Judeţul Târnava Mică

Judeţul Târnava Mică

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Târnava-Mică este aşezat în mijlocul Transilvaniei, pe apa cu acelaşi nume.


Suprafaţa: 2.081 km². Este unul dintre cele mai mici judeţe ale ţării.


Înfăţişarea pământului. Două culmi cu spinarea netedă urmează pe dreapta şi pe stânga valea largă cu terase a Târnavei- Mici în direcţia E.-V. Culmea de pe stânga e mai înaltă (peste 500 m), dar mai fragmentată; cea de pe dreapta e mai joasă, însă mai uniformă. Afluenţii scurţi au despărţit, în curmeziş, numeroase picioare de deal în marginea dinspre vale a culmilor principale, iar alunecările de straturi au dat văilor secundare aspectul de circuri.


Climă şi ape.  Clima este în general  aspră şi umedă. Apa cea mai importantă este  Târnava –Mică. 
Ea taie judeţul în mijloc.  La nord însă, Mureşul face hotarul ţinutului spre judeţul Mureş. Iar la sud, Târnava-Mare se întâlneşte cu Târnava-Mică.


Vegetaţie: Pădurea de fag s-a păstrat în masive mai întinse numai pe culmea înaltă dintre Târnave.
La nord despădurirea a fost totală. N-au mai rămas decât puţine pâlcuri de fagi, în est, şi ceva mai numeroase de stejari. Aici pădurile sunt asociate cu vegetaţia de stepă (ierburi înalte).


Bogăţii minerale. Partea de mijloc a judeţului e cunoscută prin exploatarea gazului metan (Basna, Şaroş, Nadeş). De altfel întreg ţinutul face parte din zona acestui combustibil.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Târnava-Mică face parte din cele dintâiu judeţe  ale Ardealului. Este amintit pentru prima oară în documente în 1291.
 

Ştefan cel Mare şi urmaşii lui, până la Ştefan Lăcustă, au stăpânit  în acest judeţ Cetatea de Baltă, de care depindeau 8 sate : Diciosânmărtin, Cuştelnic, Craifalău, (Crăieşti), Sălcud, Petrisat şi Zagăr. Ştefan cel Mare primise ca dar  de la regele Vladislav şi dealul cu vii din satul Velţ.


Capitala sa, Blajul, a fost, începând cu 1737, când vlădica Ioan Inochenţie Micu a mutat într-însa reşedinţa episcopiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, cetatea culturală de rezistenţă a românismului.


Monumente istorice. Castelul Mitropolitan greco-catolic din Blaj, zidit în sec XVI, fostă reşedinţă a lui Mihail Apaffy, principele Transilvaniei.


Biserica evanghelico-luterană din comuna Bazna, zidită în sec XVI.


Castelul domeniului romano-catolic din Iernut, fosta reşedinţă a principelui Ardealului, George Rakoczi.


Biserica evanghelico-luterană din comuna Proştea-Mare, zidită în anul 1575.


Piatra Libertăţii ridicată pe Câmpia Libertăţii, pe locul unde Simion Bărnuţiu şi-a rostit la 1848 profeticele sale cuvinte.


Cetatea-de-Baltă. Se află aici un mare castel seniorial cu ornamente din sec XVIII, cu o bibliotecă bogată, răvăşită în 1918 de ţăranii răsculaţi. Din vremea stăpânirii acestor locuri de către voievozii Moldovei n-a mai rămas nimic. Se poate vedea doar locul unde se înălţa castelul lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi al urmaşilor lor.

Populaţiesus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Târnava-Mică  numără 148.340 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 148.340 72.981 75.359
Total urban 14.898 7.225 7.673
1. Orasul Blaj 4.716 2.365 2.351
2. Orasul Diciosânmartin 6.355 3.046 3.309
3. Orasul Dumbraveni 3.827 1.816 2.013
Total rural 133.442 65.756 67.686
1. Plasa Blaj 44.769 22.198 22.571
2. Plasa Diciosânmartin 42.061 20.620 21.441
3. Plasa Dumbraveni 26.872 13.202 13.670
4. Plasa Iernut 19.740 9.736 10.004


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 148.340 30 - 49 de ani 33.795
0 - 9 ani 42.339 50 - 69 de ani 18.441
10 - 29 ani 48.445 70 de ani si peste 4.952
    Vârsta nedeclarata 368


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Târnava-Mică conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 4.916 4.015 1.901 32,1 19,7 12,4
1931   149.367   4.966   2.913   2.053   33,2   19,5   13,7
1932   151.409   5.258 3.051 2.207 34,7 20,2 14,5
1933   153.539 4.924 2.998 1.926 32,1 19,5 12,6
1934   155.346   4.706 3.071 1.635 30,3 19,8 10,5
1935   156.607   4.724 3.040 1.684 30,2 19,4 10,6
1936   158.714 4.867 2.850 2.017 30,7 18,0 12,7


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Târnava-Mică a fost de 160.597 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 148.340 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 12.257 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 8,3 %.

