Judeţul Severin

Judeţul Severin
1964___caransebes_2.jpg

Caransebeş, Vila Popov

1967___caransebes_4.jpg

Caransebeş, liceul "Traian Doda"

1970___caransebes_8.jpg

Caransebeş, alee pe malul apei

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul S. este aşezat în partea de Răsărit a Banatului, în graniţă cu Transilvania şi cu Oltenia, pe drumul de legătură între bazinul Dunării de Jos şi bazinul Panonic (Dunărea de Mijloc).


Suprafaţa. 6.422 km².


Înfăţişarea pământului.  Judeţul S. este culoarul lung, poate de origine tectonică, orientat NS şi încadrat între înaltul masiv al Godeanului şi celălalt masiv, mult mai coborât al Poianei Ruscăi la Răsărit şi munţii Banatului, la Apus (Semenicul). Pentru că e urmat, în sens invers de două ape, s-a luat obiceiul ca el să fie numit culoarul Timiş-Cerna, după numele acestora. La fel de potrivită ar fi şi denumirea de depresiunea Severinului. În mijlocul acesteia, la cumpăna celor două ape menţionate, se găseşte frumoasa trecătoare Porta Orientalis (Poarta Orientală, sau popular, Domaşna). Timişul a săpat în fundul acestei depresiuni, chei sălbatice, iar mai jos, vale largă, din ce în ce mai largă, însoţită de terase, şi deschizându-se ca o pâlnie spre câmpia Tisei, cu care de altfel se contopeşte, în partea de NV a judeţului.

 



Climă şi ape. Cu excepţia marginilor muntoase, unde clima este aspră şi foarte ploioasă, acest judeţ are verile destul de calde (22°-23° media temperaturii în luna iulie) şi iernile nu prea grele faţă de ţinutul intra-muntos în care se află. Ploile în schimb sunt destul de abundente (peste 800 mm anual). E totuşi o deosebire între partea de S şi cea de N a acestui judeţ. Partea de N e influenţată de climatul panonic, pe când cea de S, prin iernile blânde şi prin ploile de toamnă, arată o vădită asemănare cu clima Mediteranei.

 


Apele principale sunt : Dunărea la S, în care se varsă Cerna, cu afluentul ei, Mehadia, şi Timişul cu Bistra, la N.


Vegetaţie. Pe plaiurile Godeanului şi pe cele ale Semenicului se întind frumoase păşuni alpine ; iar în rest, afară de fundul culoarului care e complet despădurit, numai făgeturi până mai sus de 1600 m. În regiunea Orşovei şi pe valea inferioară a Cernei, tipul vegetaţiei arată o evidentă influenţă mediteranee, căci aici cresc spontan alunul turcesc, liliacul, sfineacul, arţarul cu frunza în trei lobi, nucul sălbatec, etc .


Bogăţii minerale.  În aproape întreg culoarul, fost golf al mărilor de pe vremuri, se găsesc întinse zăcăminte de cărbune brun şi, pe alocuri, de huilă.

Istoriesus

 

Vechime şi dezvoltare istorică.  Pe teritoriul acestui judeţ au înflorit, încă din timpurile întâiului război al lui Traian cu Dacii, numeroase aşezări romane:

 

Tierna, (Cerna de azi), Ad-Mediam (Mehadia).
 

Ca ţinut de margine, Severinul s-a bucurat, în epoca feudală, de o largă autonomie. A fost o marcă, după moda carolingiană, sau cu un termen slavon, un banat.


Primul ban de  Severin, Luca, este menţionat în 1233, iar în 1246 aflăm un episcop de Severin, cu numele de Grigore.


În 1247, Banatul Severinului este dăruit de Bella IV cavalerilor Ioaniţi.


În sec XIV el a fost domnit de voievozii Ţării Româneşti.


Tot aici a fost ban şi Ion Corvinul, mai târziu principe al Transilvaniei, unul din marii eroi ai românilor şi ai creştinătăţii.


În sec XVI, ţinutul acesta românesc era cunoscut sub numele de „Valachia Citerior”. Turcii au ocupat Orşova la 1522, iar Severinul la 1524. Înaintarea turcească progresând, Banatul a fost integrat paşalâcului de la Timişoara.


După ce Caransebeşul a fost eliberat de sub Turci, la 1698, judeţul S. s-a reînfiinţat, sub conducerea fişpanului (prefectului) Petru Măcicaş, dar după 1699 (Pacea de la Carlovitz) Turcii intră iarăşi în posesia lui. De la 1718, trece sub suveranitatea Austriei, care-i dă o administraţie militară. Aceasta a durat până la 1779, iar de la această dată şi până la 1871 face parte din confiniul militar care ţinea direct de Viena.


La 1783 a luat fiinţă comitatul Severinului, cu capitala Caransebeş, iar la 1880 a fost unit cu comitatul Caraşului.


Monumente istorice. Biserica ortodoxă din Lugoj, înălţată de “Compania grecilor” pe la jumătatea sec XVIII, cu 2 turnuri de faţadă.


Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Caransebeş, renovată în sec XVIII, cu fresce din 1787 şi 1808.


Biserica Sf. Gheorghe din Caransebeş, renovată în acelaşi secol.


Reşedinţa Episcopiei ortodoxe din Caransebeş.


Ruinele castelului roman Arcidava, dezgropate prin săpăturile din 1932.


