Judeţul Storojinet

Judeţul Storojinet

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul S. este asezat la granita dinspre Polonia, fiind unul dintre cele cinci judete ale Bucovinei.
 

Suprafata. 2.653 km². Este unul dintre cele mai mici judete ale tarii.
 

Vegetatia. Întregul judet apartine zonei paduroase (pini si molizi dominanti în regiunea obcinelor; fagi în rest, începând cam de la 500 m altitudine).  Vaile cu terasele si cu dealurile mai joase si întreg nordul judetului sunt complet despadurite. Este interesanta pastrarea masivelor puternice de fagi, pe dealurile înalte de la hotarul acestui judet catre judetul Cernauti.
 

Bogatii minerale.  Prin partea de apus a tinutului trece zonea cutelor diapire (cu sâmburi de sare si eventuale zacaminte de petrol) ; iar în cea de rasarit s-a constatat prezenta lignitului.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul S. si-a luat numele de la orasul capitala.
 

A fost creat de austrieci, dupa rapirea Bucovinei (1775). Istoria sa graviteaza, în sec XV si XVI în jurul deselor conflicte armate cu Polonia, - în special acela provocat de Pocutia vecina.


În cuprinsul acestui judet se afla Dumbrava Rosie, padure de stejari rasarita din ghinda semanata din porunca lui Stefan cel Mare, pe locul arat de cei 10.000 poloni prinsi si înjugati de el dupa lupta de la Codrii Cosminului (1497). Orasul Vijnita este leaganul familiei Tautul, ai caror membri- printre care legendarul logofat - s-au ilustrat dintre boierii Moldovei.


Monumente istorice. Biserica din Vijnita , construita în întregime din lemn, având forma tipica a bisericilor rutene.
 

Biserica ortodoxa din Budenit , zidita în sec al XVII-lea.

Populaţiesus

Starea populatiei. Judetul S. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 169.518 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex
 

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 169.518  81.711  87.807
Total urban 18.771    8.901   9.870
    1. Orasul Storojinet     8.611    4.151   4.460
    2. Orasul Vascauti     6.354    2.958   3.396
    3. Orasul Vijnita     3.806    1.792   2.014
Total rural  150.747  72.810 77.937
    1. Plasa Ceremusului    44.313  21.222 23.091
    2. Plasa Flondoreni    70.272  34.032 36.240
    3. Plasa Rastoacelor    36.162 17.556 18.606


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 169.518 30-49 de ani 39.316
  0- 9 ani 44.435 50-69 de ani 19.557
10-29 ani 61.928 70 de ani si peste  3.655
    Vârsta nedeclarata     627


Miscarea populatiei. La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului S. a fost de 182.472 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 169.518 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural  de 12.945 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 7,6%.

Înfăţişare socialăsus

Judetul Storojinet cuprinde doua regiuni deosebite : Valea Ceremusului si Valea Siretului. Ceremusul, apa limpede de munte, în tot cursul sau formeaza hotarul tarii noastre dinspre Polonia si se varsa cu toata apa adunata  de pe la pâraie în Prut. În schimb, Siretul atrage spre sine toate pâraiele  ce izvorasc din muntii Bucovinei, situati la est de râul Ceremus. Valea Ceremusului tinde de la sud la nord, iar cea a Siretului coboara de la vest spre est.
 

Teritoriul judetului este cuprins în cea mai mare parte  de munti. Numai regiunea din jurul Storojinetului poseda sol fertil. Din aceasta cauza gospodaria judetului, în ce priveste cerealele, est deficitara. Alimentele trebuiesc importate, în timp ce lemnul se exporta.
 

Îndeletnicia de capetenie este, în valea Ceremusului, munca silvica si plutaritul. In masura destul de întinsa, se practica si pastoritul. În valea Siretului se cultiva agricultura.


Neavând industrie, populatia n-a fost supusa transformarilor sociale ca în alte locuri. Vechile obiceiuri, vechile datini staruie si acuma. Ele se manifesta în credinta, în vorba, în atitudini si în îmbracaminte.


În vala Ceremusului locuiesc Hutanii, o populatie care astazi vorbeste limba slava. Originea lor nu e cunoscuta. Cercetatorii îi prezinta drept Tatari, înruditi cu vechii Uti sau Tatari romanizati, care în urma au fost slavizati.  La fel s-ar putea sustine ca ei sunt o enclava de popor mongol, parasit  aici de Tatarii navalitori. Însusi numele Ceremus este tatatesc, derivând de la neamul mongol zis Ceremusli. Teoria dupa care Hutanii au vorbit odata româneste îsi poate gasi justificarea în marele numar de cuvinte românesti întâlnite în limba lor.

