Judeţul Tighina

Judeţul Tighina

Geografiesus

Harta județului

Asezare. Judetul T. este asezat în marginea de Rasarit a tarii în dreptul unui vechiu vad al Nistrului.


Suprafata. 6.333 km².


Înfatisarea pamântului. Peste judetul T. se întinde marginea S-E a podisului moldovenesc si o parte din N Buceacului. Câteva vai principale cu aflunetii lor laterali au descompus podisul într-o serie de culmi cu spinarea mai strâmta în directia N-V si din ce în ce mai larga catre Nistru unde podisul cade în trepte (terase). De aici, aspectul deluros al acestei parti din judet. Nici una din spinarile acestor dealuri nu ajung la 300 m, dar nici nu coboara sub 200. Marginea de Buceac din cuprinsul acestui judet se mentine si ea în jurul a 200 m, însa e formata, mai ales în partea estica, din suprafete plane foarte întinse, adevarate câmpuri înalte. Vaile sapate, fie în podisul propriu-zis, fie în marginea Buceacului, sunt relativ strâmte, fata de adâncimea lor, au adica caracterul unor defilee pentru ca, desi fundul lor este de obiceiu larg, povârnisurile care le marginesc sunt prelungi (pot depasi chiar 150 m) si destul de repezi.


Vegetatia. Afara de câteva paduri de stejari pastrate pe dealurile înalte din Nord si de lânga Nistru, restul tinutului este un domeniu de stepa cu ierburi înalte (Siccipratum Altiherbossum) în care prodomina paioasele si plantele de origine transnistreana (provincia Sarmatica în nomenclatura botanistilor). Fireste aceasta stepa este azi în cea mai mare parte cultivata.

Istoriesus

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul T. si-a luat numele de la orasul capitala, crescut la umbra unei stravechi cetati, poate, de origine romana, reconstruita de genovezi si de mesterii lui Stefan cel Mare. Asezata la un vechi vad al Nistrului, cetatea a împiedicat deseori invazia hoardelor barbare, venite pentru prada.
 

Lunga existenta a Tighinei se explica prin asezarea ei la cel mai bun vad al Nistrului, pe un drum stravechi, al legiunii si al negustorilor romani, « drumul mare tataresc » de mai târziu, care lega prin vadul Dunarii de la Isaccea (vechiul Noviodunum) regiunile bizantine de la dreapta Dunarii cu Cafa, colonia genoveza din Crimeea.
 

Acest drum se încrucisa aici cu drumul fluvial care ducea de la Hotin la Soroca, la Cetatea – Alba si la Mare.
 

La 1538, Turcii au ocupat cetatea si au înfiintat aici o raia, numita a Benderului ( a Portii), dupa noul nume dat Tighinei. Pasa de aici supraveghea atât pe domnii Moldovei, cât si pe mârzacii tatari din Buceac.
 

Aici s-a refugiat, dupa crunta-i înfrângere de la Pultava, (1709), Carol XII, eroicul rege al Suediei.


Monumente istorice. Cetatea Tighinei , pe Nistru, de forma pentagonala, înconjurata de un sant de piatra. Are sease porti, zece bastioane si acopere o suprafata de 60 ha.
 

Biserica din Causani , are forma unei nave bazilicale, sapata în pamânt, cu peretii laterali în linie dreapta, cu bolta în forma unei pivnite în interior, reprezentative pentru scoala de pictura româneasca din epoca Brâncoveanului.
 

Valul lui Traian. Judetul T este strabatut în tot latul sau de acest val urias de pamânt, începând de lânga satul Ialpugeni pâna la baltine Nistrului.
 

Înaltimea valului variaza între 3-4 m, cu o latime de 10-15 m ; santul asezat spre miazanoapte are 2-3 m, adâncime. Originea lui, ca si a celorlalte valuri de pe teritoriul dacic -e prespusa romana. Miron Costin spune ca « Traian împarat au sapat acest sant în vecinica pomenire si veaste ».