Ruinele cetăţii romane Tierna din Orşova.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din  1930,  judeţul S. numără 240.715 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 240.715 118.584 122.131
Total urban 40.940 20.692 20.248
1. Orasul Lugoj 23.674 11.796 11.878
2. Orasul Caransebes 8.838 4.605 4.233
3. Orasul Orsova 8.428 4.291 4.137
Total rural 199.775 97.892 101.883
1. Plasa Birchis 15.914 7.707 8.207
2. Plasa Caransebes 37.857 18.470 19.387
3. Plasa Faget 28.028 13.758 14.270
4. Plasa Lugoj 63.714 31.401 32.313
5. Plasa Orsova 21.934 10.754 11.180
6. Plasa Teregova 32.328 15.802 16.526


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 240.715 30 - 49 de ani 63.047
0 - 9 ani 50.265 50 - 69 de ani 37.471
10 - 29 ani 81.046 70 de ani si peste 7.959
    Vârsta nedeclarata 927


 



Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul S., după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României, în perioada 1931-1936, sunt următoarele:


 

 







Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 4.989 4.851 137 20,6 20,0 0,6
1931 241.042   5.594 4.938 656 23,2   20,5 2,7
1932 341.693 5.457   4.957 500 22,6   20,5 2,1
1933 241.748 4.826 4.630 196 20,0   19,2 0,8
1934 242.132   4.672   4.657 15 19,3 19,2 0,1
1935 241.612 4.394 5.074 -680 18,2 21,0 -2,8
1936 241.574   4.992 4.503 489 20,7 18,6 2,1


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Severin a fost de 241.919 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 240.715 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 1.204 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri de 0,5%.

Înfăţişare socialăsus

Severinul este unul dintre ţinuturile de munte decisive pentru existenţa etnică şi politică a Românilor. El e inima românească a Banatului. Din văile lui s-au revărsat Românii, care au îndesit populaţia rară a şesului, în urma operaţiilor de asanare întreprinse în veacul al  XVIII-lea. Oraşul din şes, Timişoara, e schimbat de-abia în vremea noastră în post de comandă românesc al Banatului. Până de curând, satele româneşti din şes priveau numai spre Lugojul aşezat sub munţi. Acesta şi celălalt oraş mare al Severinului, Caransebeşul, capitala bănăţenilor de la munte, au fost centrele rezistenţei româneşti de dinainte de război ale bănăţenilor.


Severinul a fost vatra unei vieţi romano-dacice nu mai puţin intense decât a fost cea dacă, ce s-a desfăşurat pe întinsul lui. Tabula Peutingeriană arată culoarul Cerna-Timiş, prin care trece una din şoselele ce vin dinspre Roma, plin de staţiuni de poştă, de colonii şi de castre.


În veacurile întemeierii Ţării Româneşti, după mileniul de năvăliri, îl găsim animat de viaţă foarte intensă românească. Actele cancelariilor ungureşti arată Severinul şi părţile de munte ale Mehedinţilor locuite de români conduşi de numeroşi juzi, cneji şi voievozi, care atârnă când de regii Ungariei, când de domnul Ţării Românşti. Mircea cel Bătrân de pildă, a stăpânit părţile Mehadiei timp de două decenii, iar episcopii de Râmnic se intitulau încă în veacul al XVIII-lea « Exarhi ai Severinului şi a toată Mehadia ». Legătura strânsă dintre Severin şi Mehedinţii de azi o arată chiar acest nume : « Mehedinţii » amintesc de Mehadia, Ad-Mediam-ul Romanilor, din Severin, ai cărei locuitori de astăzi se cheamă şi azi « Meeginţi » ; iar Turnu-Severin aminteşte numele judeţului vecin din Banat. În veacul de lupte cu Turcii, dominat de figura lui Iancu Corvin, autonomia districtelor româneşti ale Severinului a fost reînoită.


În munţi, austriecii nu au avut cum aduce  colonişti străini. Măsurile administraţiei vieneze : militarizarea « reguluirea » satelor scoase la drumul mare din văi şi de pe culmi, împiedicarea de la însurătoare a fiecăruia « până va şti rugăciunile şi poruncile » şi multe altele asemenea au întâlnit întâi împotrivire vajnică. S-a produs unul din schimburile populaţiei caracteristice graniţei turco-austriece, de mulţimea Severinenilor care au fugit în Oltenia, peste Dunăre sau în Câmpia Tisei şi s-au umplut codrii de haiduci. Câteva decenii mai târziu, după ce mulţi se întorseseră de « răul Cazacilor », care ocupau tocmai Ţara Românească, sau al locurilor, populaţia ţinuturilor de munte ale judeţului « Regimentul de graniţă român-bănăţean 13 » reprezenta una din unităţile cele mai eroice ale Casei de Habsburg.  De la 1700 încolo, nu e câmp de luptă  pe care să nu fi fluturat steagul lor, de care era prinsă o panglică cu apelul « A lui Romul vitejie între voi, Români, să fie ».

Au săvârşit fapte de arme faimoase în ciocnirile cele mai sângeroase : la Lodi, la Arcole, la Austerlitz, la Wagram, la Custozza, la Brescia, la Magenta, la Montobello, la Solferino, la Sadova şi Königrätz, la Valjevo, Pzemisl, Doberto, Isonzo şi Monte San Michele.


În descurs de câteva decenii şcolile regimentului şi războaiele au ales o nouă elită din Românii Severineni. Numărul militarilor înobilaţi şi înaintaţi la ranguri înalte e surprinzător de mare.
Pomenindu-i pe generalii Cena,  Doda, Domăşneanu, Iacobici, Trapcea, nu-i amintim decât pe cei mai cunoscuţi.  De faptul că o bună parte din locuitorii graniţei au umblat aproape toată Europa Centrală, că o generaţie a fost staţionată la Paris (1813-1815), că alta a cunoscut întreaga Muntenie,  când cu ocupaţia austriacă de la 1853-1856, că toate generaţiile şi-au făcut anii de cazarmă în Veneţia, s-a resimţit întreaga românime în munţii Severinului. Stilul ei de lume de la munte a fost potenţat prin ţinuta militară, cu care a fost deprinsă, starea ei economică s-a îmbunătăţit.