Înfăţişare socialăsus

Judeţul Târnava-Mică cu formele lui deluroase, cu pante domoale şi lunci largi, străbătute de văi şi cu zonele de vegetaţie naturală sau cultivată de om, cu solul bogat în materii hrănitoare, a determinat tipul şi evoluţia aşezărilor rurale de pe întreg cuprinsul lui. Tipul satului românesc este cel îngrămădit, caracteristic regiunilor cu agricultură evoluată. Casele sunt clădite în lungul aceleiaşi uliţi, iar direcţia străzii este determinată de pantele reliefului. Tipul acesta de sat din cuprinsul Târnavelor are şi el mai multe variante, datorită naţionalităţilor care-l locuiesc şi vetrei pe care s-a putut aşeza. Satele din lungul Târnavelor sunt aşezate în luncă, ori la contactul acestei unităţi morfologice cu dealul din faţă.


Aici pământul e bun, prielnic agriculturii şi fânaţului, dealul apropiat favorizează  cultivarea viţei de vie şi a pomilor roditori, iar apa necesară omului şi animalelor se află la o mică adâncime de sol. Aceste condiţii au determinat îndesirea satelor în tot lungul râului, creându-le o bună stare materială înfloritoare.


Cele câteva sate săseşti şi ungureşti prezintă unele nuanţe deosebite de cele româneşti. Satul săsesc trădează peste tot evoluţia spre faza compactă. Casele sunt mari şi arătoase, ridicate din ziduri masive, vădind bunăstarea materială, iar rânduiala gospodăriilor e vrednică de văzut.  Satele ungureşti aşezate în partea nordică şi sud-estică a judeţului, în orânduirea clădirilor, zidirea casei, a grajdului cu şură, în împrejmuirea intravilanului şi în cioplirea stâlpilor de la poartă şi uşa de intrare, vădesc influenţe venite dinspre secuime.


Satele care s-au aşezat pe coastele de dealuri din preajmă, ori mai departe de zona luncilor,  au căutat mai ales “faţa” însorită. Casele sunt grupate pe creste ori uneori pe deal, răsfirate, ori în formă de amfiteatru, străjuite de biserica aşezată la mijloc ori la o parte a satului, dominând toate gospodăriile, de unde veghează ca o stea călăuzitoare asupra vieţii spirituale a locuitorilor. În regiunile mai depărtate de albia apelor mari ori pe văile afluente secundare, întinderea satului a urmat cursul acestor şuviţe de apă. Valea însăşi alcătuieşte strada principală, casele şi gospodăriile fiind aşezate pe amândouă malurile în dreapta şi în stânga apei.


Un alt grup de populaţie  de pe teritoriul judeţului, cu un trecut istoric încă nelămurit până azi, sunt Scheii din Cergăul-Mic. Cercetările filologilor şi ale istoricilor nu au putut dezveli pe deplin originea lor. Scheii de azi – după unii învăţaţi - sunt bogomilii refugiaţi în Ardeal din secolele XII-XIII de peste Dunăre, alţii susţin că ar fi prizonieri bulgari luaţi în timpul expediţiei regelui Ungariei, Ştefan V care, la 1261 şi 1266 a pătruns cu armatele lui – între care se aflau mulţi nobili ardeleni – până departe, în preajma Vidinului şi Plevnei.


Originea bulgărească a acestui fragment de neam o vădeşte faptul că satul Cergăul-Mic, încă din sec XIV poartă denumirea de « bulgăresc ». Vechile lor cărţi de rugăciune  « canţionalele » păstrează până azi texte arhaice care aparţin « unora din cele mai interesante monumente slave ».


Modul de clădire a caselor din satele judeţului variază mult, fiind determinat de prezenţa unuia sau altuia din materialul de construcţie, de bunătatea pământului ori de influenţele germane sau ungureşti.


Pereţii caselor româneşti – când nu sunt zidite din cărămidă – se ridică din grinzi şi nuiele, care apoi se bulgăresc cu argilă frământată în paie şi pleavă.  Acoperişul clădirilor mai vechi era făcut din paie, azi ele sunt înlocuite tot mai mult prin ţiglă.


Casele ungureşti şi îndeosebi cele săseşti, sunt clădite trainic din piatră şi cărămidă, având camere mai largi şi spaţioase şi acoperişul din ţiglă, vădind bunăstarea populaţiei şi urmele unui trecut de clase privilegiate.


Oraşele judeţului, Diciosânmărtinul şi Dumbrăvenii sunt creaţiuni străine, populate în majoritate, până azi, cu unguri şi germani.


Diciosânmărtinul este o alcătuire ungurească, a cărui dezvoltare este legată de faptul că acest târguşor a fost înainte de război mai multă vreme capitala judeţului, numărul elementelor ungureşti crescând an de an.