 


Prezenta Hutanilor în valea Ceremusului nu se constata înainte de sec al XVIII-lea. Astfel, documentele istorice sunt contrare unei vechimi prea mari a Hutanilor în Bucovina. Ei au aparut, venind din muntii Maramuresului si ai Galitiei, luând în arenda muntii manastirii Putna.  In urma reformei din 1849 au devenit stapâni pe locurile ocupate de ei mai întâi.


Portul lor se deosebeste mult de cel al populatiei din restul Bucovinei. Predomina culoarea rosie.


În valea Siretului populatia este româneasca. Cultiva aproape exclusiv agricultura, când nu prefera sa lucreze la fabricile de cherestea sau sa practice pastoritul. Satele Banila, Ciudeiul si Ropcea se gasesc în centrul  solului fertil.


O traditie culturala, în adevarate ei acceptiune, nu exista, considerându-se eterogenitatea etnica si caracterul eminamenate rustic al poulatiei. Totusi, nu putem omite faptul ca un numar însemnat de familii românesti sunt originare din judet. Din satul Jadova e originara familia Goian, reprezentantii careia se întâlnesc adesea ocupând dregatorii importnte în Moldova. Iordanestii au fost satul familiei Hasdau. Din Patrauti a pornit pe vremuri familia Turculet, care în secolul al XVII-lea a jucat un mare rol în armata poloneza. Satul, astazi orasul Vijnita, este creatia familiei Tautul, care este des mentionata în istoria Moldovei, unde s-a distins prin destoinicie  si curaj. În satul Davideni petrece astazi geneologistul Sever Zota, care în fermecatorul sau castel cauta liniste dupa o viata plina de munca si de creatie  stiintifica. În Storojinet, capitala judetului, se gaseste conacul lui Iancu Flondor, care n-a fost numai un mare luptator  în vremuri de rastriste, ci presedintele constituantei care a votat unirea Bucovinei cu România.

Economiasus

Exploatarea padurilor si cultura pamântului sunt principalele activitati economice ale judetului S.
 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 265.300 ha. Suprafata arabila este de 80.018 ha, adica 30,16% din suprafata judetului si 0,27% din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 9.636 ha, adica 12,04% , iar mica proprietate 70.382 ha, astfel repartizate :


Porumbul ocupa 14.408 ha, cu o productie de 202.807 chint. (prod. medie la ha 14,0 chint.), în valoare de 48 mil. lei.


Ovazul ocupa 12.017 ha, cu o productie de 132.283 chint. (prod. medie la ha 11,0 chint.), în valoare de 40 mil. lei.


Grâul ocupa 6.688 ha, cu o productie de 76.955 chint. (prod medie la ha 11,5 chint.), în valoare de 30 mil. lei.


Secara ocupa 6.627 ha, cu o prodcutie de 89.328 chint. (prod. medie la ha 13,4 chint.), în valoare de 26 mil. lei.


Orzul ocupa 2.240 ha, cu o productie de 25.189 chint.8 (prod. medie la ha 11,2 chint.), în valoarede 6 mil. lei.


Hrisca ocupa 301 ha.


Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 11.371 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 7.750 ha, cu o productie de 217.475 chint. fân (media la ha 28,1 chint.), în valoare de 29 mil. lei si 802 chint. samânta (media la ha 0,1 chint.) ; lucerna ocupa 495 ha, cu o productie de 15.576 chint. fân (media la ha 31,4 chint.), în valoare de 2 mil. lei si 40 chint. samânta (media la ha 0,1 chint.) ; radacinile de nutret ocupa 363 ha, cu o productie de 72.242 chint. (media la ha 199,0 chint.), în valoare de 5 mil. lei.


Plantele alimentare ocupa 13.367 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 11.753 ha, cu o productie de 1.912.077 chint. (media la ha 162,6 chint.), în valoare de 239 mil. lei.


Fasolea printre porumb da o productie de 15.998 chint., în valoare de 6 mil. lei. Dovlecii printre porumb dau o productei de 114.623 chint., în valoare de 6 mil. lei.


