţii modeste pentru băi calde şi reci.


Anotimp : Iunie- August. Hotel, câteva locuinţe particulare, restaurant. Gară la Vama Turului (8,5 km) pe linia ferată Satu-Mare – Bicsad.


Măgheruş, staţiune balneară modestă, situată între păduri, la 190 m înălţime. Ape cloruro-sodice sulfatate. Gară la Buşag Tăuţii de Jos (4 km) pe linia  Satu-Mare – Baia – Mare.


Cărbunar, mică staţiune  balneară, aşezată între dealuri, la 280 m înălţime. Ape sulfatate.
Instalaţiuni modeste, câteva vile, un hotel, locuinţe la ţărani. Gară la Baia-Mare (19 km).


Alte staţiuni balneare modeste, de interes local : Dăneşti, Beltiug, Oar, Micula, Tarna-Mare, Baia-Mare.


Judeţul S.-M. cuprinzând trei lanţuri de munţi (Gutâiului, Oaşului şi Lăpuşului), tăiate de ape şi închizând între ele depresiunile Oaşului şi Chioarului, oferă numeroase posibilităţi turistice.


Excursii mai importante :  de la Cavnic, peste Gutâi la Breb, în Maramureş ; din Baia-Mare la Baia-Sprie, unde se pot vizita minele de aur, argint şi plumb ; din Baia-Sprie, prin munţii din apropiere, mai ales pe Măgura-Neagră şi la lacurile lui Pintea Viteazul.


Case de adăpost la Negreşti (propr. T.C.R.) şi la Izvoare (propr. Soc. Carp. Ard.).


Drumuri marcate de Secţia T.C.R. din Satu-Mare.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 241.171 locuitori din care 65,4 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 71,0 % bărbaţi ştiutori de carte şi 59,8 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,2 1,4
•  Primara 72,0 93,2
•  Secundara 19,3 4,0
•  Profesionala 5,2 0,8
•  Universitara 1,7 0,5
•  Alte scoli superioare 0,6 0,1


Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  S.-M. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 65.233 locuitori (10.727 mediul urban şi 54.506 mediul rural)


Şcoli secundare : În judeţ se află 3 licee de băieţi (din care 1 confesional), 2 licee de fete (1 confesional), 1 liceu comercial de băieţi, liceu comercial de fete, liceu industrial de băieţi, liceu industrial de fete, seminar romano-catolic, 1 şcoală normală confesională de fete, 2 gimnazii (1 confesional), 2 gimnazii industriale de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 gimnaziu comercial, 1 şcoală de agricultură şi pomicultură, 1 şcoală liberă de pictură şi 2 şcoli de ucenici.


Şcoli primare. 304 din care 276 rurale şi 28 urbane (242 şcoli de stat şi 62 confesionale), cu un număr total de 39.402 elevi şi 672 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 65 dintre care 50 rurale şi 15 urbane, (64 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 4.332 copii şi cu 77 conducătoare.


Instituţii culturale. În judeţul S.-M. se relevă activitatea despărţământului central al Asociaţiei « Astra » cu sediul în municipiul Satu-Mare  şi cu 7 organizaţii locale.


Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are  cămine culturale în Ardusat, Bucium, Cetăţele, Moişeni, Tămâia.


Liga Culturală activează în municipiul Satu-Mare.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 96 cămine culturale, 25 societăţi muzicale şi 29 biblioteci, adică în total 150 organizaţii culturale, dintre care 19 au personalitate juridică.


În oraşul Satu-Mare mai activează : Casa Naţională, Muzeul şi Biblioteca municipală, Biblioteca Liceului « Mihai Eminescu », Asoc. Tinerilor români, Cercul de citire al industriaşilor, Casina Civilă, Cercul « Kolcessy », Reuniunea tinerilor catolici, Casina catolică, Soc. ziariştilor, Cercul cultural român C.F.R., Asoc. Culturală germană, Asociaţia femeilor române ortodoxe « Altarul », Reuniunea « Suzana Lorantfy ».


In oraşul Baia-Mare : Reuniunea « Regina Maria » a femeilor române, Clubul Intim cultural, Cercul de lectură civil, Cercul de studii al tineretului industrial.