Dumbrăvenii îşi datoreşte existenţa de centru comercial şi de târg, elementului armean, colonizat aici din Moldova, în veacul XVII de către principele ardelean Mihail Apaffi, care i-a înzestrat pe noii veniţi  cu însemnate privilegii materiale şi scutinţe de biruri. Graţie politicii statului unguresc purtată faţă de armeni, în a doua jumătate a veacului XIX s-au maghiarizat cu totul.

Blajul, capitala  judeţului, este singurul centru urban de creaţiune curat românească. Ctitorul şi întemeietorul este episcopul Inochenţiu Micu Clain, care la 1737, schimbând domeniul de la Gherla şi Făgăraş cu cel al Blajului, îşi muta reşedinţa din cetatea descălecătorului legendar Negru Vodă, în castelul părăsit de la îmbinarea Târnavelor, vechiul loc de popas, vânătoare şi petreceri  pe timpul verii al principelui Mihail Apaffi II. Episcopul românilor ajunge astfel stăpânul acestui sat modest de iobagi unguri. Mucenicul ierarh şi-a dat seama de marele rol pe care-l are biserica şi şcoala în viaţa neamului său. După multă chibzuială, adună la 1738 un mare sobor  de protopopi şi preoţi în castelul lui de reşedinţă şi hotărăşte – contribuind cler şi popor – la ridicarea unei catedrale, înfiinţarea unei mânăstiri călugăreşti pentru promovarea vieţii spirituale a neamului şi deschiderea de şcoli ca şi fiii iobagilor din Ardeal să se poată bucura de darurile învăţăturii.


Inceputurile Blajului românesc făcute de Inocheţiu Micu Clain au fost continuate cu tot atâta râvnă de ceialţi urmaşi ai săi la scaunul episopesc.  Petre Pavel Aron deschide întâile şcoli româneşti pentru neamul său din Ardeal, în toamna anului 1754, care vor deveni Mecca românismului vreme de aproape două veacuri.


Ctitorii Blajului nu s-au mulţumit să dea acestui târguşor numai o înfloritoare viaţă spirituală şi cărturărească, ai au căutat să aşeze aici un însemnat număr de meseriaşi, industriaşi şi negustori români, ajutându-i cu banul şi fapta, la înjghebarea primelor întreprinderi. Negustorii macedoneni au fost chemaţi aici, unde au alcătuit până târziu aşa-zisa clasă socială a « Grecilor » Blajului.


Caracterul românesc de târg comercial şi industrial  şi l-a păstrat Blajul până în a doua  jumătate a  veacului XIX, când au început a se aşeza şi aici, tot mai numeroase elemente străine, unguri şi evrei, care, protejaţi şi apăraţi de Stat, au distrus vechile începuturi de viaţă economică românească.


Populaţia judeţului o alcătuieşte în majoritate absolută elementul ţărănesc. Locuitorii populează 133 sate, alcătuind 31.174 gospodării.


Terenurile agricole cele mai prielnice se află aşezate în lungul văilor şi pe coastele cu pante domoale ale dealurilor. Pământul e bine lucrat, populaţia în mai multe părţi întrebuinţează ogorul negru, arăturile pentru spicoasele de toamnă se fac de câte trei ori, materiile hrănitoare din sol sunt îmbogăţite cu ajutorul gunoiului natural, fără să fie necunoscute nici îngrăşământele chimice.
Plantele cultivate pe cele mai întinse suprafeţe sunt spicoasele, apoi plantele textile de nutreţ şi industriale.


Dealurile Târnavelor sunt plantate cu viţă de vie, alcătuind o regiune cu întinse  podgorii în centrul Ardealului, cu o producţie calitativă foarte căutată.


O altă ocupaţie de căpetenie este creşterea animalelor domestice.  Vitele cornute alcătuiesc bogăţia principală a animalelor domestice.  Până în 1890 s-au cultivat numai vitele de rasa podolică, care a dat animale bune de muncă, dar cu o slabă producţie de  carne şi lapte.  De atunci s-au introdus rasele Bern şi Simenthal, căutate mai ales la export. Între animalele de casă crescute în număr mai mare este porcul. Originea lui este tocmai în comuna judeţului cu acest nume.


Centrul industrial cel mai important este Diciosânmărtinul. Industria lui a progresat mai ales  după război. Principalul ram de industrie este a carbidului şi a cianamidei, unica în felul ei în toată ţara.  Fabricile, ca şi diferitele ramuri de industrie mică, împreună cu negoţul judeţului, sunt în mâinile străinilor.