Suta de ani de grănicerie (1768-1872) a rămas amintirea privilegiată a Bănăţenilor de la munte.  « Comunitatea de avere a fostului regim grăniceresc româno-bănăţean Nr 13 », înfiinţată la 1872, care administra printr-un comitet ales de delegaţii celor 92 sate grănicereşti cele 220.000 jughere de pădure cu care fusese răscumpărată servitutea silvică de care beneficiaseră, şi Regimentul grăniceresc de gardă, creat de M. S. Regele Carol II în anul 1932, în care slujesc numai tinerii din graniţă, amândouă cu sediul la Caransebeş, constituiesc suportul ei instituţional.


Cu toate acestea, bănăţenilor din munţii Severinului le-au izbutit şi alte realizări de seamă. Ei au îndesit satele româneşti din şes, stăvilind înaintarea spre Tisa a Sârbilor şi majorând numărul coloniştilor germani. Şi tot ei au transformat în veacul al XIX-lea Lugojul şi Caransebeşul în oraşe româneşti.   Nu numai că satele din jur se prelungeau în periferia plugărească a acestor oraşe, ele au răzbit atât în pieţele din mijloc, pe care le-au umplut cu « maistori » români, cât şi în străzile intelectualilor, în care funcţionarii maghiari şi germani erau flancaţi de « arvocaţi » şi « doftori », de funcţionari de bancă şi de profesori şi gazetari români. Ion Popovici-Bănăţeanu, el însuşi fiu de maistor, a trasat câteva tablouri mişcătoare ale vieţii micii burghezii româneşti a acestor oraşe. Victor Vlad-Delamarina, poetul întâmplării atât de cunoscute au « ăl mai tare om din lume », se trage dintr-o familie de intelectuali bănăţeni, iar Gârda, într-o poezie de grai bănăţenesc în care  îşi are obârşia afirmaţia « Că tot Banatu-i fruncea », profesează avocatura la Făget.

Prăbuşirea monarhiei, la 2 ani după epopeea detaşamentului care a luptat în valea Cernei, i-a găsit deosebit de treji pe severineni. 
Au creat încă înainte de 1 Decembrie două « consilii naţionale » româneşti, unul la Mehadia, altul la Caransebeş, care i-a condus în lunile ocupaţiei sârbeşti şi franceze, fiind manifestarea năzuinţei lor de a intra în Statul românesc.

Caracterul intens românesc al Caransebeşului şi Lugojului aproape că au scăzut de pe urma efortului de romanizare a Timişoarei. Satele prezintă specificarea muntenească a situaţiei generale a Banatului : ştiinţă de carte ridicată, lipsa execedentului natural, bunăstare, pământ arabil puţin, împărţit în întregime în loturi sub 5 ha.  Viaţa din munţi îi sileşte pe muntenii din Severin să se consacre în mare măsură păstoritului şi ţuicăritului. Munţii au ferit şi portul popular, cu « opregul », notă distinctivă la femei şi « laibărul » la bărbaţi, de o orăşenizare prea rapidă şi au impus păstrarea ca « sălaşe » a vechilor aşezări risipite pe culmi, care împrejmuiesc satele din munţii Cernei, ai Semenicului, ai Ruscăi, cu o zare întinsă de aşezări izolate sau grupate în mici nuclee.

Economiasus

Posesor al unui subsol bogat în cărbune, al unui pământ acoperit de holde, livezi şi păduri, judeţul S. se remarcă printr-o intensă şi variată activitate economică.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 642.200 ha. Suprafaţa arabilă este de 128.707 ha, adică 20,04% din suprafaţa judeţului şi 0,44% din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţă arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 206 ha, adică 0.16%, iar mica proprietate 128.501 ha, adică 99,84 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 104.515 ha, astfel repartizate :


Porumbul ocupă 46.294 ha, cu o producţie de 434.067 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.), în valoare de 102 mil. lei.


Grâul ocupă 45.183 ha, cu o producţie de 380.381 chint. (prod medie la ha 8,4 chint.).


Ovăzul ocupă 8.978 ha, cu o producţie de 68.165 chint. (prod. medie la ha 7,6 chint.), în valoare de 20 mil. lei.


Orzul ocupă 2.221 ha, cu o producţie de 19.177 chint. (prod. medie la ha 8,6 chint.), în valoare de 5 mil. lei.


Secara ocupă 1.788 ha, cu o producţie de 14.852 chint. (prod. medie la ha 8,3 chint.).


Măturile  ocupă 49 ha, şi hrişca ocupă 2 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.409 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 6.512 ha, cu o producţie de 123.934 chint. fân (media la ha 19,0 chint.) şi 6.480 chint. sămânţă (media la ha 1,0 chint.). Lucerna ocupă 830 ha, cu o producţie de 52.296 chint. fân (media la ha 19,5 chint.). Rădăcinile de nutreţ ocupă 852 ha, cu o producţie de 74.326 chint. (media la ha 87,2 chint.), în valoare de 5 mil. lei.