Manastirea Noului Neamt , (Chitcani) este cea mai bogata dintre manastirile Basarabiei. A fost înaltata în anul 1864, pe mosia daruita de Alexandru cel Bun manastirei Neamtului în 1429 – darie întarita si marita de Stefan cel Mare la 1463 si 1500 ; de Petru Rares la 1546 si de Aron Voda la 1581 – de catre calugarii de la Neamt refugiati aici dupa secularizarea averilor manastiresti.

Populaţiesus

Starea populatiei. Judetul T. numara, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 1930, 307.629 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex
 

Unitati administrative

Numarul locuitorilor

Total

Barbati

Femei

Total judet

Total urban

1. Orasul Tighina

2. Orasul Comrat

Total rural

•  Plasa Bulboaca

•  Plasa Causani

•  Plasa Ceadâr - Lunga

•  Plasa Cimislia

307.629

44.057

31.698

12.359

 

263.572

57.500

99.313

41.596

65.164

31.698

21.503

15.372

6.131

 

131.104

28.858

49.133

20.805

32.308

155.022

22.554

16.326

6.228

 

132.468

28.642

59.180

29.790

32.856


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta

Locuitori

Grupe de vârsta

Locuitori

Toate vârstele

 

0- 9 ani

10-29 ani

307.629

 

94.500

116.976

30-49 de ani

50-69 de ani

70 de ani si peste

Vârsta nedeclarata

62.402

27.904

4.855

992


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei în judetul T. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

 

 

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an

Cifre absolute

Proportii la 1.000

locuitori

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

Nascuti vii

Morti

Excedent natural

1930- 1935 medie anuala

1931

1932

1933

1934

1935

1936

-

 

310.024

315.329

320.205

327.444

331.230.

333..612

13.338

 

12.627

14.081

13.197

13.947

12.841

11.091

8.423

 

7.838

8.940

6.820

7.422

11.096

9.288

4.915

 

4.789

5.141

6.377

6.525

1.745

1.813

41,6

 

40,7

44,7

41,2

42,6

38,8

35,2

26,3

 

25,3

28,4

21,3

22,7

33,5

27,8

15,3

 

15,4

16,3

19,9

19,9

5,3

5,4

 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului T. a fost de 336.371 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 307.629 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 28.742 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,3%.

 

1655___ie_din_basarabia___01.jpg

Ie din Basarabia - 01

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1656___ie_din_basarabia___02.jpg

Ie din Basarabia - 02

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1657___ie_din_basarabia___03.jpg

Ie din Basarabia - 03

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1660___ie_din_basarabia___06.jpg

Ie din Basarabia - 06

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1662___ie_din_basarabia___08.jpg

Ie din Basarabia - 08

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1663___ie_din_basarabia___08.jpg

Ie din Basarabia - 08

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1664___ie_din_basarabia___10.jpg

Ie din Basarabia - 10

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1665___ie_din_basarabia___11.jpg

Ie din Basarabia - 11

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1666___ie_din_basarabia___12.jpg

Ie din Basarabia - 12

Sursa:  Model reconstituit după o fotografie

1667___ie_din_basarabia___13.jpg

Ie din Basarabia - 13

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1670___ie_din_basarabia___16.jpg

Ie din Basarabia - 16

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1671___ie_din_basarabia___17.jpg

Ie din Basarabia - 17

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1672___ie_din_basarabia___18.jpg

Ie din Basarabia - 18

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1673___ie_din_basarabia___19.jpg

Ie din Basarabia - 19

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1674___ie_din_basarabia___20.jpg

Ie din Basarabia - 20

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1675___ie_din_basarabia___21.jpg

Ie din Basarabia - 21

Sursa:  Model reconstituit după o fotografie

1676___ie_din_basarabia___22.jpg

Ie din Basarabia - 22

Sursa:  Model reconstituit după o fotografie

1678___ie_din_basarabia___24.jpg

Ie din Basarabia - 24

Sursa:  Model reconstituit după o fotografie

1679___ie_din_basarabia___25.jpg

Ie din Basarabia - 25

Sursa:  Model reconstituit după o fotografie

1681___ie_din_basarabia___27.jpg

Ie din Basarabia - 27

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1682___ie_din_basarabia___28.jpg

