Judeţul Teleorman

Judeţul Teleorman

Geografiesus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Teleorman este aşezat în partea de SV a Munteniei în colţul dintre Dunăre şi malul stâng al Oltului, la vărsarea acestuia în fluviu.


Suprafaţa. 4.577 km².


Înfăţişarea pământului.  Întreg judeţul este o câmpie înaltă care coboară de la peste 150 m în N, la 100 m în colţul SV  şi sub 50 m în cel SV. În această câmpie cu înclinare piezişe, apele au sculptat văi adânci şi nu prea largi care au despărţit-o în câmpuri, mai strâmte şi mai numeroase în partea de miazănoapte, mai largi şi deci mai puţine în cea de miazăzi.  (ex. Câmpia Boianului între Olt şi Călmăţui). Din această cauză, Nordul ţinutului are aspect mai apropiat de dealuri decât de câmpie; şi numai Sudul merită cu adevărat acest nume (Câmpia Burnasului). Partea SE a acesteia, cade în trepte (terasele Dunării) către ultima regiune de relief a judeţului: Balta Dunării.


Climă şi ape. Clima este de tip pontic, adică bogată în contraste termice (26°-27° C în medie) şi săracă în precipitaţiuni.  Se constată însă deosebiri faţă de câmpia răsăriteană : precipitaţiunile sunt cu adevărat reduse sub limita cerută de vegetaţia arborescentă, numai în SE ţinutului ; în rest, adică în partea cea mai întinsă a acestuia, ploile cresc în direcţia NV apropiindu-se de 600 mm anual. Faptul stă în evidenta legătură cu predominarea vântului de V şi cu relativ mai marea înălţime a reliefului.


Afară de Olt, care curge în marginea vestică a judeţului, care cuprinde, în lunca mai largă, numeroase bălţi (cea mai însemnată Suhaia), celelalte ape ale acestui ţinut, având izvorul în câmpie ori în marginea dealurilor, scad mult sau seacă de tot în timpul verii. Între ele, cele mai însemnate sunt Vedea, Teleormanul, Călmăţuiul.


Vegetaţia. Partea SE a judeţului, unde am văzut că sunt cele mai puţine precipitaţiuni, este un ţinut de stepă cu păioase, astăzi aproape complet cultivat. Restul judeţului a fost o întinsă pădure de stejari în care se găsesc şi astăzi elemente mediteranee. Pădure înaltă însă se găseşte numai în N  judeţului, căci în apropierea stepei erau mai mult hăţişuri foarte asemănătoare probabil cu cele ale Deliormanului dobrogean. De aici denumirea aproape identică de Teleorman. O hartă topografică de pe la sfârşitul sec al XVIII-lea arată într-adevăr în N ţinutului, masive păduri puternice, iar în rest pâlcuri mai mari sau mici de hăţişuri.

Istoriesus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Teleorman cu numele de origine cumană, înseamnă « pădure nebună » sau « pădure mare ». Aici erau codri imenşi de stejari.


Istoria sa se confundă în întâile timpuri cu aceea a castrului roman de la  Turnu-Măgurele, a cărui dăinuire, ca punct de apărare la un vad al Dunării, e atestată până târziu, sub împăraţii de Răsărit.


În secolul X şi XI, pe malul Dunării cuprins între limitele judeţului, înflorea o aşezare de navigatori : Zimnicea, al cărei nume slav se transcria în izvoarele bizantine :Dzimnikes.


În acelaşi timp, în faţa Nicopolei antice, Turnu, care începea să fie un important punct de trafic, la vărsarea Oltului în Dunăre, se numea Nicopolul Mic.


Sub domnii Ţării Româneşti se constituie în cuprinsul judeţului şi Roşiorii-de-Vede, al căror nume istoric e Ruşii-de-Vede.


Aşezat în calea Turcilor, în drumul acestora spre Curtea de Argeş şi Târgovişte, judeţul a fost invadat de ei adeseori : în 1394, 1462, 1521.


La 1545, Turnul şi regiunea din preajmă-i sunt răpite de Turci şi constituite în raia. Raiaua care a durat până în 1829 a fost tulburată la 1596 de răzbunarea lui Mihai.


Oraşul Alexandria din cuprinsul judeţului, fundat în anul 1834, poartă numele domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica.


Monumente istorice.  Ruinele Turnului lângă portul Turnu-Măgurele, construcţie din epoca bizantină.