Plantele alimentare ocupă 5.286 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 3.292 ha, cu o producţie de 199.251 chint. (media la ha 60,5 chint.), în valoare de 25 mil. lei. Varza ocupă 605 ha cu o producţie de 19.489 chint (media la ha 32,2 chint), în valoare de 4 mil. lei. Ceapa ocupă 398 ha, cu o producţie de 9.418 chint. (media la ha 23,6 chint.).


Plantele industriale ocupă 1.448  ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 926 ha, cu o producţie de 2.993  chint. fuior, (media la ha 3,2 chint) şi 3.270 chint. sămânţă.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (642.200 ha) , ogoarele sterpe ocupă 6.051 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 56.453 ha, cu o producţie de 756.510 chint. (prod. medie la ha 13,4 chint.).
 

Păşunile ocupă 73.658 ha.
 

Pădurile ocupă 263.279 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 8.409 ha. cu o producţie de 186.679 chint.
 

Alţi pomi fructiferi 3.186 ha.


Viţa de vie ocupă 170 ha.


Caracteristică. Suprafaţa împădurită a acestui judeţ este clasă pe locul al doilea din ţară.


Creşterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935 :

Cai 28.253, boi 69.895, oi 180.734, bivoli, 76, capre 15.536, porci 40.089, stupi sistematici 6.852, stupi primitivi 3.248.
 

La acest capitol judeţul este caracterizat prin marele număr de capre, reprezentând un procent ridicat al acestor animale faţă de alte judeţe.
 

Industrie.Intreprinderi.
« Jandera », ţesături şi lenjerie bărbătească, Orşova, « Fanto », rafinărie de petrol, Orşova, « Margina-Reşiţa », distilerie de lemn (cărbuni de lemn, alcool metilic, acid acetic, acetat de calciu, catran de lemn), Margina, « Uzinele metalurgice Unite Titan, Nădrag, Calan », Uzina de la Govojdia, tablă neagră şi zincată, articole de tablă şi fontă, drojdie de zinc şi uzina de la Ferdinand, fier, tablă neagră, plumbuită şi zincată, cuie, valţuri de fontă, « Schramm, Hüttl şi Schmidt », unelte şi maşini agricole, fontă turnată, butoaie de tablă, vagonete, valţuri, etc., Topleţ, « Societatea anonimă forestieră din Lomaş », fabrică de cherestea, Zăvoiu, « Soc. anonimă forestieră din Nădrag », fabrica de  cherestea Nădrag, « Mundus Borlova-Armeniş », fabrica de cheresea de la Balta-Sărată, « Căvăran », fabrică de var, Căvăran, Soc anonimă « Minele de feldspat şi cuarţ Teregova », feldspat şi cuarţ, Teregova, « Cooperativa Tomeşti », fabrica de sticlărie.
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judeţului funcţionează 20 bănci (societăţi anonime).


Cooperative de credit (bănci populare) 15, cu 1.519 membri.


Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 4, cu 110 membri.


Cooperative de consum 12, cu 761 membri.
 

Comert. Comerţ cu cereale, animale, păsări, produse animale, lemne de foc, şi de construcţie.
 

Drumuri. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 3.049 km şi 964 m  repartizată astfel :


Drumuri naţionale 300 km 063 m, din care 293 km 919 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar 16 km 144 m  de comunele urbane.


Drumuri judeţene 574 km 714 m, din care 542 km  788 m  sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană, iar  municipiul şi comunele urbane 9 km 297 m.


Drumuri comunale 2.175 km 187 m. 


Lungimea podurilor  este de 9.420 metri, repartizată astfel : poduri naţionale 2.587,43 m, judeţene 4.957,12 m, şi comunale 1.605,45 m.


Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

• Turnu-Severin – Orşova – Baziaş.

• Orşova – Lugoj – Timişoara.

• Lugoj – Reşiţa – Mehadia.

• Haţeg - Caransebeş


Cale ferată. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de  cale ferată de 254 km din care 147 km linii principale simple şi 107 km linii secundare simple.


Itinerarii principale : Rapide : Bucureşti – Timişoara – Jimbolia – (Belgrad – Paris)


Accelerate : Bucureşti – Timişoara.


Staţii importante :  Lugoj, Caransebeş, Băile Herculane, Orşova.


Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Societăţii N.F.R. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş, în legătură cu vapoarele care merg de la T . Severin spre Galaţi.


Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D.D.S.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta - Belgrad – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh -  Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.


Curse regulate ale Societăţilor de navigaţie jugoslavă şi cehoslovacă pe linia Regensburg  - Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad – Orşova – Turnu Severin – Giurgiu – Brăila – Galaţi.


Curse regulate ale societăţii maghiare de navigaţie (M.F.T.R.) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh – Turnu Severin – Lom –Giurgiu – Rusciuc.


Poştă, telegraf, telefon. 5 oficii P.T.T de stat la Lugoj, Băile Herculane, Orşova şi Caransebeş ; 33 oficii autorizate şi 2 agenţii autorizate la Obreja şi Zgribeşti.

Oficii telefonice : 37.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Băile Herculane, situate pe drumul Tierna-Tibiscum (Orşova –Timişoara) al legiunilor romane, au fost cunoscute şi apreciate încă din timpul acestora.  Astăzi, Băile Herculane sunt cea mai mare şi mai modernă staţiune balneară din România. Situată aproape de poalele Domocletului, la 160 m înălţime, pe valea Cernei, într-un minunat cadru de fenomene carstice, înconjurată de masive păduroase, staţiunea e ferită de curenţi şi are un climat foarte plăcut, ceea ce face posibilă existenţa unei flore mediteranee.
 