Ie din Basarabia - 28

Sursa:  Model reconstituit după o imagine veche

1683___ie_din_basarabia___29.jpg

Ie din Basarabia - 29

Sursa:  Model reconstituit după o fotografie

Înfăţişare socialăsus

În comparatie cu toate judetele Basarabiei, judetul acesta - al carui nume curent înainte vreme era Tighine - se bucura de mai multe avantagii din punct de vedere al cailor de comunicatie : gratie cailor ferate, are, prin Chisinau si Basarabeasca, directa legatura cu Moscova, si anume cu Iasi, Bârlad si Galati. Aceste înlesniri le datoreaza vailor Botna si Bâcul, ale caror mici ape formeaza la gurile lor spre Nistru balti ce procura stuf si peste, asa cum în si mai mica masura, se constata si în cursul apei Cogâlnicul.
 

Acelasi tip de sat, propriu întregii Basarabii, vei întâlni si în Tighina. Dupa cum e firesc, pe alocurea casa se prezinta si cu trasaturi ce nu le întâlnim, de exemplu, în Nordul acestei provincii. Ca si în judetul Cetatea – Alba, si aci vei vedea, alaturi de locuinta propriu-zisa, si celelalte accesorii ale ei, toate în forma de dreptungiu. Rar vei observa pe acoperisul lor, ca element decorativ în miniatura, câte doua capete de cai, de scândura, opus asezate, asa cum acelasi motiv apare sub o alta înfatisare în Muntenia si Oltenia, numai la fântâni. Dupa starea materiala, si acoperisul va fi facut ori din paioase, ori din sindrila sau va fi solzât – ceea ce reiese si din caracterizarea umoristica pe care însusi taranul basarabean o face casei sale într-o uratura de anul nou :


« De cât sa întârziem

Pe la curtile dumneavoastra

Cu var varuite,

Cu sindrila sândrilite,

Mai bine om întârzia

Pe la bordeile noastre învechite,

Si cu boz acoperite ».

 

Gardurile curtilor de case sunt facute din ceea ce le poate pune la dispozitie mediul geografic : nu apar ca în Orhei si Lapusna, gardurile de nuiele si nici de pietre bagate în pamânt si înalte cât un om – asa cum se vad prin Nordul Basarabiei. Fântânile nu sunt rare ; iar în satele care servesc de popas pentru carute, sau pentru diferite târguri, vei observa fântâni numeroase, una lânga alta – apa nefiind la mari adâncimi ; dar furcile si cumpenele sunt strâmbe, anemice, pot fi un indiciu sigur, chiar pentru un simplu trecator, ca în acest judet lipsesc padurile.

 

Economiasus

Judetul T. este prin excelenta agricol. E renumit prin marele numar de turme de oi si prin dezvoltarea exceptionala a pomiculturii si a culturii albinelor.
 

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 633.300 ha. Suprafata arabila este de

406.394 ha, adica 64,17% din suprafata judetului si 1,38% din suprafata totala a tarii.


Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 2.096 ha, adica 0,52% , iar mica proprietate 404.198 ha, adica 99,48%.


Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 379.607 ha astfel repartizate :


Porumbul ocupa 148.854 ha, cu o productie de 406.420 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.), în valoare de 96 mil. lei.


Grâul ocupa 118.458 ha, cu o productie de 237.013 chint. (prod medie la ha 2,0 chint.), în valoare de 94 mil. lei.


Orzul ocupa 96.282 ha, cu o productie de 187.171 chint. (prod. medie la ha 1,9 chint.), în valoare de 46 mil. lei.


Secara ocupa 11.181 ha, cu o productie de 27.108 chint. (prod. medie la ha 2,4 chint.), în valoare de 8 mil. lei.


Ovazul ocupa 4.109 ha, cu o productie de 6.051 chint. (prod. medie la ha 1,5 chint.) , în valoare de 2 mil. lei.


Meiul ocupa 701 ha, hrisca 15 ha si maturile 7 ha.


Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 5.544 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 2.555 ha, cu o productie de 4.817 chint. în valoare de 1 mil. lei. Alte fânete cultivate ocupa 2.682 ha, cu o productie de 9.022 chint. în valoare de 1 mil. lei.