Biserica din Ţigăneşti, ctitorie din sec XVIII cu fresce din epoca de construcţie.


Biserica din Balaci, fundaţie a vechii familii a Bălăcenilor, originari de aici.


Biserica din Malu, ctitorie a marelui vistiernic Neagu Mălurescu, de la 1830, cu frumoase portrete ale ctitorilor.

Populaţiesus

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului  din 1930, judeţul T. numără 348.027 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 348.027 169.225 178.802
Total urban 59.114 28.945 30.169
1. Orasul T.-Magurele 17.351 8.521 8.830
2. Orasul Alexandria 19.387 9.665 9.722
3. Orasul Rosiorii-de-Vede 11.443 5.413 6.030
4. Orasul Zimnicea 10.933 5.346 5.578
Total rural 288.913 140.280 148.633
1. Plasa Alexandria 59.422 28.903 30.519
2. Plasa Balaci 61.899 29.935 31.964
3. Plasa Rosiorii-de-Vede 46.711 22.555 24.156
4. Plasa Turnu-Magurele 76.709 37.367 39.342
5. Palsa Zimnicea 44.172 21.520 22.652


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 348.027 30 - 49 de ani 75.276
0 - 9 ani 99.831 50 - 69 de ani 32.689
10 - 29 ani 133.692 70 de ani si peste 5.259
    Vârsta nedeclarata 1.281


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Teleorman în conformitate cu cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 12.145 7.269 4.876 33,7 20,2 13,5
1931 349.878 11.661 7.961 3.700 33,3 22,8 10,5
1932 355.450 14.054 7.259   6.795 39,5 20,4 19,1
1933 361.152   11.595 6.514 5.081 32,1 18,0 14,1
1934 366.638 12.134 6.663 5.471 33,1 18,2 14,9
1935 370.584 11.279 7.947 3.332 30,4 21,4 9,0
1936 376.212 13.787 7.117 6.670 36,6 18,9 17,7


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Teleorman a fost de 382.212 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 348.027 locuitori,  cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 34.185 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,8%.

Economiasus

Judeţul Teleorman este unul din cele mai agricole judeţe ale ţării. Are la îndemână două porturi la Dunăre (Zimnicea şi Turnu-Măgurele) spre a-şi putea valorifica producţia: grâu, porumb, orz, etc.. De aci, prosperitatea sa.
 

Judeţul se remarcă şi prin marele număr de animale, în special de oi.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 475.700 ha. Suprafaţa arabilă este de 351.909 ha, adică 76,88% din suprafaţa judeţului şi 1,19% din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 37.332 ha, adică 10,61% , iar mica proprietate 314.577 ha, adică 89,39%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 331.632 ha astfel repartizate :


Porumbul ocupă 173.938 ha, cu o producţie de 3.044.615 chint. (prod. medie la ha 17,5 chint.).


Grâul ocupă 149.542 ha, cu o producţie de 1.181.214 chint. (prod. medie la ha 7,9 chint).


Ovăzul ocupă 6.208 ha, cu o producţie de 45.726 chint. (prod. medie la ha 7,3 chint.).


Orzul ocupă 1.475 ha, secara ocupă 59 ha, meiul ocupă 206 ha şi măturile ocupă 163 ha.


Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 8.557 ha.  Lucerna ocupă 1.886 ha, cu o producţie de 65.758 chint. fân şi 71 chint. sămânţă. Alte fâneţe cultivate ocupă  5.212 ha, cu o producţie de 158.399 chint. 


Plantele alimentare ocupă 2.460 ha. Din această suprafaţă fasolea ocupă 615 ha, cu o producţie de 7.055 chintale, pepenii verzi şi galbeni ocupă 605 ha, cu o producţie de 54.072 chintale (media la ha 89,3 chint),  ceapa ocupă 523 ha, cu o producţie de 38.875  chint. (media la ha 74,3 chint.).


Fasolea printre porumb dă o producţie de  39.169 chint.


Plantele industriale ocupă 3.645 ha. Floarea soarelui  ocupă 1.090 ha, cu o producţie de 15.618 chint. Bumbacul ocupă 156 ha, cu o producţie de 748 chintale.


Caracteristică. În privinţa producţiei la hectar a porumbului, judeţul T. este în fruntea judeţelor ţării.


Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (457.700 ha) , ogoarele sterpe ocupă 4.615 ha.