Portul ţărănesc  pe teritoriul judeţului e acelaşi ca pretutindeni în satele podişului Ardealului.  Nuanţe caracteristice nu prezintă nici cel bărbătesc nici cel femeiesc. Vremurile de după război , cu modernismul lor, au produs mari schimbări în portul satelor. În locul pănurii şi al pânzei ţesute de femeie, s-a introdus stofa adusă de moda oraşului, iia,  şorţul şi catrinţa românească au fost înlocuite de rochiile lucrate de fabrică. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu multe din obiectele casnice lucrate  în timpul lung al iernii de bărbat sau femeie.  Portul popular al satelor româneşti este influenţat de cel al Secuilor din părţile sudice ale isvoarelor Târnavelor, iar cel săsesc e comun cu al ţinuturilor compacte săseşti din Ardeal.


Judeţul Târnava-Mică a dat neamului o seamă de bărbaţi aleşi, risipiţi pe tot pământul ardealului.  Mintea cea mai strălucită care a răsărit din mijlocul neamului nostru din acest judeţ a fost  Timoteiu Cipariu. Feciorul cantorului din Pănade, la vârsta de 6 ani a învăţat singur  să cetească. S-a îndreptat spre şcolile Blajului, unde i-a uimit pe dascălii săi cu memoria sa fenomenală  şi multiplele cunoştinţe câştigate în scurt timp.  Tânăr profesor la şcolile Blajului, ia parte activă la evenimentele de la 1848, prezidând memorabila adunare de la 3/15 mai, unde, 40.000 de români s-au rostit liberi, scuturând lanţurile robiei milenare.


Timoteiu Cipariu este părintele filologiei ardelene, el a pus bazele unui muzeu de arheologie, preistorie şi numismatică la Blaj.


Aşezămintele cele mai vechi de cultură pe teritoriul judeţului le are Blajul. Castelul Vlădicesc, şcolile ridicate cu osârdia şi jertfa  marilor ardeleni, Mânăstirea Sfintei Treimi, adăpost al celor trei luceferi ai Şcoalei Ardelene, Şincai, Clain şi Maior bibliotecile bogate, începuturile de muzeu istoric şi etnografic, vechea tipografie, de sub teascul căreia au ieşit primele tipărituri româneşti din Ardeal, sunt tot atâtea mărturii care vestesc trecutul de glorie a acestui orăşel.


Populaţia judeţului a trecut după război prin mari prefaceri sociale.  Până la 1918 românii erau mici proprietari, în multe din satele judeţului erau familii lipsite de pământ, care erau silite să-şi asigure hrana zilnică muncind pe moşia marelui proprietar. Totuşi, mulţi români au reuşit  să cumpere mari proprietăţi din mâinile nobililor unguri. Românii « flămânzi de pământ » - cum erau caracterizaţi de sociologii şi economiştii unguri, au reuşit să cumpere  în cei zece ani de dinainte de război pe teritoriul judeţului, 49 de moşii, de peste 50 jugăre în valoare de 3.254.623 coroane.


Sub acest aspect, judeţul Târnava-Mică ocupa un loc de frunte între judeţele din Ardeal.  Acest fapt a dat de gândit conducătorilor Ungariei din acel timp. Oamenii de ştiinţă, în studiile şi publicaţiile lor şi în congresele sociologice, atrăgeau atenţia bărbaţilor din Stat asupra pericolului etnic pe care-l reprezintă pentru unguri, înstrăinarea  atâtor latifundii care ajung în mâinile românilor.


Cu toate opreliştile şi măsurile de inchiziţie, ici-colo începea să mijească câte un sâmbure de viaţă economică românească şi la oraşe.


După război lucrurile s-au schimbat într-o mare măsură.


Reforma agrară l-a pus pe ţăran în stăpânirea pământului, agricultura tinde să devină intensivă şi raţională, locul plantelor cultivate de bătrâni îl iau acuma plantele industriale şi textile, animalele de casă se cultivă raţional şi soiuri alese, căutate îndeosebi la export.  Dacă în viaţa economică a satului se observă ameliorări, în schimb până acum, oraşele au fost în mâna străinilor. Până în 1872  au fost în vigoare breslele, adevărate fortăreţe economice pentru apărarea unor interese străine, cu totul zăvorâte elementului românesc. E adevărat că prin desfiinţarea breslelor  s-a deschis drum  elementului românesc spre oraşe, însă lipsa de capital, concurenţa, au  ţinut multă vreme pe români departe de viaţa economică a centrelor urbane.

Economiasus

Judeţul Târnava-Mică are un caracter economic complex. Bogat în culturi şi cereale, fructe, sfeclă şi cânepă, cu turme bogate, cu vestitele vinuri de pe Târnava-Mică,  din care o bună parte este destinată exportului, el are, datorită captaţiunilor de gaz metan şi o puternică industrie.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 208.100 ha.


Suprafaţa arabilă este de 102.798 ha, adică 49,39 % din suprafaţa judeţului şi 0,35  % din suprafaţa totală a ţării.


Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 3.067 ha, adică 2,98 %, iar mica proprietate 99.731 ha, adică 97,02 %.


Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 76.629 ha, astfel repartizate:


Porumbul ocupă 41.817 ha cu o producţie de 631.436 chintale (prod. medie 15,1 chint la ha).


Grâul ocupă 26.925 ha cu o producţie de 376.959 chint. ( prod. medie la ha 14 chint.).


Ovăzul ocupă 4.897 ha cu o producţie de 58.327 chint., (adică o producţie medie la ha de 11,9 chint.).


Orzul ocupă 2.506 ha, cu o producţie de 30.719 chintale (prod. media la ha 12,3 chint.).


Secara  ocupă 480 ha, iar măturile  4 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.274 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 4.628 ha, cu o producţie de 212.425 chint. fân şi 1.000 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 1.281 ha, cu o producţie de 62.152 chint. (media la ha 48,3 chint). 


Plantele alimentare ocupă 2.638 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.311 ha, cu o producţie de 154.690 chintale.


Varza ocupă 306 ha, cu o producţie de 25.918 chint.


Mazărea ocupă 201 ha, cu o producţie de 2.788 chint (media la ha 13,9 chint).


Cartofii printre porumb dau o producţie de 56.583 chin, iar fasolea printre porumb  dă o producţie de 21.809 chintale.


Plantele industriale ocupă 1.580 ha. Din această suprafaţă  cânepa  ocupă 887 ha, cu o producţie de 5.854 chint. fuior şi 887 chint. sămânţă. Sfecla de zahăr ocupă 503 ha, cu o producţie de 84.403 chint.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (208.100 ha) ogoarele sterpe ocupă 10.677 ha.


Fâneţele naturale ocupă 21.173 ha cu o producţie de 675.418 chint (media la ha 31,9 chint).


Păşunile ocupă 27.376 ha.


Pădurile ocupă  28.860 ha.


Livezile  de pruni ocupă 657 ha.


Alţi pomi fructiferi ocupă 918 ha.


Viţa de vie ocupă 3.713 ha, din care viile pe rod 3.025 ha cu o producţie de 130.298 hl.


Creşterea animalelor. În judeţul Târnava-Mică se găseau în 1935 :

5.652 cai, 38.995 boi, 6.107 bivoli, 96.522 oi, 950 capre, 32.880 porci, 2.863 stupi sistematici şi 2.929 stupi primitivi.
 

Industrie. 16 mori sistematice, 3 fabrici de spirt, 6 lăptării mari, 2 întreprinderi de împletituri din trestie, 1 fabrică de îngrăşământe şi produse chimice  (Diciosânmărtin), 2 tipografii (Blaj şi Diciosânmărtin), 1 fabrică de talpă, 15 fabrici de cărămizi şi ţigle, 4 fabrici de ţigle, 3 fabrici de sticlă, 15 sonde de gaz metan ( 13 la Şaroş şi câte una la Bazna şi Nadeş). Cariere : de argilă la Blaj şi Diciosânmărtin, de nisip la Blaj, piatră de râu la Hoghilag.
 

Comert. Comerţ intens cu cereale, vinuri, fructe, animale (sunt vestite  târgurile de animale de la Bălăuşeri, Bachnea şi Iernut) şi produsele industriale.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 9 bănci (societăţi anonime).


Cooperative de credit (bănci populare) 31, cu 2.151 membri şi cu un capital vărsat de 3.214.311 lei.
 

Cooperative de consum 6, cu 421 membri şi cu un capital social vărsat de 384.112 lei.
 

Drumuri. Judeţul Târnava-Mică este străbătut de o reţea totală de drumuri de 845 km 162 m, repartizată astfel :


Drumuri naţionale 80 km 158 m (pietruite în întregime) din care 77 km 500 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinute de Direcţia Generală a Drumurilor, iar 2 km 658 m  de comunele urbane.


Drumuri judeţene 219 km 889 m, din care o reţea de 208 km 586 m este întreţinută de Administraţia judeţului, iar 6 km 808 m (pavaţi şi pietruiţi) sunt întreţinuţi de comunele urbane.


Drumuri comunale 545 km 115 m.


Lungimea podurilor  este de 4.983,10 metri.


Prin judeţ trec 2 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Sighisoara – Târgu -Mures

2. Teius – Copsa- Mica (Blaj –Copsa Mica =31 km)


Cale ferată. Judeţul Târnava-Mică este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 134 km, din care 59 km linii principale simple şi 75 km linii secundare  simple.


Itinerarii principale : Exprese : Bucureşti – Arad – Decebal şi Oradea – Episopia Bihorului (Budapesta – Viena – Paris)


Accelerate : Bucureşti – Oradea - Halmeu (Praga) ; Bucureşti -Arad.


Staţii importante : Blaj, Diciosânmărtin.


Poştă, telegraf, telefon. 3 oficii P.T.T de stat la Blaj, Diciosânmărtin şi Dumbrăveni şi 23 oficii autorizate.