Plantele alimentare ocupa 8.727 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 3.776 ha, cu o productie de 27.885 chint. (media la ha 7,4 chint.), în valoare de 3 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.006 ha cu o productie de 20.162 chint. ( media la ha 10,1 chint.), în valoare de 3 mil. lei.


Fasolea ocupa 1.219 ha, cu o productie de 2.520 chint. (media la ha 2,1 chint.).


Dovlecii printre porumb dau o productie de 41.327 chint.


Plantele industriale ocupa 7.337 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 3.077 ha, cu o productie de 11.720 chint. (media la ha 3,8 chint.), în valoare de 4 mil. lei. Rapita ocupa 2.800 ha, cu o productie de 4.303 chint. (media la ha 1,5 chint.), în valoare de 2 mil. lei.


Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului , ogoarele sterpe ocupa 5.180 ha.


Fânetele naturale ocupa 3.842 ha, cu o productie de 25.741 chint. (prod. medie la ha 6,7 chint.), în valoare de 3 mil. lei.


Pasunile ocupa 64.645 ha.


Padurile ocupa 18.933 ha.


Livezile de pruni ocupa 1.476 cu o productie de 29.667 în valoare de 9 mil. lei.


Vita de vie ocupa 20.194 ha, (din care viile pe rod 16.473 ha), cu o productie de 393.761 hl ( prod. medie la ha 23,9 hl), în valoare de 90 mil. lei.


Cresterea animalelor. În judetul T. se gaseau în anul 1935 :

Cai 60.982, boi 72.572, oi 331.658, capre 2.395, porci 52.343, stupi sistematici 4.869, stupi primitivi 5.138.
 

Industrie. Alimentara. 64 mori de faina, 1 de crupe, 1 de sare, 21 fabrici de ulei, 1 de spirt, 1 de bere, 1 de otet, 1 de bomboane, 1 de cascaval, 3 de unt si de brânzeturi.


Alte industrii. 1 fabrica de postav, 25 daraci de lâna, 2 fabrici de sapun, 4 curelarii, 2 fabrici de lazi, 2 ateliere de mobile, 6 fabrici de caramida, 6 fabrici de tigla, 3 fabrici de olane si 4 olarii.
 

Drumuri. Judetul T. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.184 km, 855 m împartita astfel :
 

Drumuri nationale 246 km, 088 m din care 51 km si 952 m pietruiti si pavati sunt întretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar de comunele urbane 1 km 374 m.


Drumuri judetene 571 km 397 m , din care 16 km si 091 m sunt pavati si pietruiti.


Drumuri comunale 367 km 370 m.


Lungimea podurilor este de 1.401,95 m repartizata astfel : poduri nationale 381,60 m, judetene 813,65 m si comunale 206,90 m.


Prin judet trec 4 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

•  Bolgrad – Torutino – Causeni.

•  Chisinau – Tighina – Cetatea- Alba.

•  Chisinau – Comrat – Bolgrad.

•  Falciu – Comrat – Torutino.


Cale ferata. Judetul T. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 266 km linii

secundare.


Statii importante : Tighina, Basarabeasca, Abaclia.


Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat si 1 gara cu serviciul postal  la Zloti.


Oficii telefonice  la : Tighina, Comrat, Causani, Ceaga, Ceadâr – Lunga, Cimislia, Gura – Galbena, Românesti, Schinoasa, Talmaz, Taraclia.

Culturasus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 238.599 locuitori, din care 36,5% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 50,3% barbati stiutori de carte si 23% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara

Mediul urban

Mediul rural

Totalul stiutorilor de carte

•  Extrascolara

•  Primara

•  Secundara

•  Profesionala

•  Universitara

•  Alte scoli superioare

100,0

9,6

62,1

20,0

5,5

2,1

0,7

100,0

4,0

88,4

5,8

1,3

0,4

0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului T. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 81.476 loc. (6.964 mediu urban si 75.512 mediu rural).
 

Scoli secundare.

•  În Tighina : 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 liceu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, liceu comercial mixt ;

•  În Comrat : Liceu de baieti si liceu de fete ;

•  În comunele rurale : Gimnaziu mixt în Ceadâr – Lunga, gimnaziu mixt în Cimislia, gimnaziu mixt în Causani.