În judeţ se mai află : 2 teatre, la Satu-Mare şi Baia-Mare, 4 cinematografe (2 la Satu-Mare şi câte unul la Baia-Mare şi la Seini), 1 muzeu, 12 societăţi sportive şi 3 societăţi de vânătoare.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 58,0 % sunt greco-catolici şi 4,4% sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 196 biserici greco-catolice, 27 de biserici ortodoxe, 7 biserici romano-catolice, 60 reformate, 2 sinagogi şi 21 case de rugăciune evreieşti.


1 mânăstire greco-catolică la Bicsad.


Instituţii bisericeşti. În oraşul Baia-Mare se află reşedinţa episcopiei greco-catolice a Maramureşului.


6 protopopiate greco-catolice (la Baia-Mare, Satu-Mare, Copalnic-Mânăştur, Negreşti, Seini şi Şomcuta-Mare), 2 protopopiate ortodoxe, 3 protopopiate romano-catolice, 1 protopopiat reformat la Satu-Mare.


Judeţul S.-M. se află în jurisdicţia episcopiei ortodoxe a Oradiei (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Satu-Mare este municipiul Satu-Mare. Judeţul are 3 oraşe (Satu-Mare, Baia-Mare şi Baia-Sprie) şi 212 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Ardud 28 sate.

II. Plasa Baia Mare 38 sate.

III. Plasa Mânastur 22 sate.

IV. Plasa Oas 16 sate.

V. Plasa Satu-Mare 39 sate.

VI. Plasa Seini 19 sate

VII. Plasa Somcuta-Mare 34 sate

VII. VIII. Plasa Ugocea 16 sate


Organizare judecătorească : Un tribunal la Satu-Mare cu 2 secţiuni, 16 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori în Circumscripţia curţii de Apel Oradea.


8 judecătorii la Satu-Mare, Baia-Mare, Ardud, Copalnic-Mânăştur, Halmeu, Negreşti, Seini, Şomcuta-Mare cu 22 magistraţi.


Organizare sanitară.  5 spitale de stat din care 2 la Satu-Mare şi câte unul la Baia-Mare, Ardud şi Şomcuta-Mare, Spitalul epidemic şi Spitalul misericordienilor la Satu-Mare.


2 sanatorii particulare


Spitalul Casei Asigurărilor Sociale la Baia-Mare, Spital comunal la Baia-Sprie.


Dispensare de stat la Negreşti, Copalnic-Mânăştur, Seini, 1 dispensar particular şi policlinică de stat la Satu-Mare, 1 dispensar la Baia-Sprie.


Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Satu-Mare, Baia-Mare, Baia-Sprie şi a punctului de frontieră Halmeu.


Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Satu-Mare,  are 1 oficiu la Baia-Mare, un spital la Baia-Mare şi   organizaţii medicale la Satu-Mare, Baia-Mare, Viile Satu-Mare, Ardud, Halmeu, Negreşti, Seini, Medieşul-Aurit, Firiza, Beltiug, Craidorolţ, Şomcuta-Mare , cu un total de 35 medici.

Principalele aşezărisus

  • Satu-Mare, capitala judeţului

    SATU-MARE
     
    Stema. Pe scut albastru un bastion cu zidurile crenelate, susţinând un turn conic, de argint, cu 3 ferestre, aşezat deasupra unei porţi cu gratiile ridicate, ferestrele şi poarta deschise, pe negru. Din crenelurile turnului iese un acoperiş ascuţit roşu, flancat de două turnuleţe rotunde de argint, cu câte o fereastră deschisă, pe negru, având acoperişurile ascuţite roşii. În poarta deschisă un leu de aur, cu coada trifurcată, ridicat pe două labe, spre dreapta, având limba şi ghiarele roşii. Deasupra terasei verde a bastionului turnul flancat, la dreapta şi la stânga, de câte un palmier verde, purtând câte 4 fructe roşii fiecare; în marginea scutului, stând în picioare, pe terasa bastionului, câte un ostaş de argint, îmbrăcat în armură, cu vizieră ridicată, privind către turn şi purtând, respectiv, în mâna dreaptă şi stângă, o spadă ridicată. Totul susţinut de o terasă verde, aşezată pe o apă undată de argint.
    Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
    Este vechea stemă.
     