Oficii telefonice la Blaj, Diciosânmărtin, Dumbrăveni, Adămuş, Bachnea, Bălăuşeri, Bălcaciu, Bazna, Blăjel, Cetatea-de-Baltă, Chendul-Mare, Cipău, Coroi-Sânmărtin, Găneşti, Iernut, Jidveiu, Mica, Micăsasa, Nadeş, Ogra, Sânpaul, Şona, Valea-Lungă, Zagăr.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Bazna, staţiune balneară bine cunoscută şi apreciată încă din secolul al XVIII-lea.


Situată în regiunea de podgorii, în apropierea masivelor de fag şi stajar, la 320 m altitudine, are un climat foarte plăcut, aer curat, temperatură constantă.


Ape cloruro-sodice-iodurate, cu o mare cantitate de hidrogen sulfurat. Nămol bituminos.


Indicaţiuni : Pentru cura internă : Scrofuloză, boli cronice ale aparatului digestiv, respirator, genito-urinar, exudate pleurale cronice, anemie, tabes. Pentru cura externă : scrofuloză, reumatism, rahitism, boli de piele, boli nervoase, boli de femei.


6 stabilimente balneare, cu băi reci, calde, de nămol, inhalaţii, helio şi electroterapie, masaj electric.


Hoteluri, vile, restaurante, oficiu P.T.T., farmacie.


Gară la Mediaş, la 13 km.


Plimbări în plantaţia de brazi din jurul stabilimentelor balneare, excursii, tenis, popice, etc..

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 117.382 locuitori din care 68,3 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 74,1 % bărbaţi ştiutori de carte şi 62,8 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,3 0,3
•  Primara 59,0 94,7
•  Secundara 28,8 3,7
•  Profesionala 6,4 0,7
•  Universitara 4,8 0,5
•  Alte scoli superioare 0,7 0,1


Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  Târnava-Mică (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 37.873 locuitori ( 2.608 mediul urban şi 35.265 mediul rural)


Şcoli superioare : Academia de Teologie greco-catolică în Blaj.


Şcoli secundare : 2 licee de băieţi, 1 liceu de fete, 1 şcoală normală de băieţi, 1 şcoală normală de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu comercial de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 şcoală medie de agricultură (Iernut) şi 1 şcoală de menaj.


Şcoli primare. 214 din care 202 rurale şi 12 urbane (137 de stat şi 77 confesionale), cu un număr total de 26.171 elevi şi 525 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).


Grădini de copii 30 dintre care 25 rurale şi 5 urbane, (24 de Stat şi 6 confesionale), cu un număr total de 1.874 copii şi cu 30 conducătoare.


Instituţii culturale. În judeţul Târnava-Mică se relevă activitatea Asociaţiei pentru literatura şi cultura  poporului român « Astra » cu sediul în oraşul Blaj şi cu organizaţii locale în Diciosânmărtin, Dumbrăveni şi Iernut.


Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 3 cămine culturale.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 27 cămine culturale, 4 societăţi muzicale şi 5 biblioteci, adică în total 36 organizaţii culturale, dintre care 4 au personalitate juridică.


Alte instituţii culturale : a) în Blaj : Biblioteca Centrală Arhidiecezană, Muzeul Liceului de băieţi, Cercul literar franco-român, Soc. corală « Corul Catedralei », 1 cinematograf, 1 soc. sportivă, 1 soc. de vânătoare.


1 cinematograf la Sighişoara al Soc. « Astra », 1 cinematograf al bisericii evanghelico-luterane în Rupea, 1 cinematograf comunal în Mediaş, 1 cinematograf în Agnita.


b) în Diciosânmartin : Reuniunea femeilor Române, Soc. Tinerimea Româna, Reuniunea meseriasilor români, 1 cinematograf, 1 soc. sportiva, 1 soc. de vânatoare.


c) în Dumbraveni : Soc. Tinerimea Româna, Casina orasului, Soc. Burgheza si Industriala germana.

Religiesus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 40,7  % sunt greco-catolici, 16,6 % ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judeţul Târnava-Mică se află 114 biserici greco-catolice, 50 biserici ortodoxe, 16 biserici romano-catolice, 43 evanghelico-luterane, 44 reformate, 10 unitariene, 7 case de rugăciune baptiste, 2 adventiste şi  3 sinagogi.


Mânăstirea greco-catolică de maici « Sf. Maria », Mânăstirea Călugărilor asumpţionişti, ambele la Blaj.


Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Mitropoliei şi Arhiepiscopiei greco-catolice  de Alba-Iulia şi Făgăraş în Blaj.


4 protopopiate greco-catolice, 1 ortodox,  1 romano-catolic (Dumbrăveni) şi 1 unitarian (Diciosânmărtin).