Ape oligo-metalice, sulfo-saline termale şi radioactive similare celor de la Aachen, Aix-les-Bains, Baden-Baden, Karlsbad. Indicaţiuni : Băile sulfo-saline termale : reumatisme cronice, nevralgii, gută, scrofuloză, maladii osoase, peritonite, fracturi, anchiloze, luxaţii, boli de piele, sifilis, etc.


Băi termale cloruro-sodice (izvorul Herculane) : reumatism, gută, scrofuloză,  boli cronice ale oaselor şi ale articulaţiilor, boli de piele, boli nervoase, paralizii, tulburări digestive, boli de femei, sterilitate.
 

Cura internă : debilitate, anemie, convalescenţe, catarurile căilor respiratorii, diureză, hiperclorhidie.
 

Mai multe stabilimente cu toate instalaţiunile moderne pentru băi, hidroterapie, duşuri, masaj, împachetări, bazine de înot, etc. Hoteluri de toate clasele, numeroase vile, restaurante şi pensiuni, unele cu regim dietetic.


Două sanatorii militare, un sanatoriu al medicilor, un azil, o casă a funcţionarilor Ministerului din Industie şi Comerţ.


Staţiune mult vizitată. Prezintă numeroase şi variate distracţii : cazinou, muzică, dans,  cinematograf, radio, diverse sporturi, bibliotecă, etc.  Plimbări în parcul Maior, pe malul Cernei la Poiană, cascada Cernei, cele 7 izvoare şi Crucea Ghizelei.


Alpinism. În munţii Cernei, pe muntele Godeanu, în munţii Poiana Ruscăi, pe muntele Semenic.


Excursii pe Dunăre, de la Orşova.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 204.798 locuitori, din care 61,6% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 73,4% bărbaţi ştiutori de carte şi  50,1 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 2,1 1,4
•  Primara 68,8 94,2
•  Secundara 20,6 3,1
•  Profesionala 5,4 0,8
•  Universitara 1,9 0,4
•  Alte scoli superioare 1,2 0,1

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului S. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 45.899 loc. (5.266 mediu urban şi 40.633 mediu rural).
 

Şcoli secundare.  În Lugoj : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 şcoală normală de fete, liceu comercial, 1 gimanziu german de băieţi, şcoală profesională de fete, şcoala de agricultură, Conservatorul de muzică « Ion Vidu ».


În oraşul Caransebeş :Academia teologică, 1 liceu de băieţi, şcoala normală, 1 gimnaziu de fete.


În Orşova : 1 gimnaziu mixt, 1 şcoală de cooperaţie, 1 şcoală de ucenici.


Şcoli primare : 246, din care 234 rurale şi 12 urbane (240 şcoli de stat şi 6 confesionale), cu un număr total de 31.150 copii (2.828 mediu urban şi 28.322 mediu rural) şi cu 505 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii.  18, din care  7 rurale şi 11 urbane, cu un număr total de 1.176 copii (692 mediu urban şi 484 mediu rural) şi cu 20 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale. În judeţul S. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Lugoj şi organizaţii locale în Caransebeş, Orşova, Sacul şi Teregova.


Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 17 cămine culturale.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine  în judeţ 90 cămine culturale, 41 soc. muzicale şi 25 biblioteci, adică un total de 156 organizaţii, dintre care 42 au personalitate juridică.


Alte instituţii culturale. În Lugoj : Muzeul arheologic judeţean, Cercul academic bănăţean, Asociaţia română de teatru « Thalia », Soc. literară « Simenicu », Soc. « Cultul aeronautic bănăţean », Liga culturală germană, 4 biblioteci, Asociaţia corurilor şi fanfarelor române din Banat, 10 soc. muzicale şi corale.


În Caransebeş : Muzeul comunităţii de avere, Muzeul Eparhiei ortodoxe, Reuniunea filarmonică.


Teatre şi cinematografe : Teatrul comunal din Lugoj, cinematografe la Lugoj, Caransebeş, Orşova, Nădrag, Făget, Margina, Ferdinand, Rusca-Montană.


Societăţi sportive, 27 societăţi de vânătoare, 14 societăţi sportive, 1 societate de turism.

 

409___willy_proagher_ada_kaleh_11_mai_1942.jpg

Willy Proagher, Ada-Kaleh, 11 mai 1942

411___willy_proagher_ada_kaleh_11_mai_1942_parcel_inundat.jpg

Willy Proagher, Ada-Kaleh, 11 mai 1942, parcelă inundată

412___willy_pragher_ada_kaleh_fortificaie.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, fortificaţie

413___willy_pragher_ada_kaleh_fortificaie_i_locuin.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, fortificaţie şi locuinţă

414___willy_pragher_ada_kaleh_fortificaii_inundate.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, fortificaţii inundate

415___willy_pragher_ada_kaleh_fortificaii_inundate_2.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, fortificaţii inundate-2

416___willy_pragher_ada_kaleh_strada_cafenelei.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, strada cafenelei

417___willy_pragher_ada_kaleh_bazarul.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, bazarul

Până în anii 1960, cei care făceau excursii în insulă, veneau cu produse proprii Orientului, în general dulciuri : halva, sortimente exotice de rahat, halviţă, ...al căror gust a rămas neegalat peste ani.