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Cea mai veche denumire a oraşului, constatată documentar, este aceea de Sătmar.
    În această regiune erau numeroase cnezate româneşti ; ele sunt pomenite în actul din 1383, al Reginei Maria, fiica regelui Ludovic cel Mare.
    În trecut, Sătmarul era o cetate încinsă de ziduri puternice. Din ele n-a mai rămas astăzi nici o urmă.
    Documente din sec. XVIII relevă faptul că ordinele către comunele judeţului se trimeteau, după o lungă tradiţie, în româneşte.
    Sătmarul a fost străbătut în 1557 de Petraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul şi de Alexandru Lăpuşneanu, în campania pe care au întreprins-o în Transilvania,
    pentru a pune pe tron la Alba Iulia pe « crăiasa » Isabela.
    La 1600, Mihai Viteazul, după ce se împacă cu Basta, îşi adună aci oştirile, făcând din regiunea Sătmarului, baza de luptă pentru recucerirea Ardealului.
    Populaţie
    Municipiul S.-M. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 49.917 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie I937)
    este de 51.352 locuitori, indicând un spor natural de 1.435 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,9%.
    Economie
    Industrie şi comerţ.
    Alimentară: 3 mori sistematice, 1 fabrică de pâine, 2 de bomboane şi ciocolată, 1 de spirt şi drojdie, 2 de rom, lichior şi alte băuturi spirtoase şi 4 de ghiaţă artificială; Textilă: 1 fabrică de pânzeturi, 1ţesătorie de bumbac şi fabrică de vată, 1 fabrică de panglici, 1de fitile şi galoane, 1 de dantele şi şireturi, 1 de tricotaje de bumbac şi 1 de ciorapi şi tricotaje;
    Metalurgică: 1 fabrică de vagoane, 1 de maşini diverse, 1de dulapuri frigorifere, sicrie de metal, etc., 1 turnătorie de fier şi o fabrică de cărucioare de copii şi jucării; Lemnului: 3 fabrici de cherestea, 1 de mobile, 1de tâmplărie şi 1de dopuri;
    Alte industrii: 1 fabrică de lumânări, 1de unsori, ulei şi vasilină, 1de vopsele, cerneluri de tipar, ceară de sigilat, etc., 1 rafinărie de petrol,  2 fabrici de pielărie, 1atelier de tăbăcărie, 4 fabrici de cărămizi şi ţigle, 1de articole de ciment, 1de pălării de paie, 1 de articole funebrale, 3 tipografii.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : « Industria textilă ardeleană », ţesătorie de bumbac şi vată (inv. 9),  « Hajtaier Pavel fiul”, dantele şi şireturi (inv. 6), «Unio”  piese din fontă, aramă, alamă, tablă Dmc, aramă şi alamă laminată, fabrică de vagoane (soc.100, inv. 106),  « Fraţii Princz », maşini de morărit, valţuri, maşini de curăţit, site, filtre, elevatoare, instalaţii pentru fabricarea uleiurilor vegetale, transmisiuni (soc.15, inv.16), « Dac » . 16),  cărucioare pentru copii şi jucării (soc. 10, inv. 7), « Prima uzină de piele şi industrie chimică » (Soc. 4, inv. 7),  « Prima fabrică de ţigle şi cărămizi» (soc. 3, inv. 5).
    Comerţ. Prin aşezarea sa geografică, în Câmpia Tisei şi în apropiere de graniţele Ungariei şi Cehoslovaciei, municipiul S.-M., este un centru de export al produselor ţării: cereale, animale, lemnărie, fructe şi vin.
    Bâlciuri: 2 Februarie, 1 Mai, 2 Iulie, 29 Septemvrie şi 21 Noemvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (sucursală), Banca Românească (sucursală), Banca Ardeleană (sucursală), Casa de Păstrare, Banca  “Prima Casă de Economie », Banca de Păstrare a judeţului Satu-Mare, Banca Comercială, Creditul Agricol Sătmărean, Banca de Credit Mărunt şi Economie, Banca de Credit, Banca Economică, Banca “Casa  Noastră “,  Banca Învăţătorilor Sătmăreni, Banca de Schimb şi Comercială.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “Mihail Eminescu”, Liceu de fete, Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Liceu industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, Liceu reformat, Liceu de fete romano-catolic, Şcoală normală romano-catolică, Seminar romano-catolic, Gimnaziu reformat de fete, Conservatorul particular de muzică « Vasile Lucaci », Şcoală de ucenici, 14 şcoli primare, 9 şcoli de copii mici.
    Instituţii culturale. Asociaţia “Astra” pentru literatura şi cultura poporului român, Liga Culturală, Casa Naţională, Muzeul şi Biblioteca municipală, Biblioteca