•  Scoala izraelita de meserii « Ort » la Tighina.


Scoli primare 269, din care 240 rurale si 29 urbane (267 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 42.223 elevi (4.798 mediu urban si 37.425 mediu rural) si cu 713 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).


Gradini de copii 62, din care 51 rurale si 11 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 3.202 copii (447 mediu urban si 2.755 mediu rural) si cu 62 conducatoare (situatia din 1934).


Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 53 localitati.
 

Liga culturala activeaza în Basarabeasca, Cecur – Menjir, Chirsova.


Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul T. 127 camine culturale si 4 biblioteci, adica un total de 131 organizatii culturale, dintre care 91 au personalitate juridica..


În judet se mai afla : 64 biblioteci, 6 asociatii culturale, 1 societate corala, 4 societati culturale, 3 cinematografe, 1 sala de teatru comunal, 3 societati sportive si 8 societati de vânatoare.


Soc. Culturala « Astra » în Tighina.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 89,5% sunt ortodocsi.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 96 biserici ortodoxe, 1 mânastire, 3 schituri ortodoxe, 5 biserici romano – catolice, 16 evanghelico - luterane, 4 lipovenesti, 32 case de rugaciune ale crestinilor evanghelisti -baptisti, 35 sinagogi si case de rugaciune evreesti.


Institutii bisericesti. 3 protopopiate ortodoxe.


Judetul T : se afla în eparhia ortodoxa a Arhiepiscopiei Chisinaului (Mitropolia Basarabiei).

Administraţiesus

Organizare administrativa. Capitala judetului T. este orasul Tighina. Judetul are 2 orase (Tighina si Comrat) si 109 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Bulboaca ……………………….. 28 sate

•  Plasa Causani…………………….. ….. 37 sate

•  Plasa Ceadâr - Lunga ………………… 16 sate

•  Plasa Cimislia ………………… …….. 28 sate


Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Tighina cu : o sectiune, 9 magistrati si 1procuror, în circumscriptia Curtii de Apel din Chisinau.
 

5 judecatorii la Tighina, Comrat, Cainari, Causanii – Noi, Cimislia, cu un total de 11 magistrati.


Organizare sanitara. 7 spitale de stat la Tighina, Causani, Comrat, Bulboaca, Cimislia, Taraclia si Talmaz.
 

1 spital evreeesc, 1 sanatoriu de tuberculosi (particular) si 1 dispensar comnunal de copii sugaci la Tighina.
 

12 dispensare  de stat si 1 infirmerie în comunele rurale.
 

Asistenta si prevedere sociala.


Casa Asigurarilor Sociale din Chisinau are oficiu la Tighina si organizatii medicale la Tighina si Causani cu un total de 3 medici.


Filiala Societatii “Crucea Rosie”, Oficiul I.O.V. si 4 aziluri de batrâni si orfelinat catolic la Tighina.

Principalele aşezărisus

  • TIGHINA - capitala judetului
  •  
    Stema. Pe un scut roşu o cetate crenelată de argint, cu trei turnuri, cel din mijloc mai înalt; poarta şi ferestrele închise. În faţă, un leu de aur culcat spre dreapta; totul pe o terasă verde.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri. Reprezintă vechea cetate a Tighinei celebră prin resistenţa ei contra păgânilor.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Aşezarea oraşului T. la umbra unei străvechi cetăţi de pază, la un vad al Nistrului, este veche şi se pare chiar anterioară întemeierii
    Moldovei; în 1408 este amintită ca punct de vamă pentru negustorii cari duceau mărfuri în ţinutul tătăresc. A rămas în stăpânirea Moldovei până în 1538, când a fost cucerită de turci, cari au prefăcut-o în raia, schimbându-i şi numele în Bender  « Poartă ». Înţelesul vechiului nume e necunoscut; el e legat în orice caz de acela al vechilor codri ai Tigheciului.
    După înfrângerea dela Poltava din anul 1709,  regele Suediei Carol XII, se refugiază aci cu resturile armatei sale şi ale hatmanului Ucrainei, Mazepa.
    Monumente istorice. Cetatea Tighinei, de formă pentagonală, cu un şanţ adânc în laturile dinspre uscat, ai cărui pereţi sunt înveliţi în piatră. Are şase porţi, zece bastioane şi acopere o suprafaţă de 60 de ha. În interiorul ei se află o biserică şi ruinele unei geamii, una din cele trei construite de turci.
    Populaţie
    Oraşul T. avea în 1930, după datele recensământului din acel an, 31.698 locuitori.
    Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 31.810 locuitori
    Economie
    Industrie şi comerţ. 2 mori sistematice, 3 mori ţărăneşti, 1 fabrică de ulei, 1de spirt, 1de bere, 1de bomboane, 1de săpun şi 1de cărămizi.
    Comerţ cu fructe, cereale şi vin.
     