418___ada_kaleh_colul_cetii.jpg

Ada-Kaleh, colţul cetăţii

419___ada_kaleh_intrarea_n_cetate.jpg

Ada-Kaleh, intrarea în cetate

420___willy_pragher_ada_kaleh_vedere_general.jpg

Willy Pragher, Ada-Kaleh, vedere generală

O minunată imagine a insulei Ada-Kaleh, enclavă orientală în colţul sud-estic al României. Insula, la fel ca şi vechiul oraş Orşova, a dispărut odată cu creşterea nivelului Dunării prin lacul de acumulare de la hidrocentrala Porţile de Fier I

Religiesus

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 75,4 % sunt ortodocşi şi 3,9% sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 202 biserici ortodoxe, 1 mânăstire ortodoxă, 20 biserici greco-catolice, 20 biserici romano-catolice, 4 evanghelico-luterane, 7 biserici reformate, 40 case de rugăciune baptiste şi 5 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. Episcopie ortodoxă la Caransebeş şi Episcopie  greco-catolică în Lugoj.


Protopopiate ortodoxe la : Balint, Birchiş, Bulci, Caransebeş, Făget, Lugoj, Orşova.


Protopopiat greco-catolic  la Balint.

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului S. este municipiul Lugoj.  Judeţul are 3 oraşe (Lugoj, Caransebeş şi Orşova) şi 228 sate, împărţite astfel :
 

• Plasa Balint                                                  26 sate

• Plasa Birchiş                                                 18 sate

• Plasa Caransebeş                                          36 sate

• Plasa Făget                                                    46 sate

• Plasa Lugoj                                                   27 sate

• Plasa Orşova                                                 25 sate

• Plasa Sacul                                                   30 sate

• Plasa Teregova                                             20 sate


Organizare judecătorească. Un tribunal la Lugoj cu 1 secţiune, 9 magistraţi şi 1 procuror. Un tribunal la Caransebeş cu 1 secţiune, 9 magistraţi şi 1 procuror. (E singurul judeţ din ţară cu 2 tribunale). Ambele tribunale se află în Circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara.
 

5 judecătorii la  Lugoj, Caransebeş, Orşova, Făget şi Teregova,  cu un total de 17 magistraţi.


Organizare sanitară. Spitale de stat în Lugoj, Caransebeş (Spitalul Casei Asigurărilor Sociale) şi Băile Herculane (Spitalul « Principele Carol » şi Sanatoriul militar « Regele Ferdinand I »).


În Lugoj se mai află un Sanatoriu particular de boli nervoase, Ambulatorul policlinic comunal, Ambulatorul Casei Cercuale şi Dispensarul « Principele Mircea ».


Dispensare în Caransebeş, Orşova, Teregova, Făget, Margina-Reşiţa, Mehadia şi Rusca-Montană.


Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Lugoj, Caransebeş şi Orşova şi serviciul sanitar al portului Orşova.


Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale din Lugoj are oficii la Caransebeş, Orşova, un spital la Caransebeş, o infirmerie la Ferdinand, o infirmerie la Nădrag şi organizaţii medicale la Lugoj, Caransebeş, Orşova,  Balinţ, Făget, Birchiş, Bata, Sacul, Teregova, Mehadia, Băile Herculane,  Margina şi Voislova, cu un total de 23 medici şi 2 farmacişti.
 

În Lugoj mai activează :  Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Soc. femeilor române, Soc. femeilor de meseriaşi români, Misiunea socială, 2 azile izraelite.


În Orşova : Crucea Roşie, Reuniunea femeilor ortodoxe române, Misiunea romano-catolică.


În Gavojdia : 1 orfelinat.

439___biserica_ortodox_i_bazarul.jpg

Biserica ortodoxă şi bazarul

440___cazarma_principele_nicolae_lugoj.jpg

Cazarma Principele Nicolae, Lugoj

441___lugoj_spatele_grii_1931.jpg

Lugoj, spatele gării, 1931

442___lugoj_buricul_trgului.jpg

Lugoj, buricul târgului

443___lugoj_ceasul_electric.jpg

Lugoj, ceasul electric

444___lugoj_coala_normal_de_fete.jpg

Lugoj, Şcoala Normală de Fete

445___lugoj_vedere_spre_baia_comunal.jpg

Lugoj, vedere spre Baia comunală

446___lugoj_piaa_bisericii_greco_catolice.jpg

Lugoj, piaţa bisericii greco-catolice

Pieţele aveau încă un scop comercial, al schimburilor de produse dintre sat şi oraş. În partea stângă se vede un colţ al casei Bejan.

447___lugoj_teatru_comunal_de_pe_malul_timiului.jpg

Lugoj, Teatru Comunal de pe malul Timişului

448___lugoj_vedere_din_turl.jpg

Lugoj, vedere din turlă

Imagine luată din turla bisericii greco-catolice, spre partea germană. Am fost acolo sus 1-2 ori cu ocazia sărbătorilor de Paşti, pentru că se bătea toaca. Peste Timiş se vede impunătoarea clădire a liceului Coriolan Brediceanu.