    liceului “Mihail Eminescu”, Cercul de cetire al industriaşilor, Casina civilă, Cercul “Kolcessy », Reuniunea tinerilor catolici, Casina catolică, Soc. ziariştilor, Cercul
    cultural român C.F.R., Asociaţia culturală germană, Asociaţia femeilor române ortodoxe “Altarul”, Asociaţia tinerilor români, Reuniunea  “Suzana Lovantfy », 2 soc.
    corale, Teatrul “Nottara », 2 cinematografe, 5 societăţi sportive, 3 societăţi de vânătoare şi 1de turism.
    Ziare şi reviste.  « Gazeta », « Gazeta Sătmarului » (săptămânal),  « Graniţa » (săptămânal), « Satu- Mare» (de 2 ori pe săptămână),  «  Buletinul oficial al jud. Satu-Mare” (săptămânal), “Cimbora” (de 3 ori pe lună), « Cuvântul Adevărului » (lunar), « Cuvântul Nou », « Viaţa Şcolară », « Revista Socială C.F.R. », « Hétföi Friss Ujság » (cotidian), « Szabad-sajtó » (cotidian), « Ujsag » (cotidian), « Haladás » (săptămânal), «  Szatmari Gazda » (săptămânal), « Friss Sport Hiradó » (săptămânal), « Friss Ujsag » (săptămânal), « Egyházi Hiradó »  (săptămânal), « Apostoli Iskola » (lunar),  « Silveszteri Kronika », « Zsidó Jovo »  (revistă de literatură, lunar).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune.  1capelă ortodoxă, 1 biserică greco-catolică românească, 1 biserică greco- catolică ruteană, 2 biserici romano-catolice, 2 biserici reformate, 1biserică luterană, 1casă de rugăciune baptistă,1 casă de rugăciune adventistă, 2 sinagogi.
    Mânăstirea de călugări iezuiţi « Calvaria », Mânăstirea de călugări franciscani  « Hildegarda », Mânăstirea de călugări mizericordieni, Mânăstirea de călugăriţe «Sfântul Vicenţiu ». 
    Instituţii bisericeşti. Episcopie romano-catolică, Protopopiat ortodox, Protopopiat greco-catolic, Protopopiat reformat.
    Administraţie
    Municipiul S.-M., capitala judeţului Satu-Mare, este situat la 197 km de Cluj şi la 638 km  de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Oradea - Sighet - Valea Vişăului - Borşa. Punct de plecare pe liniile Satu Mare - Baia Sprie; Satu Mare- Ardud; Satu Mare-Bicsad. Aerogară pe linia Cluj-Satu-Mare.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Chestură de poliţie, Legiune de jandarmi, Inspectorat al muncii, Cameră de muncă, Cameră de agricultură, Cameră de industrie şi comerţ, Inspecţie C.F.R., Serviciu agricol judeţean, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu al apelor, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar municipal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar municipal, Inspectorat şcolar, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, 3 percepţii fiscale, Pretura plăşii Satu Mare, Oficiu de măsuri şi greutăţi, Inspectorat vamal, Garda financiară, Oficiu vamal, 2 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit C.A.M.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia medicilor din judeţul S.-M., Asociaţia inginerilor români, Corpul contabililor experţi, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia învăţătorilor, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Asociaţia funcţionarilor administrativi, Asociaţia notarilor publici, Asociaţia notarilor şi subnotarilor, Uniunea foştilor voluntari, Asociaţia funcţionarilor justiţiei, Asociaţia pensionarilor din
    Satu-Mare, Sindicatul presei româneşti din Crişana şi Maramureş, Sfatul negustoresc, Asociaţia micilor industriaşi români, Asociaţia industriaşilor, Asociaţia proprietarilor de case, Asociaţia restauratorilor, Asociaţia “Locomotiva”  a funcţionarilor C.F.R., mai multe sindicate muncitoreşti.
    Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizare, pavagii cu asfalt şi macadam, autobuze.
    Sănătate publică. Spital de stat, Spital veneric de stat, Spitalul epidemic comunal, Spitalul misericordienilor, Sanatoriul “A. Demian », Dispensarul Asociaţiei Româncelor Sătmărene, Policlinică de stat.
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc. Romano-catolică “Caritas”,  Asoc. Româncelor Sătmărene, Asociaţia israelită de asistenţă socială, Soc. « Securitas », Societatea « Lorentfy Susana ». 
     

