JUDEŢUL TIMIŞ - TORONTAL

JUDEŢUL TIMIŞ - TORONTAL
1315___soldai_din_banat_n_armata_imperiului_primul_rzboi_mondial.jpg

Soldaţi din Banat, în armata imperiului, Primul Război Mondial

1904___lipova_jud_timi_torontal.jpg

Lipova, Jud. Timiş-Torontal

2029___tim_7.jpg

Timişoara, Liceul Piariştilor, o clădire impresionantă, în careu, în anii 80 Facultatea de Electrotehnică şi Biblioteca IPT

GEOGRAFIEsus

Harta județului

Asezare. Judetul T.T. este asezat la granita apuseana a tarii, în Banat.
 

Suprafata. 7.600 km².
 

Înfatisarea pamântului. Cea mai mare parte a tinutului este o câmpie, joasa si mlastinoasa în N. (lunca Arancai, brat al Muresului) si în S. (asociatie de terenuri umede si fâsii de câmpuri svântate pe vaile apelor si între ele). Între aceste doua zone joase se întinde un câmp mai înalt, cel mai mare dintre câmpurile svântate ale judetului. În câmpia Tisei din care face parte si sesul Torontalului, suprafetele fertile de inundatii merita o mentiune speciala.
 

Lunca Timisului, larg desfasurata în regiunea de câmpie, se strâmteaza catre Rasarit si e încadrata între înaltimi deluroase cu aspect de podisuri usor înclinate spre axa vaii principale. La N. Timisului se întinde astfel, între el si valea Muresului, Podisul Lipovei  ; iar la S., platforma deluroasa a Buziasului, prelungire nordica a muntilor Banatului.
 

Clima si ape. Clima este de tip pontic, adica bogata în contraste termice, ca si cea panonica, dar mai umeda decât aceasta. La Timisoara, media temperaturii lunii celei mai reci nu atinge nici –2°. Totusi, gerurile foarte scazute nu sunt excluse si sunt în legatura cu vânturile reci care vin din muntii de-a lungul coastei Adriaticei. Apele sunt numeroase, cresc repede primavara si acopera câmpia cu undele lor galbui. A trebuit sa fie facute importante lucrari de arta pentru ca regiunile joase sa fie ferite de aceste viituri catastrofale. Dintre toate aceste ape, Timisul, care curge prin mijlocul judetului, are cele mai mari cresteri dintre toate râurile tarii (crestere exceptionala în anul 1926, de aproape 9 m desupra etiajului, la Parcul Rudna). Cei mai importanti afluenti ai Timisului sunt Pogonisul si Bârzava. La N. de Timis curge Bega, canalizata si navigabila, iar prin hotarul tarii catre judetul Arad, Muresul.
 

Bogatii minerale. Prin partea de est a judetului se gasesc zacaminte de lignit si foarte apreciate izvoare de ape minerale acidulate.

ISTORIEsus

Vechime si dezvoltare istorica. Pe teritoriul judetului T.T. s-au dezvoltat, înca de la întâiu razboi dacic purtat de Domitian, o puternica viata romana.
 

Coloniile fundate aici, pe marele drum roman care duce de pe coastele Dalmatiei la metropola imperiului, sunt –asa cum pot fi descifrate pe tabula Pentingeriana- Lederata, Arcidava, Centum Putea, Berzovia, Azizis, Caput Bubali.
 

Dintre acestea, Centum Putea (O supa de puturi) si Caput Bubali (Capul Boului) poarta nume specific romane, Arcidava, cu finalul sau caracteristic este un nume getic, ca si Azizis, Berzovia este un nume de aparenta slava.
 

Dupa retragerea legiunilor din Dacia, coloniile romane de aici nu au încetat cu totul legatura cu imperiul, unele din ele, ca Lederata, fiind în acelasi timp si sedii ale unor unitati de aparare - bastioane în calea barbarilor.
 

În acest tinut, traditia istorica ungureasca aseaza un ducat la venirea ungurilor: ducatul lui Glad, nume al carui prototip românesc poate fi cu greu descifrat.
 