660___lugoj_podul_de_fier_mai_1934.jpg

Lugoj, Podul de Fier, mai 1934

Principalele aşezărisus

  • Lugoj, capitala judeţului
    Stema. Pe scut albastru, trei movile verzi, tăiate de o bară de argint, peste care trece un zid, legând două turnuri crenelate, tot de argint. Deasupra, un lup negru cu limba roşie, trecând spre dreapta.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri. Este vechea stemă rectificată.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Ca parte din Banatul Severinului, oraşul L. a fost domnit până la mijlocul secolului XIV de voevozi români, dintre care cei din urmă
    au fost Basarabii Ţării Româneşti. Cele dintâi documente istorice despre oraşul L. datează din vremea lui Ludovic cel Mare (1369). Pe atunci era o simplă cetăţue. Îl găsim apoi menţionat sub regele Sigismund la 1428, pe când era în mâna cavalerilor teutoni. Peste un an, în 1429, aceştia sunt însă răpuşi de Vlad Dracul.
    Curând însă, alt român, Ioan Corvinul, avea să smulgă Lugojul din mâinile Domnului Ţării Româneşti. Cel dintâi titlu al lui Ioan Corvinul a fost, într-adevăr, acela de Ban al Severinului. Nu cunoaştem pe primarii oraşului din acel timp dar ei sunt, probabil, ca toţi dregătorii Banatului lui Ioan Corvin, români.
    La 7 Mai 1529 s-a acordat Lugojului stema municipală. În timpul acela, primarii lui se numeau Dimitrie Luca (1529), M. Luca (1546), Anca Gaspar (1557), etc. În anul 1598 Lugojul a fost asediat fără succes de oştirea turcească a lui Suleiman, beglerbegul Timişoarei.
    Începând din Noemvrie 1852, Lugojul este reşedinţa unei episcopii române unite.
    Monumente istorice. Biserica ortodoxă înalţată în secolul XVIII de “compania Grecească »,  cu două turnuri de faţadă.
    Populaţie
    Municipiul L. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 23.674 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937)
    este de 22.511 locuitori, indicând o scădere naturală de 1.153 locuitori, în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 4.9%.
    Economie
    Industrie. Alimentară: 3 mori sistematice, 1 fabrică de rom, lichior şi coniac, 1 de oţet şi 2 de ghiaţă artificială;
    Textilă: 1 filatură de mătase, 14 fabrici de pânzeturi, 1 de stofe şi postav, 1 de pluşuri, pânzeturi şi stofe pluşate şi de imprimate şi placarde litografiate, 1 de hârtie creponată parafinată şi şervete de hârtie şi 3 tipografii;
    Pielărie:1 fabrică de pielărie şi articole de piele, 1 de mănuşi de piele şi 1 de blănuri şi piei fine;
    Alte industrii: 1 fabrică de aparate de stropit viile, 1 de articole de fontă, 1fabrică
    de calapoade, 1 de tocuri de lemn, 2 de cărămizi şi ţigle şi 1 carieră de argilă pentru cărămidă.
    Din industriile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : « I. Muschong » moară (soc. 15, inv. 10) ; Soc. an. “Moara
    şi Ţesătorie » (soc. 6, inv. 21); « Baümel Steiner & Co »  rom, lichior, coniac (soc. 1, inv. 12); « Abatorul comunal şi fabrica de ghiaţă » (inv. 26); « E. Walcher » filatură de mătase (inv. 8); « Industria textilă »  pânzeturi, stofe, postav (soc. 28, inv. 170); « Lengyel & Co. » pânzeturi, apretură (soc. 7, inv. 6); « Ţesătoria mecanică »,  Fii lui
    Iuliu Richter (inv. 7); « I. Muschong & Co. » fabrică de cărămidă (soc. 15, inv. 14).
    Comerţ. Oraşul face un comerţ întins de cereale, fructe, animale şi produse animale. Judeţul fiind în acelaşi timp bogat în păduri, Lugojul este şi un important centru al comerţului de lemnărie.
    Bâlciuri: 8 Februarie, 9 Mai, 4 Iulie şi 17 Octomvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca “Albina” (sucursală), Banca “Caraşana”, Banca Comerţului, Banca Caraş-Severinului, Banca “Timişana”, Banca
    Agrară din Cluj (sucursală), Banca cooperativă “Timişul », Băncile Bănăţene Unite, Banca Creditul Bănăţean, Banca “Frontiera Banatului”.
    Finanţe publice. Bugetul municipiului L. pe exerciţiul 1936/1937 prevede 25.193.392 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “Coriolan Brediceanu” (cu internat), Liceul de fete « Iulia Haşdeu », Liceu comercial, Şcoală normală de fete, Şcoală profesională de fete, Şcoală de agricultură, Gimnaziu german de băieţi, Conservator particular de muzică, 8 şcoli primare, 5 şcoli de copii mici.
    Instituţii culturale. Asociaţia “Astra” pentru literatura şi cultura poporului român, Soc. literară  « Semenicu », Soc. de lectură « Progresul », Cercul academic bănăţean, Cazinou civilo-militar (cu bibliotecă), Liga culturală germană (cu biblio-tecă), Biblioteca liceului, Muzeul arheologic judeţean, Asociaţia română de teatru  “Thalia », Asociaţia corurilor şi fanfarelor române din Banat, 10 societăţi muzicale şi corale, 7 societăţi sportive şi de vânătoare, teatru comunal, 2 cinematografe.
    Ziare şi reviste. “Cuvântul Satelor” (săptămânal), “Gazeta Brutarilor” (bilunar), “Mozaik” (bilunar), “Păstorul” (bilunar),”Glasul Minorităţilor”  (lunar), “Tribuna
    Comerţului” (lunar),”Misionarul” (trimestrial), “Acţiunea”, “ Banater Bote” (de 2 ori pe săptămână), “Krassó- Szörényi Lapók” (de 2 ori pe săptămână), “Caraş és
    Severini Lapók”.
                            Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 catedrală greco-catolică, 1 biserică ortodoxă (zidită la 1759), 1 romano-catolică, 1 evanghelică, 1reformată, 1 sinagogă şi 1 casă de rugăciune baptistă.
    Instituţii bisericeşti. Reşedinţa episcopiei greco-catolice înfiinţată în 1852, la care au păstorit până astăzi 7 episcopi. Protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Municipiul Lugoj, capitala judeţului Severin, este aşezat la 60 km de Timişoara şi 493 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia principală Bucureşti - Timişoara - Jimbolia.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar jude-ţean, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Consilierat agricol, Cameră agricolă, Cameră de industrie şi comerţ, Oficiu judeţean al camerei de muncă, Direcţia silvică, 2 ocoale silvice, Birou de măsuri şi greutăţi, Percepţie comunală, Pompieri, Chestură de poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Casa cercuală, Oficiu de plasare, Birou vamal şi Intrepozite.
    Asociaţii. Uniunea medicilor din România, Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Sindicatul funcţionarilor comerciali, Soc. comercianţilor, Soc. sodalilor români “Pro-
    gresul », Uniunea micilor industriaşi, Soc. economilor, Soc. meseriaşilor români, Sindicatul crescătorilor de animale, Soc. crescătorilor de păsări.
    Edilitate. Uzină electrică, abator comunal, 16 fântâni arteziene publice. Municipiul este în mare parte canalizat, pavat şi asfaltat. Parcul “ Principesa Elisabeta”  şi câteva grădini publice mai mici.
    Sănătate publică. Spital de stat, Sanatoriu particular de boli nervoase, Ambulator policlinic particular, Ambulatoriul casei cercuale, Dispensarul « Principele Mircea ».
    Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. «  Principele Mircea »,  Soc. femeilor ortodoxe române «Armonia », Reuniunea  « Sfânta Maria » a femeilor greco-catolice, Societatea misiunii sociale romano-catolice, Reuniunea de binefacere a femeilor evanghelice, Reuniunea de binefacere a femeilor izraelite, Azilul de bătrâni judeţean, Orfelinatul judeţean, Căminul de zi al copiilor de muncitori. 
     