Fâneţele naturale ocupă 5.923 ha, cu o producţie de 143.336 chint. (prod. medie la ha 24,2 chint.).


Păşunile ocupă 20.328 ha.


Pădurile ocupă  19.773 ha.


Pomii fructiferi ocupă 491 ha.


Livezile de pruni ocupă 2.532 ha cu o producţie de 72.162 chint. (prod. medie la ha 28,5 chint.).


Viţa de vie ocupă 8.350 ha cu o producţie de 634.114 hl.


Creşterea animalelor. În judeţul T. se găseau în anul 1935 :

Cai 28.787 , boi 82.819, bivoli 2.310, oi 328.178, capre 6.239,  porci 56.439,  stupi sistematici 2.432, stupi primitivi 4.846.
 

Industrie.

22 mori sistematice, 49 mori ţărăneşti, 13 fabrici de ulei vegetal, 1 de brânzeturi (Roşiorii-de-Vede), 1 de gheaţă (Alexandria),  1 de pânzeturi (Roşiorii-de-Vede), 1 de lumânări şi plute de candelă (T.-Măgurele), 1 de reparaţiuni de maşini agricole şi industriale (Tufeni), 2 tăbăcării (Roşiorii-de-Vede), 1 fabrică de cherestea (T.-Măgurele), 3 de tâmplărie.
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judeţului funcţionează 7 bănci (societăţi anonime).


Cooperative de credit (bănci populare) 148, cu 33.343 membri şi cu un capital vărsat de 40.169.237 lei.


Cooperative forestiere 4.


Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7,  cu 515 membri.


Cooperative de consum 19, cu 4.762 membri.
 

Comert. Comerţ intens de cereale. Centre comerciale: Turnu-Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Roşiorii-de-Vede.
 

Drumuri. Judeţul T. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.256 km, 026 m împărţită astfel :
 

Drumuri naţionale 100 km, 241 m, din care Direcţia Generală a Drumurilor,  întreţine  o reţea pietruită şi pavată de 99 km 414 m, restul fiind întreţinut de comunele urbane.


Drumuri judeţene 389 km 052 m din care administraţia judeţului întreţine 397 km 052 m (pietruiţi) restul fiind întreţinut de comunele urbane.


Drumuri comunale 757  km 733 m.


Lungimea podurilor este de 4.090,76 metri repartizată astfel : poduri naţionale 329,21 m, judeţene 1.606,60 m şi comunale 2.154,95 m.


Prin judeţ trec 2 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Bucureşti - Alexandria – Turnu-Măgurele

•  Alexandria – Caracal - Craiova


Cale ferată. Judeţul T. este străbătut de o reţea totală de linie ferată în
lungime totală de 179 km (linii secundare simple).


Staţii importante : Turnu-Măgurele, Roşiorii-de-Vede, Zimnicea.


Navigaţia fluvială. Curse regulate ale Societăţii N.F.R. linia T.- Severin – Calafat – Corabia – T. Măgurele – Zimnicea – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavodă – Brăila – Galaţi şi înapoi, fiind în legătură cu vapoarele care merg de la T- Severin spre Baziaş.


Poştă, telegraf, telefon. 7 oficii P.T.T. de stat ; 4 agenţii speciale şi 1 gară cu serviciu poştal (Miroşi).


Oficii telefonice la Turnu-Măgurele, Alexandria, Roşiorii-de-Vede, Zimnicea, Salcia, Smârdioasa şi Balaci.

Culturasus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 272.543 locuitori, din care 44,5% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 64,3% bărbaţi ştiutori de carte şi 26,2% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,4 0,6
•  Primara 79,9 95,6
•  Secundara 12,5 2,6
•  Profesionala 5,2 1,1
•  Universitara 1,6 0,1
•  Alte scoli superioare 0,4 0,0


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului T. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 94.919 locuitori (10.467 mediu urban şi 84.443 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 2 licee de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 2 şcoli normale,  1 gimnaziu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 2 gimnazii industriale de băieţi, 2 gimnazii industriale de fete, 1 şcoală de agricultură şi 1 şcoală de cântăreţi bisericeşti.


Şcoli primare 233, din care 214 rurale şi 19 urbane (toate şcoli de stat), cu un număr total de 48.635 elevi (4.359 mediu urban şi 44.276 mediu rural) şi cu 853 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 8, din care  4 rurale şi 4 urbane, toate de Stat, cu un număr total de 549 copii (256 mediu urban şi 293 mediu rural) şi cu 9 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 48 cămine culturale.