Întâia mentiune documentara despre un judet al Timisului dateaza din 1212.
 

Asezat în calea invaziei turcesti, el a fost transformat de regii unguri într-o marca, un tinut de rezistenta militara. În fruntea lui aflam un « comes temesiensis » care, sub Sigismund, a fost condottierul italian Pippo din familia Solari, cunoscut mai târziu sub numele de Pippo Spano.
 

Mai târziu, aparatorii lui cei mai vajnici au fost românii Pavel Chinezul –Cneazul - si Ioan Corvinul, care aici, la aceasta margine, au fost, ca si Stefan cel Mare sau un Vlad Tepes, mari soldati ai crestinatatii.
 

La 1552, Timisoara cade cu totul în mâinile lor. Turcii au asezat în Timisoara un « Beglerbeg », iar tinutul a fost împartit în trei « Sangeacate ».
 

În 1716 Timisoara a fost eliberata de turci prin sabia principelui-general Eugeniu de Savoia. Atunci a luat fiinta Banatul timisan, ca provincie militara, cu resedinta la Timisoara.
 

Banatul s-a desfiintat ca organizatie administrativa la 1778 si a fost alipit Ungariei ; un an dupa aceea s-a creat comitatul Timisului.
 

Monumente istorice. Castelul din Timisoara, ridicat de Carol Robert la începutul sec. al XIV-lea, a fost daruit mai târziu de regele Sigismund lui Ioan Corvinul ; distrus în urma asediului turcilor din 1849, a fost refacut în 1852. Astazi este cazarma.
 

Monumentul Principelui Eugeniu de Savoia din Timisoara, ridicat în sec. al XVIII –lea.
 

Biserica greco-catolica din Timisoara, înaltata în secolul al XVIII-lea.
 

Biserica ortodoxa din Timisoara, înaltata în 1770 de protopopul Gheorghevici. Se afla aici drapelele vechilor bresle.
 

Cetatea Lipovei ridicata de Bela al IV-lea în sec. al XIII-lea, azi în ruine.
 

Biserica ortodoxa din Lipova de la începutul sec. al XVIII-lea, cu resturi de fresce si interesante pietre funerare.

POPULAȚIEsus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul T.T. numara 500.416 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:

A) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 500.4 243.2 257.2
Total urban 97.94 47.58 50.36
•  Municipiul Timisoara 91.87 44.79 47.08
•  Orasul Lipova 6.069 2.791 3.278
Total rural 402.5 195.6 206.9
•  Plasa Buzias 42.15 20.52 21.62
•  Plasa Centrala 54.55 26.66 27.89
•  Plasa Ciacova 45.09 22.3 22.79
•  Plasa Deta 41.46 20.36 21.09
•  Plasa Jimbolia 43.53 20.98 22.56
•  Plasa Lipova 24.57 11.96 12.61
•  Plasa Periam 43.15 20.62 22.53
•  Plasa Recas 32.88 15.82 17.06
•  Plasa Sânnicolaul-Mare 46.92 22.69 24.23
•  Plasa Vinga 28.19 13.72 14.48


b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 500.4 30 - 49 de ani 137.3
0 - 9 ani 91.72 50 - 69 de ani 83.11
10 - 29 ani 164.5 70 de ani si peste 22.49
    Vârsta nedeclarata 1.254


Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei din judetul T.T., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României, în perioada 1931-1936, sunt urmatoarele:
 

Anual Cifra probabila a populatiei judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930 - 1935 (medie anuala) - 9.021 9.173 -152 18,0 18,3 -0,3
1931 500.5 9.586 9.345 232 19,2 18,7 0,5
1932 500.6 9.537 10.03 -491 19,1 20,2 -0,9
1933 500.2 9.123 8.823 300 18,2 17,6 0,5
1934 501.1 8.561 8.539 22 17,1 17,0 0,2
1935 500.1 8.299 9.123 -824 16,6 18,2 -1,6
1936 500 8.529 8.717 -188 17,1 17,4 -0,3


La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului T.T. a fost de 499.076 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume de 500.416 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta o scadere naturala de 1.340 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei descresteri medii de 0,3%.