Caransebeş. Comună urbană, situată pe malul drept al râului Timiş, la 42 km de Lugoj, 102 km  de Timişoara şi la 467 km de Bucureşti. Staţie c.f pe linia Arad - Timişoara, staţiune climatică.

Are 8.712 locuitori.
 

Industria pentru prelucrarea lemnului « Mundus şi Borlova-Armeniş » S.A., 1 ţiglărie, 1 fabrică de cherestea, Uzină electrică.
 

Comerţ dezvoltat de cherestea, fructe şi nuci.


Banca graniţei, Banca Banatului, Prima casă de păstrare, Banca Poporală.


Academie teologică, Liceul « Traian Doda », Şcoală normală de învăţători, 1 gimnaziu de fete,  Şcoală primară de stat, 2 grădiniţe de copii.


Muzeul comunităţii de avere, Muzeul Eparhiei ortodoxe, Reuniunea filarmonică, Asociaţia « Astra », Fundaţia culturală regală « Principele Carol »,  Casina Română, Casa naţională, 2 coruri, 1 cinematograf, 2 societăţi sportive, Club turistic, 1 societate de vânătoare, Clubul turistic.


Catedrala ortodoxă, Biserica Sf Ioan Botezătorul ortodoxă, 1 biserică romano-catolică, 1 biserică evanghelică, 1 biserică reformată, 1 casă de rugăciune baptistă şi 1 sinagogă.


Primărie, Pretură, Tribunal, Percepţie fiscală, Poliţie, Judecătorie mixtă,  Notariat public, Oficiu de asigurări sociale, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri, Comunitate de avere.


Spitalul Casei Asigurărilor Sociale, Dispensarul primăriei oraşului.


Orşova, comună urbană, port la Dunăre, situată pe ruinele vechii cetăţi Tierna,  aşezată la 137 km de Lugoj, 197 km de Timişoara şi 373 km de Bucureşti.


Are peste 5.540 locuitori.


Fabrici de textile « Dunărea » şi « Jandera », Fabrica de mănuşi « Englisch »


Comerţ redus de articole alimentare, pescărie. Trafic de mărfuri pentru export.


Banca Timişoreană, Banca de credit, Prima casă de păstrare.


Gimnaziu mixt de stat, Şcoală de cooperaţie, Şcoală de ucenici, 2 şcoli primare, 2 grădiniţe de copii mici.


Cultul eroilor, Asociaţia « Astra », Casinoul român, 4 coruri, 1 societate de vânătoare, Reuniunea civilă de tir, Clubul sportiv « Alionul », 1 cinematograf.


Biserica ortodoxă, 1 biserică romano-catolică, 1 evanghelică, 1 casă de rugăciune baptistă, sinagogă.


Protopopiat ortodox.


Primărie, Percepţie, Judecătorie mixtă, Oficiu vamal, 2 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Căpitănia portului, Poliţie,  Serviciu hidraulic, Percepţie fiscală, Agenţie N.F.R., Subinspectorat de vânătoare.


Reuniunea comercianţilor patroni, Reuniunea tinerilor comercianţi.


Dispensar comunal.


Soc. « Crucea Roşie », Reuniunea femeilor ortodoxe române, Misiunea romano-catolică.

Fotografiisus

1963___caransebes_1.jpg

Caransebeş, Podul de Fier

1964___caransebes_2.jpg

Caransebeş, Vila Popov

1965___caransebes_3.jpg

Caransebeş, centru

1966___caransebes_4.jpg

Caransebeş, Şcoala Normală "Ioan Popazu"

1967___caransebes_4.jpg

Caransebeş, liceul "Traian Doda"

1968___caransebes_6.jpg

Caransebeş, Banca Graniţei

1969___caransebes_7.jpg

Caransebeş, internatul liceului "Traian Doda"

1970___caransebes_8.jpg

Caransebeş, alee pe malul apei

1974___lugoj_cca_1920_22_enoriai_n_faa_bisericii_greco_catolice.jpg

Lugoj, cca 1920-22, enoriaşi în faţa bisericii greco-catolice