Centrala Caselor Naţionale întreţine 52 cămine culturale şi 15 biblioteci, adică în total 67 organizaţii culturale, dintre care 35 au personalitate juridică.


Liga Culturală activează în localităţile : Turnu-Măgurele, Băseşti, Ciolăneştii- -din-Deal şi Miroşi.


Alte instituţii culturale. Muzeul cultural din Alexandria, câte o bibliotecă în Turnu-Măgurele, Roşiorii-de-Vede şi Zimnicea, 1 teatru la Turnu-Măgurele, 5 cinematografe, 4 societăţi sportive şi 2 societăţi de vânătoare şi pescuit.

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor  provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 99,0%  sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 199 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 22 case de rugăciune adventiste şi 1 sinagogă.
 

Instituţii bisericeşti. Judeţul este împărţit în 3 protopopiate ortodoxe (la T.-Măgurele, Alexandria şi Roşiorii-de-Vede) şi se află în eparhia ortodoxă a  Arhiepiscopiei Bucureştilor (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

Administraţiesus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Teleorman este oraşul Turnu-Măgurele. Judeţul are 4 oraşe (Turnu-Măgurele, Alexandria, Roşiorii-de-Vede şi Zimnicea) şi 225 sate, împărţite astfel:
 

• Plasa Alexandria                                       27   sate

• Plasa Balaci                                                 35   sate

• Plasa Călmăţuiu                                         37  sate

• Plasa Roşiorii-de-Vede                               35  sate

• Plasa Slăveşti                                              34  sate

• Plasa Turnu-Măgurele                             19  sate

• Plasa Vârtoapele-de-Sus                           20  sate

• Plasa Zimnicea                                           18  sate


Organizare judecătorească. Un tribunal la Turnu-Măgurele,  cu 2 secţiuni,
14 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel din Bucureşti.
 

8 judecătorii : la Turnu-Măgurele (mixtă şi rurală), Alexandria, Roşiorii-de-Vede (mixtă şi rurală), Zimnicea, Slăveşti, Tecuci-Kalinderu cu un total de 18 magistraţi.


Organizare sanitară. Spitale de stat : T.-Măgurele, Roşiorii-de-Vede, Alexandria, Zimnicea, Balaci, Belitori, Bragadiru, Caravaneţi, Dracea, Drăgăneşti, Măgurele, Mavrodin, Piatra, Popeşti, Râioasa, Salcia, Seaca, Smârdioara, Tufeni-din Deal. Dispensar particular la Necşeşti.


1 dispensar al Societăţii « Principele Mircea ».


Serviciul  sanitar al judeţului şi  Servicii sanitare ale oraşelor : T.-Măgurele, Roşiorii-de-Vede, Alexandria, Zimnicea.


Asistenţă şi prevedere socială.


Casa  Centrală a Asigurărilor Sociale  are un organizaţii medicale în T.-Măgurele, Alexandria, Roşiorii-de-Vede şi Zimnicea (total 4 medici).


Societatea «Crucea Roşie » are filiale în Turnu-Măgurele, Alexandria, Roşiorii-de-Vede, Oficii I.O.V. în T.-Măgurele şi Zimnicea, Soc. pentru profilaxia tuberculozei în T.-Măgurele şi Alexandria,  Soc. « Principele Mircea », Soc. femeilor ortodoxe, 1 azil de bătrăni la T.-Măgurele.