     
    Instituţii de credit. Banca Naţională a României (sucursală), Banca Românească, Banca Basarabiei, Banca populară agricolă, Banca populară “Ajutor reciproc”, Banca  “Funcţionarul”, Federala băncilor populare şi Casa de împrumut şi păstrare, Casa de credit a agricultorilor din jud. Tighina.
    Finanţe publice. Bugetul oraşului T. pe exerciţiul 1936-37 prevede 15.750.039 lei, venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi  « Ştefan cel Mare », Liceul de fete « Principesa Ileana », Liceu comercial, Gimnaziul industrial de fete « Iulia Haşdeu », Liceu industrial de băieţi, Şcoala izraelită de meserii « Ort », 19 şcoli primare, 8 grădini de copii mici.
    Instituţii culturale. Soc. culturală « Astra», Fundaţia culturală « Principele Carol »,  Muzeul prefecturii judeţului, 3 biblioteci particulare, 2 soc. sportive, 1 soc. de vânătoare, 2 cinematografe, 1 sală comunală pentru teatru.
    Ziare şi reviste. “Împăratul Traian» (bilunar).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 6 biserici ortodoxe, 2 lipoveneşti, 1 romano-catolică, 1 capelă evanghelico-luterană, 1 casă de rugăciuni molocană, 1 casă de rugăciuni baptistă, 18 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul T., capitala judeţului Tighina, este aşezat la 58 km de Chişinău şi 282 km
    de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile: Galaţi - Basarabeasca- Tighina (Tiraspol); Iaşi-
    Chişinău - Tighina (Tiraspol).
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Legiune de jandarmi, Poliţie, Administraţie financiară, 2 percepţii, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar comunal, Ocol silvic, Cameră agricolă, Serviciu de poduri şi şosele, Oficiu agricol judeţean, Revizorat şcolar, Penitenciar, Depozit C. A. M., Birou de măsuri şi greutăţi, Oficiu de asigurări sociale, Vamă, Cameră de industrie şi comerţ, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu de plasare.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sfatul negustoresc, Asociaţia funcţionarilor publici, Colegiul medicilor, Asociaţia pensionarilor publici, Colegiul farmaceutic, Uniunea Meseriaşilor, Sindicatul viticol, Corpul didactic.
    Edilitate. Uzină electrică, uzină de apă, baie comunală, abator, pavagii, canalizare.
    Sănătate publică. Spital de stat, Spital evreesc, Sanatoriu de tuberculoşi
    (particular), Dispensar comunal de copii sugaci.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Azil de bătrâni comunal, Azil de noapte comunal, Azil de bătrâni
    evreesc, Azil de bătrâni lipovenesc, Orfelinat romano-catolic. 

 

  • Comrat - comuna urbana


Situata la 129 km de resedinta judetului, la 99 km de Chisinau si 370 km de Bucuresti. Statia C.F. pe linia Zorleni – Basarabeasca.


Are 13.300 locuitori.


Comert de cereale, animale si produse animale. Industria casnica intens dezvolata. Târg saptamânal Lunea.


Bâlciu anual la 14 Martie.


Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 2.393.834 lei.


1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala de meserii, 9 scoli primare, 1 camin cultural, 1 cinematograf.


3 biserici ortodoxe, 1 sinagoga.


Primarie, Judecatorie de Ocol, Perceptie fiscala, Serv. sanitar, Serv. veterinar, Oficiu PTT, Oficiu telefonic, Politie.


Spital comunal, Dispensar.

Fotografiisus