Plantele industriale ocupa 1.329 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 449 ha, cu o productie de 3.041 chint. fuior (media la ha 6,7 chint.), în valoare de 22 mil. lei si 2.702 chint. samânta (media la ha 6,0 chint.), în valoare de 1 mil. lei ; inul ocupa 265 ha, cu o productie de 724 chint. fuior (media la ha 2,7 chint.), în valoare de 4 mil. lei si 957 chint. samânta (media la ha 3,6 chint.) ; sfecla de zahar   ocupa 232 ha, cu o productie de 47.844 chint. (media la ha 206,2 chint.), în valoare de 3 mil. lei.


Caracteristica. Suprafata ocupata de cartofi în acest judet este clasata în locul al 2-lea din tara.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (265.330 ha) , ogoanele sterpe ocupa 11.670 ha.
 

Fânetele ocupa 22.146 ha, cu o productie de 327.760 chint. (prod. medie la ha 14,8 chint.), în valoare de 36 mil. lei.
 

Pasunile ocupa 19.921 ha.


Padurile ocupa 80.296 ha.


Livezile de pruni ocupa 206 ha.


Alti pomi fructiferi 735 ha.


Vita de vie ocupa 10 ha, (din care viile pe rod 8 ha).


Cresterea animalelor. În judetul S. se gaseau în anul 1935 :

Cai 16.878, boi 50.587, capre 2.023, porci 22.618, stupi sistematici 4.670, stupi primitivi 1.362.
 

Industrie. 68 mori, 18 fabrici de spirt, 1 de surogat de cafea, (Carapciu –pe -Siret), 2 de lichior (Storojinet), 2 de unt, (Adâncata si Banila-pe Siret), 1 de dojdie comprimata (Carapciu- pe-Siret), 1 distilerie de spirt (Milie), 2 tesatorii (Storojinet si Vijnita),1 fabrica de glucoza si scrobeala (Slobozia- Banila), 3 de sapun (Storojinet, Vijnita si Ciornohuzi), 3 de pielarie (2 la Storojinet si 1 la Rastoace), 25 de cherestea, 1 de mobile (Banila-pe –Siret) 1 de placaj (Crasna-Ilschi) si 2 cariere de var (Crasan-Ilschi si la Crasna Purnei).


Din întreprinderile de mai sus, urmatoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei si peste. Fabrica de surogat de cafea a soc. « Grigorcea », Carapciu-pe –Siret (inv.9), Fabrica de spirt Simion Auslander, Cires (inv. 5), Fabrica de spirt si drojdie comprimata « Grigorcea », Carapciu-pe-Siret (inv.7), Fabrica de glucoza si scrobeala a soc. « Soare », Slobozia- Banila (soc. 16, inv. 17), Fabrica de cherestea a soc.  “Industria silvica din Bucovina”, Crasna –Ilschi (soc 15, inv. 229 si Fabrica de cherestea Felix si Mihael Adelsberg (inv.7).
 

Statiuni climatice, balneare, turism.  Ciudeiu - statiune climatica de interes local, situata în regiunea dealurilor. Locuinte la tarani. Gara locala pe linia  Carapciu-pe –Siret – Ciudeiu.


Cosciuia - mic catun asezat între dealuri, la 20 km de Ciudeiu si vizitat în timpul verii pentru aerul curat si clima placuta pe care o are. Gara locala pe linia Ciudeiu-Cosciuia.


Vijnita si Vijnicioara - statiuni climatice situate în regiunea muntilor. Ambele în curs de organizare, nu au deocamdata decât o limitata valoare locala. Gara la Vijnita pe linia Grigore Ghica Voda – Vijnita.


Sub raportul frumusetilor naturale judetul S. se împarte în doua regiuni distincte : aceea  a izvoarelor Siretului, cu numeroase ape si munti taiati de torenti repezi, si apoi, Valea Ceremusului. Aceasta din urma cuprinde cea mai mare parte  a unui tinut extrem de interesant, cunosct sub numele de Tara Hutulilor sau a Hutanilor.


Popor mult diferentiat ca limba, particularitati etnice, de toate celelalte nationalitati care locuiesc pamântul românesc, asezat la o rascruce de hotare, Hutulii au format altadata un centru, din care doua parti sunt astazi pe teritorii straine : Polonia si Cehoslovacia.


Turistul poate patrunde, în tinutul românesc locuit de ei, pe trei cai, dintre care cea mai de seama este aceea care pleaca de la Cernauti spre Vijnita.