Principalele aşezărisus

  • Turnu-Măgurele. Capitala judeţului
    Stema. Pe scut albastru, un turn pătrat de argint crenelat, cu poarta închisă şi trei ferestre negre suprapuse, susţinut de doi lei de aur, cu limba roşie, afrontaţi şi ridicaţi în două labe; totul pe o terasă verde.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri. Simbolizează vechea cetate de puternică apărare a oraşului
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul T.-M. a avut din cele mai vechi timpuri un rost militar de întâiul ordin.
    Castru roman şi cetate puternică - Turn - la un vad al Dunării, el avea misiunea de a feri imperiul de invazia barbarilor din nord.
    Rolul acesta de apărător al imperiului l-a deţinut Turnul roman şi sub împăraţii bizantini, continuatori fireşti ai tradiţiei romane. I se spunea pe atunci Nicopole cel mic, după numele bizantin al ilustrei cetăţi de peste fluviu.
    Sub domnii Ţării Româneşti, Turnul respinse de mai multe ori asalturile înverşunate ale turcilor.
    În 1394, Baiazid Fulgerul trece Dunărea şi ocupă Turnul. Mircea cel Mare, cu ajutorul împăratului Sigismund, îl alungă după o luptă grea (1395).
    În 1462, Mahomed II, cu o armată de 250.000 oameni, atacă în împrejurimile cetăţii pe Vlad Ţepeş, care, cu o armată de 22.000 oameni, fu nevoit a se retrage.
    La 1521, Mahomet-Bey trece Dunărea pe aici cu o puternică oştire, Radu dela Afumaţi îi iese în cale, îl respinge şi îl bate la Nicopole şi Şiştov. La 1545, Turnul cade însă în mâinile Turcilor cari îl transformă în raia. El va fi redat Ţării Româneşti abia la 1829.
    Ocupaţia turcească n-a fost turburată decât odată de sabia fulgerătoare a lui Mihai.
    În 1598, Mihai cuprinde Turnul, trece Dunărea şi dărâmă Nicopole.
    Oraşul modern s-a constituit abia în 1836 printr-un decret domnesc. El a văzut trecând peste Dunăre, în dreptul său, armatele româneşti în răsboiul pentru In-
    dependenţă şi în răsboiul româno-bulgar din 1913.
    În cursul istoriei sale, oraşul a jucat un mare rol comercial, ca schelă la Dunăre, având relaţii străvechi cu Sibiul şi cu negustorii ragusani.
    Monumente istorice. Ruinele vechei cetăţi, construită, se zice, în timpul lui Mircea-cel-Bătrân.
    Populaţie
    Oraşul T.-M. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 17.351 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 10.538 locuitori (fără comunele suburbane Măgurele şi Odaia, care la recensământul din 1930 s-au trecut la oraşul T.-M. şi care aveau la acea dată 6.865 locuitori.)
    Economie
    Industrie şi comerţ. Oraşul T.-M., port la Dunăre şi capitală a unui judeţ agricol, face un comerţ intens de cereale, animale şi produse animale. Bâlciu la 15 August.
    Industria este foarte puţin desvoltată, limitându-se la 1 moară sistematică, 1 fabrică de lumânări şi plute de candelă, 1 de cherestea şi 1 de tâmplărie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca de Scont a României (sucursală), Casa de Credit Mutual a Agricultorilor din jud. Teleorman, Banca federală « Cuza-Vodă », Banca « Spiru Haret », Banca Comercială, Banca populară « Independenţa », Banca de Credit şi Economii pe acţiuni a meseriaşilor din Turnu-Măgurele. 
    Finanţe publice: Bugetul oraşului T.-M., pe exerciţiul 1936/37, prevede 12.516.621 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi « Sf. Haralambie », Liceul de fete « Unirea », Liceu comercial de băieţi, Şcoala normală de fete «N. Racottă », Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziul industrial de fete « I. C. Brătianu » , Şcoală de cântăreţi bisericeşti, 2 şcoli primare de băieţi, 2 şcoli primare de fete, 1şcoală primară de aplicaţie (pe lângă şcoala normală), 1 şcoală de copii mici.
    Instituţii culturale. Liga Culturală, Biblioteca liceului « Sf. Haralambie », Teatru-cinematograf judeţean, 3 soc. sportive şi de vânătoare.
    Ziare şi reviste. « Gazeta Noastră », » « Buletinul Oficial al judeţului
    Teleorman »,  « Buletinul Şcoalei Primare », « Informaţii Comerciale », «Poem »,  «  Provincia ».
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 2 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică şi 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. Reşedinţa unui protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul T.-M., capitala judeţului Teleorman, este situat la 152 km de Craiova şi la 135 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Costeşti - Roşiorii de Vede - T.-Măgurele. Port la Dunăre.
    Aerostaţie pe linia Bucureşti - Alexandria - T.-Măgurele- Roşiorii de Vede - Caracal- Craiova şi înapoi.
    Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar al oraşului, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu
    veterinar al oraşului, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Vamă, Cameră agricolă, Cameră de comerţ şi industrie, Primărie, Căpitănia Portului, judecătorii (mixtă şi rurală), Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie.
     