ÎNFĂȚIȘARE SOCIALĂsus

Aspectul actual al judetului T.T. este urmarea unei actiuni de colonizare din veacul al XVIII-lea al cârmuirii austriece. Aducerea unui însemnat numar de tarani din Germania de Sud- Vest în sesul depopulat de razboaie si ajuns plin de mlastini al Timis- Torontalului de azi, a avut asupra bastinasilor români ai acestui tinut efectul injectiei cu un ser puternic.
 

Colonizarile au prefacut sesul pe care se cresteau vite si luncile inundabile ale Banatului în tinutul de economie rurala intensa de azi.
 

Nu e petec de pamânt nefolosit în acest judet cu 76% teren arabil, nu e planta utila care sa nu fie cultivata, iar faptul ca este unul dintre grânarele tarii nu sta piedica ca sa fie si judet faimos de crescatori de vite, bogat, ca putine altele, în animale domestice.
 

Satele românesti au ajuns sa nu fie mai prejos de cele svabesti asezate între ele, în privinta economiei. Gospodariile din satele Banatului arata aievea, tinta râvnita de toate actiunile de ridicare economica a taranimii din alte tinuturi. Centrul acestui judet trebuia sa fie un oras mare, chiar daca n-avea decât rostul sa efectueze desfacerea prisosurilor bogate si multiple ale satelor lui. Dar Timisoara mai e si un centru industrial unde se prelucreaza mai toate produsele agricole ale judetului, totodata cel mai însemnat din orasele mijlocitoare de marfuri straine de pe granita de Vest a tarii. Nu e de mirare ca edilii ei vor ca municipiul lor, cel mai de Apus asezat al tarii, sa fie si cel mai occidental întocmit. Cu bunastarea a scazut însa si în Timisoara, ca pretutindeni în lume, populatia. Faptul e pus de obiceiu pe seama unui scaderi dezastruoase a natalitatii. Pricina e totusi mortalitatea foarte ridicata si de loc proportionala cu nivelul economic atins. De fapt natalitatea taranilor din Banat este apeciabila pentru un tinut de atare înstarire. Orice comparatie cu natalitatea svabilor din Banat duce la constatarea aceasta. Daca mortalitatea ar fi corespunzator de scazuta, Timis-Torontalul ar putea da chiar un excedent de populatie. Procesul de civilizare al taranimii românesti din sesul Banatului a fost fortat prin convietuirea cu colonistii germani. I-a dus la o stare economica comparabila celei a acestor colonisti. Dar n-a atins nici pe departe starea sanitara si morala corespunzatoare. Când o actiune va fi scazut mortalitatea banatenilor la un nivel cuvenit, atunci vitalitatea mare a taranilor români în raport cu cea a taranilor svabi ar putea sa fie valorificata. De-abia atunci bunastarea taranimii românesti din sesul Banatului va înceta sa fie un dezastru si va deveni ceea ce e sortit sa fie: un focar de burghezie rurala, asemanator tinutului dintre Brasov- Sibiu si Blaj.
 

Timis –Torontalul e un judet cu o populatie alogena considerabila. Grupul svabesc al germanilor din tara se gaseste asezat aproape în întregime pe suprafata lui. Mult mai putin numeros e grupul sârbesc. Timisoara numara printre locuitorii ei si un grup considerabil de evrei maghiari.

 

Vechea civilizatie taraneasca e în disolutie în satele românesti ale Timis- Torontalului. Portul mai poate fi recunoscut, desi e amestecat cu numeroase piese de costum urban. Caracteristice sunt în îmbracamintea de sarbatoare a fetelor si femeilor, salbele de galbeni. Puterea de constrângere a datinilor si a credintelor a scazut mult. Totusi, satele sunt de-abia la începutul crearii unor noi forme de integrare. Corurile si fanfarele frecvente si ziarele care sunt destul de citite, reprezinta începuturile unei atari integrari.
 