Judeţul se află în  Eparhia greco-catolică a Arhiepiscopiei de Blaj şi în Eparhia ortodoxă  a Episcopiei  de Alba-Iulia şi Sibiu.

880___institutul_recunostintei_1948.jpg

Institutul Recunostintei, 1948

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

882___institutul_recunotinei_perioada_interbelic.jpg

Institutul Recunoştinţei, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

883___preotul_nicolae_florea_la_pasarela_veche_de_linie_ferat.jpg

Preotul Nicolae Florea la Pasarela Veche de linie ferată

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

885___moara_mitropoliei_1936.jpg

Moara mitropoliei, 1936

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

887___serbarile_blajului_1936.jpg

Serbarile Blajului, 1936

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

888___serbarile_blajului_1936.jpg

Serbarile Blajului, 1936

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

889___internatul_preparandial_perioada_interbelic.jpg

Internatul preparandial, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

891___intrarea_n_institutul_recunotinei.jpg

Intrarea în Institutul Recunoştinţei

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

892___serbrile_blajului_1936.jpg

Serbările Blajului, 1936

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

893___sala_festiv_liceul_de_fete_sfnta_ecaterina_perioada_interbelic.jpg

Sala festivă, Liceul de fete Sfânta Ecaterina, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

894___mitropolitul_traian_freniu_nconjurat_de_prelai_10_mai_1937.jpg

Mitropolitul Traian Frenţiu înconjurat de prelaţi, 10 mai 1937

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

896___intrare_spre_sala_festiv_a_liceului_sfnta_ecaterina_perioada_interbelic.jpg

Intrare spre sala festivă a Liceului Sfânta Ecaterina, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

897___mitropolitul_traian_freniu_nconjurat_de_prelai_1937.jpg

Mitropolitul Traian Frenţiu înconjurat de prelaţi, 1937.

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

899___coala_de_arte_i_meserii_perioada_interbelic.jpg

Şcoala de arte şi meserii, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

900___comuniune_perioada_interbelic.jpg

Comuniune, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

902___comuniune_perioada_interbelic.jpg

Comuniune, perioada interbelică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

903___strjeri.jpg

Străjeri

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

905___procesiune_religioas_iunie_1947.jpg

Procesiune religioasă, iunie 1947

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

907___mitropolitul_ioan_suciu_cu_familia_1948.jpg

Mitropolitul Ioan Suciu cu familia, 1948.

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

908___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Elevi ai lic. Sf Vasile

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

909___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Piaţa centrală a Blajului

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

910___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Gara Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

911___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Institutul Recunoştinţei

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

912___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Institutul Recunoştinţei

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

913___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Judecătoria de Ocol

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

914___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Uliţa mare, actualmente duce la gară

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

915___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Clădire comercială, Palatul Metropolitan şi Catedrala Greco-Catolică

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

916___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Blaj, vedere generală

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

917___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Blaj, vedere generală a centrului

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

918___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Seminarul teologic, Şcoala de Fete, Catedrala