Tara Hutulilor, asezata de o parte si de alta a vaii Ceremusului, este cea mai mare parte a ei, un tinut de munte, de o frumusete impresionanta, cu chei strâmte, paduri întinse, ape salbatice. Satele sunt curate. Biserice svelte de lemn, cu turle rotunde, se înalta pretutindeni, iar obiceiurile localnicilor pastreaza, adeseaori, semne ale unei îndeaproape înrudiri cu vechile obiceiuri si particularitati românesti.


Strabatuta de numeroase plute, ca si Valea Bistrtei, cu care are, de altfel, numeroase asemanari de peisaj, valea Ceremusului este una dintre cele mai frumoase din câte numara Tara noastra.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 136.500 locuitori, din care 56,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 69,3% barbati stiutori de carte si 39,5% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 


 

 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1. Extrascolara 2,8 1,8
2. Primara 79,3 93,2
3. Secundara 12,8 3,6
4. Profesionala 2,7 0,9
5. Universitara 2,1 0,4
6. Alte scoli superioare 0,3 0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului S. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 41.619 loc. (3.237 mediu urban si 38.382 mediu rural).
 

Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 gimnaziu de baieti, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial de baieti, 1 scoala peofesionala de cosarcarit.


Scoli primare. 153, din care 143 rurale si 10 urbane (147 scoli de Stat si 6 confesionale), cu un numar total de 29.547 elevi (2.145 mediu urban si 27.402 mediu rural) si cu 579 învatatori si alt personal didactic  (situatia din 1934).


Gradini de copii. 10 de Stat, din care  6 rurale si 4 urbane, cu un numar total de 487 copii (244 mediu urban si 243 mdiu rural) si cu 11 conducatoare (situatia din 1934).


Institutii culturale.  Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale  în Storojinet, Adâncata, Budenit, Corcesti Crasna Ilschi si Jadova.


Liga culturala are sectiuni în Cupca si Stanestii-de-Jos.


Soc. pentru cultura si literatura româna în Bucovina are organizatii culturale în : Budenit, Cabesti, Capciu-pe-Ceremus, Mihova, Ropcea, Suceveni si Vijnita.


În comuna Ciudeiu activeaza « Ateneul Român » afiliat societatii de mai sus.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine 84 camine culturale, 2 soc. muzicale si 3 biblioteci, din care 45 au personalitate juridica.


Societatea mazililor si razesilor moldoveni are filiale în : Banila-pe-Ceremus, Carapciu-pe-Ceremus si Voloca-pe-Ceremus.


Case ucrainiene de lectura exista în comunele Banila-pe-Ceremus, Barbesti, Bahna, Berhomete-pe-Siret (doua biblioteci), Ciornohuzi, Ispas, Rastoace si Vijnicioara.


Alte institutii culturale în comunele rurale :
 

Soc. pentru cultura « Sentinela razaseasca » la Costesti, cabinetul de lectura « Vasile Prodan » la Ispas, Asoc. Culturala « Fratia » la Banila-pe-Siret, Casa polona de lectura la Banila-pe-Ceremus, Soc. « Jugenbund Edelweiss » la Ciresel-Catrineni, Soc. scolara ebraica « Safah Ivria » la Stanestii-de-Jos.


În orasul Storojinet mai activeaza : Soc. « Unirea », Soc. « Iancu Flondor », Soc. Arcaseasca “Dragos-Voda”, Soc. « Culturala germana », Soc.  « Sion », Biblioteca  « Soare Rasare », 1 cabinet de lectura polon, 1 soc. corala, 4 soc. sportive si de vânatoare si 1 cinematograf.


În Vascauti-pe-Ceremus  : Soc. culturala « Dionisie Bejan », Soc. intelectualilor « Dacia », 2 societati culturale polone,1 ucraineana si 2 evreiesti, 1 soc. de vânatoare.


În orasul Vijnita  : Asoc. « Spiru Haret », Cabinet de lectura polon, 1 soc.culturala ucraineana, 4 evreiesti, 4 soc, sportive si de vânatoare.

Religiesus

 


Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 78,1% sunt ortodocsi si 1,9% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 77 biserici ortodocse, 4 greco-catolice, 20 romano-catolice, 4 evanghelice, 1 armeano-catolica, 4 case de rugaciuni baptiste, 1 adventista, 1 lipoveana si 46 sinagogi si case de rugaciuni izraelite.
 

Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe, la Adâncata si Berhomete-pe- Siret.
 