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Soc. funcţionarilor publici, Corpul contabililor autorizaţi şi experţi contabili, Sfatul negustoresc, Uniunea micilor industriaşi şi meseriaşi, Asociaţia pensionarilor publici.
    Edilitate. Uzină electrică comunală, uzină hidraulică comunală, canalizare, pavagii.
    Sănătate publică. Spital judeţean, Dispensar judeţean, Dispensar comunal, Dispensarul Oficiului de asigurări sociale.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Azil de bătrâni. 
     

Alexandria, comună urbană, situată pe malul drept al râului Vedea, la 45 km de reşedinţa judeţului şi la 85 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Roşiorii-de-Vede – Zimnicea.
 

Are 17.616 locuitori.
 

Comerţ intens cu cereale. Bâlci anual de Rusalii şi la 30 August.


2 mori sistematice, 3 mori ţărăneşti, 1 fabrică de gheaţă, 2 fabrici de tâmplărie, 2 ateliere mecanice şi 6 darace de lână.


Banca Agricolă « Al. Ghica », Banca Comercială, Banca « Reazimul Meseriaşilor », Banca Populară.


Şcoală normală de băieţi, Gimnaziu de băieţi, Gimnaziu de fete, Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete, Şcoală de agricultură, 3 şcoli primare de băieţi, 3 şcoli primare de fete, 1 şcoală primară mixtă, 1 şcoală de aplicaţie.


Muzeul istoric comunal, Soc. corală « Armonia », 2 cinematografe, 2 soc. sportive, 1 soc. de vânătoare.


6 biserici ortodoxe. Protopopiat ortodox.


Primărie, Poliţie, Percepţie fiscală, Judecătorie, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.


Uzină electrică, pavaj.


Sfatul negustoresc, Asociaţia Meseriaşilor.


Spital de stat, dispensar de stat.


Societatea « Crucea Roşie », Casa Asigurărilor Sociale, Societatea pentru profilaxia tuberculozei.


Roşiorii-de-Vede, comună urbană situată pe malul drept al râului Vedea,  la 41 km de capitala judeţului, la 99 km de Craiova şi la 118 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Costeşti – T.-Măgurele.


Aerostaţie pe linia Bucureşti – Alexandria – T.-Măgurele – Roşiorii-de-Vede – Caracal – Craiova.


Are 11.804 locuitori.


Comerţ intens cu cereale, animale şi produse animale.


4 mori sistematice, 2 tăbăcării, 5 întreprinderi de dărăcit lâna.


Banca Comercială, Banca « Sprijinul », Banca « Munca », Banca Cercului Comercial şi Industrial « Roşiori », Banca « Steaua », Banca « Carpaţi ».


Liceul de băieţi « Anastasescu », Gimnaziu de fete, Gimnaziu comercial, Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete, 1 şcoală de ucenici, 2 şcoli primare de băieţi, 2 şcoli primare de fete, 1 şcoală primară mixtă.


1 cămin cultural al Fundaţiei Regale « Principele Mircea », 1 bibliotecă, 1 cinematograf, 1 societate sportivă.


Protopopiat ortodox.


Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Judecătorie rurală, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie, Serviciu sanitar.


Cercul avocaţilor, Sfatul negustoresc, Societatea funcţionarilor comerciali, Sindicatul morarilor,
Sindicatul agricultorilor.


Pavaj.


Spital judeţean, Casa Asigurărilor Sociale, Dispensar de stat, Dispensar al Soc. « Principele Mircea », Soc. « Crucea Roşie », Soc. femeilor ortodoxe, Oficiu I.O.V..


Zimnicea, comună urbană pe malul Dunării, la 53 km de reşedinţa judeţului, 168 de Craiova şi 157 de Bucureşti.


Staţie c.f. pe linia Costeşti – Roşiorii-de-Vede – Zimnicea.


Port la Dunăre.


Are 9.760 locuitori.


Comerţ intens de cereale şi de animale.


3 mori sistematice, 1 fabrică de ulei, 2 fabrici de ape gazoase, 2 întreprinderi de dărăcit lâna.


Bancă Populară.


3 şcoli primare.


Casa de cetire « Zeugma », 1 cinematograf, 1 soc. sportivă.


2 biserici ortodoxe.


Primărie, Preutră, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu hidraulic, Revizorat de pescărie, Căpitănie de port, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie.


Uniunea meseriaşilor şi muncitorilor din port.


Uzină electrică.


Oficiu I.O.V., Casa Asigurărilor Sociale.

Fotografiisus