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

919___elevi_ai_lic_sf_vasile.JPG

Şcoala Normală Greco-Catolică de Învăţători

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

920___elevi_ai_lic_sf_vasile.jpg

Liceul Vasile cel Mare

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

922___tablou_absolveni_ai_liceului_sfvasile_cel_mare_blaj_1936_37.jpg

Tablou absolvenţi ai Liceului Sf. Vasile cel Mare, Blaj 1936-37

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

924___crucea_lui_iancu.jpg

Crucea lui Iancu

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

925___blajul_rural.jpg

Blajul rural

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

926___blaj_1938.jpg

Blaj, 1938

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

928___blaj_institutul_recunotinei.jpg

Blaj, Institutul Recunoştinţei

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

929___blaj_car_alegoric_studenesc.jpg

Blaj, car alegoric studenţesc

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

930___blaj_catedrala_mitropolitan.jpg

Blaj, catedrala mitropolitană

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

932___blaj_strada_principala.jpg

Blaj_strada principala

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

934___bljeni_la_ei_acas.jpg

Blăjeni la ei acasă

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

935___blaj_palatul_cultural.jpg

Blaj, Palatul Cultural

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

936___blajul_din_1948_pn_n_prezen.jpg

Ţărani în grup alegoric

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

937___ceremonie_religioas_blaj.jpg

Ceremonie religioasă Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

938___ceremonie_religioas_blaj_hossu.jpg

Ceremonie religioasă Blaj, cardinalul Hossu

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

940___ceremonie_religioas_blaj_hossu.jpg

Ceremonie religioasă în centrul Blajului, cardinalul Hossu

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

941___curtea_castelului_mitropolitan.jpg

Curtea castelului mitropolitan

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

942___curtea_castelului_mitropolitan.jpg

Curtea castelului mitropolitan

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

943___curtea_castelului_mitropolitan.jpg

Demonstraţie şcolară în centrul Blajului

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

944___curtea_castelului_mitropolitan.jpg

Elevi ai cursului de pedagogie, viitori institutori în Ardeal

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

946___nu_tiu_ce_e.jpg

Nu ştiu ce e

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

948___nu_tiu_ce_e.jpg

Nu ştiu ce e

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

949___nu_tiu_ce_e.jpg

Gimnaziul Industrial Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

951___internatul_greco_catolic_de_fete1909.jpg

Internatul greco-catolic de fete,1909

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

952___iorga_vorbind_la_blaj.jpg

Iorga vorbind la Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

953___iuliu_maniu_la_blaj.jpg

Iuliu Maniu la Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

954___libraria_seminarului_blaj.jpg

Librăria Seminarului Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

956___strada_bisericii.jpg

Strada Bisericii

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

957___tineretul_studios_din_blaj.jpg

Tineretul studios din Blaj

Sursa:  colecţia Cristian Florin Bota

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Târnava-Mică este oraşul Blaj. Judeţul are 3 oraşe (Blaj, Diciosânmărtin şi Dumbrăveni) şi 133 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Blaj 30 sate.

II. Plasa Diciosânmartin 34 sate.

III. Plasa Dumbraveni 33 sate.

IV. Plasa Iernut 18 sate.

V. Plasa Valea-Lunga 18 sate.


Organizare judecătorească : Un tribunal la Dumbrăveni cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 prim-procuror şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel Târgu-Mureş.
 

4 judecătorii la Blaj, Dumbrăveni, Diciosânmărtin şi Iernut, cu 10 magistraţi.


Organizare sanitară.  Spitale de stat în Blaj şi Diciosânmărtin.


4 dispensare de stat şi 3 dispensare comunale.


Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Blaj, Dumbrăveni, Diciosânmărtin.


Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Blaj are 1 oficiu la Diciosânmărtin  şi organizaţii medicale la Blaj, Dumbrăveni şi Iernut  cu un total de 6 medici.
 

Soc. « Crucea Roşie » are filiale la Blaj, Diciosânmărtin şi Dumbrăveni.


Soc. pentru profilaxia tuberculozei are o filială la Blaj.


Societăţi de binefacere feminine activează în toate oraşele din judeţ.


În oraşul Blaj se află un azil de bătrâni.

Principalele aşezărisus

  • Blaj, capitala judeţului ( vezi Monografiile oraşelor reşedinţă).
     

Diciosânmărtin, comună urbană, situată pe malul drept al râului Târnava Mică, la 38 km de reşedinţa judeţului, 173 km de Braşov şi 338 km de Bucureşti.
 

Are 6.012 locuitori.


Oraşul face comerţ cu produse agricole şi mai ales animale.


Industria oraşului este reprezentată de fabrica « Nitrogen », 2 fabrici de cărămizi şi ţigle, 1 turnătorie de fier, Societatea de gaz metan, 1 atelier de vulcanizare, 1 moară sistematică, 1 fabrică de prelucrarea laptelui.


Banca Naţională (agenţie), Banca « Albina », Banca « Vulturul », Banca Generală de credit, Banca « Mureşana », Cooperativa de credit, Banca « Târnava ».


Gimnaziul mixt de stat « Andrei Bârseanu », 1 şcoală de ucenici, 6 şcoli primare şi 2 grădini de copii.


1 cinematograf, 5 soc. sportive, 3 soc. de vânătoare.


Asociaţia « ASTRA », Reuniunea femeilor române, Societatea « Tinerimea Română », Reuniunea meseriaşilor români, 1 cinematograf,  Societatea sportivă « Patria », Societatea Vânătorilor.


1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 evanghelico-luterană, 1 singogă.  


1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat greco-catolic, 1 protopopiat unitarian.


Administraţia Financiară, Primărie, Pretură, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Oficiu P.T.T.,  Poliţie, Pompieri, Oficiu telefonic.


Asociaţia comercianţilor.


Spital de stat, Dispensarul Casei centrale a Asigurărilor sociale, Societatea « Crucea Roşie ».

Oraşul este pavat cu asfalt, luminat şi încălzit cu gaz metan.


Dumbrăveni, comună urbană, situată la marginea  judeţului, pe malul drept al râului Târnava-Mare, la 63 km de Blaj, 129 de Braşov şi la 300 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti – Oradea şi Bucureşti – Arad.


Are 3.952 locuitori.


Comerţ intens cu cereale, animale, vin, lână şi piei de animale, 2 mori sistematice, 1 fabrică de mezeluri, 1 de oţet şi 1 fabrică de cărămizi.


1 liceu de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 4 şcoli primare (dintre care 2 confesionale), 2 grădini de copii.


Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Pretură, Percepţie fiscală, Poliţie, Ocol silvic,  Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Corpul avocaţilor, Corpul medicilor, Societatea meseriaşilor , Societatea comercianţilor.


Are uzină electrică.

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.