Judetul S : se afla sub jurisdictia Episopiei Cernautilor (Mitropolia Bucovinei).

Administraţiesus

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are 1 oficiu la Storojinet  si servicii medicale în Storojinet, Vascauti-pe-Ceremus, Vijnita, Ciudeiu, Stanesti, Banila, Jadova, Berhomete-pe-Siret, Crasna-Ilschi si Carapciu-pe-Ceremus, (total 13 medici).
 

În orasul Storojinet mai activeaza: Soc. Doamnelor Române, Soc. Doamnelor Catolice, Soc. Doamnelor Evanghelice, Soc. “Paupertatea” si 3 societati de binefacere evreiesti.


În orasul Vijnita: Soc. Polona de ajutor fratesc si Asoc. femeilor de ajutor pentru sarmani.


În comunele rurale  : Soc. « Paupertatea » la Ciudeiu, Soc. « Ajutorul Fratesc Polon » la Carapciu-pe-Ceremus, Soc. evreieasca pentru ajutorarea sarmanilor si bolnavilor « Bicor Cholim » la Stanestii-de-Jos.

Principalele aşezărisus

  • STOROJINET, capitala judeţului
 
Stema. Pe scut de argint un brad verde pe o terasă neagră.
Simbolizează aşezarea oraşului într-o regiune păduroasă.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.

            Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Storojineţ, este o veche aşezare moldovenească.
Se pomeneşte despre Storojineţ pe vremea lui Alexandru cel Bun, care a pus sub ascultarea episcopului de la Rădăuţi besericile din 50 de sate, printre care aflăm şi Storojineţul.
A doua menţiune despre Storojineţ, tot ca sat, este din 18 Februarie 1448, când Roman voevod dă boierului Petrea, fiul lui Toma, « satul Storojineţ pe Siret ».
            Populaţie
Oraşul S. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 8.611 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale,  (calculată la 1 iulie 1937), este de 8.631 locuitori.
Economie
Industrie şi comerţ. 1 fabrică de spirt, 2 de liqueur, 1 ţesătorie, 1 fabrică de săpun, 2 de pielărie şi 3 de cherestea. Obiectul de predilecţie  al comerţului local îl formează produsele agricole.
Desvoltarea economică a oraşului este stânjenită de faptul aşezării sale în apropiere de Cernăuţi.
Bâlciuri. 22 Iunie şi 28 August.
Instituţii de credit. Banca Învăţătorilor « Mihai Chisanovici » şi Banca Evreiască.
Finanţe publice.  Bugetul oraşului S., pe exerciţiul 1936/1937, prevede următoarele cifre : venituri şi cheltuieli, 3.184.939
Cultură
Învăţământ. Liceul « Regele Ferdinand I », 5 şcoli primare şi 1 grădină de copii.
Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol », Societatea « Unirea », Societatea « Iancu Flondor », Societatea Arcăşească « Dragoş Vodă », Societatea culturală germană, Societatea « Sion », Biblioteca « Soare Răsare », Cabinetul de  lectură polon « Czetalnia Polska », Corul doamnelor române « Eusebie Mandicevschi », 4 societăţi sportive şi de vânătoare, 1 cinematograf.
Ziare şi reviste. « Buletinul oficial al judeţului Storojineţ ».
            Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 2 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 evanghelică, 1 capelă lipovenească şi 5 sinagogi.
Administraţie
Oraşul S., capitala judeţului Storojineţ, este situat la 15 km de Cernăuţi şi la 533 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Adâncata-  Berhomete-pe-Siret.
Instituţii publice : Prefectură, Pretura plăşii Flodoreni, Tribunal, Judecătorie, Poliţie, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Primărie, Servicii sanitare (judeţean şi comunal), Percepţie comunală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu judeţean de drumuri, Revizorat şcolar, Cameră de agricultură.
Asociaţii.  Soc. Funcţionarilor publici, Cercul Regional A.T.I.P., Asoc. învăţătorilor din judeţul Storojineţ, Asoc. şoferilor patroni.
Edilitate. Uzină electrică, Uzină de apă, Canalizare, Conductă de apă
Sănătate publică. Spital de stat.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. Doamnelor Române, Soc. Doamnelor Catolice, Soc. Doamnelor Evanghelice, Soc. Doamnelor israelite, Soc. « Pauperitatea », Societăţile israelite « Armuth » şi « Jad Haruzim"

Fotografiisus