Baia-Mare, comună urbană, situată la poalele muntelui Virag, la 71 km de reşedinţa judeţului, 153 km de Cluj şi la 595 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Satu-Mare, Baia-Sprie.
 

Are 14.370 locuitori.


Industria, foarte dezvoltată, este reprezentată de următoarele întreprinderi : 2 mori sistematice, 1 fabrică de acid sulfuric şi alte produse chimice, 1 fabrică de unelte industriale şi agricole, 1 staţiune de afinare a metalelor, 2 fabrici de cherestea,  1 de mobile, 1 de jucării şi articole din lemn, 2 fabrici de vopsele,  cerneluri tipografice, ceară de sigilat, etc..


Oraşul este cel mai important centru minier ; aici se exploatează de către Stat şi particulari, aur, argint, plumb, cupru. Cariere de nisip şi cariere de andezit-trahit.


Comerţ dezvoltat de cereale, fructe, vinuri, păsări şi animale de rasă.


Banca economică, Banca pe Acţiuni, Banca de Credit Mărunt şi Economie, Banca Comercială, Banca de Credit.


Sfatul negustoresc, Uniunea muncitorilor în fier, metal şi chimică, Uniunea muncitorilor în lemn, Societatea pictorilor, Clubul artiştilor şi ziariştilor.


Liceu de băieţi, Gimnaziu de fete, Gimnaziu comercial, Gimnaziu industrial, Şcoală de agricultură şi pomicultură, Şcoală industrială de ucenici, 4 şcoli primare, 3 grădini de copii, Şcoală liberă de pictură.


Asociaţia « Astra », Reuniunea « Regina Maria » a femeilor române, Clubul Intim cultural, Cercul de studii al tineretului muzical, Cercul de lectură civil, 1 sală de teatru, 1 sală de cinematograf, 2 societăţi sportive.


1 catedrală greco-catolică, 1 biserică ortodoxă, 2 biserici romano-catolice, 1 reformată, 1 evanghelică, 1 singogă.


Reşedinţa episcopiei greco-catolice a Maramureşului, Protopopiat ortodox, Protopopiat romano-catolic.


Primărie, Pretură, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Inspectoratul minelor, Inspectorat agricol, Ocolul silvic, Oficiu P.T.T., Regiune silvică,  notar public, Poliţie, Oficiu telefonic, uzină electrică, pavaj, conductă de apă.


Spital de stat, Spitalul Casei de Asigurări Sociale, Azilul « Regina Maria », Filiala Societăţii « Principele Mircea », Uniunea femeilor române « Regina Maria », Reuniunea femeilor maghiare pentru ajutorarea săracilor.


Baia-Sprie, comună urbană, situată la 81 km de reşedinţa judeţului, la 163 km de Cluj şi la 605 km de Bucureşti.


Are 4.330 locuitori.


Oraşul este un centru de exploatare a minelor de aur, argint, cupru, plumb şi zinc, 1 moară sistematică.


Comerţ însemnat cu lemne şi fructe.


Bâlci anual la 29 iunie.


Banca « Măgureana »


1 şcoală inferioară de meserii, 4 şcoli primare, 1 grădină de copii.


1 muzeu, 1 cazinou românesc, 1 cazinou unguresc, 1 Cerc de cultură, Casa naţională, 1 societate sportivă, 1 societate de turism.


1 biserică greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 sinagogă, 1 mânăstire  a surorilor minorite.


Primărie, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciu veterinar, Ocol silvic, Poliţie, Serviciul minelor şi al uzinelor de Stat, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Spital comunal, dispensar, 1 azil pentru îngrijirea săracilor.

Fotografiisus

2012___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Complexul Balnear Szentivanyi, Bixad, Ţara Oaşului

2013___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Satu Mare, monument al ostaşului român, Mărăseşti-Tisa

2014___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Satu Mare

2015___complexul_balnear_szentivanyi_bixad_ara_oaului.jpg

Satu Mare, Piaţa Centrală