Tichindeal « gura de aur » e nascut în judetul Timis- Torontal.
 

Judetul T.T. a fost pâna de curând unul din cele mai dinamice de pe pamântul românesc. Dintr-însul au pornit în America si în restul tarii, an de an, un numar considerabil de elemente, care nu au gasit spatiu economic destul. Acum, daca mortalitatea din T.T. nu va putea fi restrânsa, afluxul de elemente cu un nivel de viata si cu aspiratii mult mai modeste din celelalte tinuturi ale tarii nu va întârzia mult.
 

Un proces de românizare a municipiului Timisoara e în plin curs. În anii de dupa rasboiu populatia lui a sporit cu 33% aproape în majoritate români. Proportia românilor s-a ridicat de la 10,4% în 1910 la 26,4% în 1930. Conjunctura favorabila industriei din ultimii ani pare a mai fi saltat aceasta cota. Data fiind mortalitatea scazuta a populatiei urbane alogene, e de prevazut ca dupa câteva decenii Timisoara va avea o majoritate româneasca.

ECONOMIAsus

Judetul T.T. este unul din cele mai bogate judete ale tarii. Pamântul fertil si culturile rationale au facut din acest judet un adevarat grânar. Un izvor important de venituri este cresterea animalelor, mai ales a porcilor de rasa, care se exporta în cantitati mari.
 

Industria sa, exceptional de întinsa.

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 760.000 ha. Suprafata arabila este de 581.087 ha, adica 76,45% din suprafata judetului si 1,97% din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 27.704 ha, adica 4,77%, iar mica proprietate 533.383 ha, adica 95,23%.
 

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 505.637 ha, astfel repartizate:
 

Grâul ocupa 259.799 ha, cu o productie de 1.779.817 chint. (prod medie la ha 6,9 chint.).
 

Porumbul ocupa 187.822 ha, cu o productie de 2.520.608 chint. (prod. medie la ha 13,4 chint.), în valoare de 592 mil. lei.
 

Ovazul ocupa 28.065 ha, cu o productie de 246.577 chint. (prod. medie la ha 8,8 chint.), în valoare de 74 mil. lei.
 

Orzul ocupa 23.681 ha, cu o productie de 209.853 chint.8 (prod. medie la ha 8,9 chint.), în valoare de 51 mil. lei.
 

Secara ocupa 5.820 ha, cu o prodcutie de 39.626 chint. (prod. medie la ha 6,8 chint.), în valoare de 11 mil. lei.
 

Maturile ocupa 404 ha, meiul 31 ha si hrisca 15 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 35.735 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 12.730 ha, cu o productie de 233.298 chint. fân (media la ha 18,3 chint.), în valoare de 31 mil. lei si 2.600 chint. samânta (media la ha 0,2 chint.) ; lucerna ocupa 9.983 ha, cu o productie de 305.504 chint. fân (media la ha 30,6 chint.), în valoare de 41 mil. lei si 4.300 chint. samânta (media la ha 0,4 chint.) ; radacinile de nutret ocupa 2.895 ha, cu o productie de 272.181 chint.
(media la ha 94,0 chint.), în valoare de 19 mil. lei.
 

Plantele alimentare ocupa 14.919 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 6.614 ha, cu o productie de 291.080 chint. (media la ha 44,0 chint.), în valoare de 36 mil. lei. Lintea ocupa 1.875 ha, cu o productie de 18.131 chint, în valoare de 9 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.108 ha cu o productie de 103.032 chint. la ha (media la ha de 92,9 chint) în valoare de 15 mil. lei. Varza ocupa 922 ha cu o productie de 72.565 chint (media la ha 78,7 chint), în valoare de 15 mil. lei.

Ceapa ocupa 901 ha, cu o productie de 36.006 chint. ( media la ha 39,9 chint.) în valoare de 16 mil. lei. Fasolea ocupa 795 ha, cu o productie de 4.729 chint. (media la ha 5,9 chint.) în valoare de 2 mil. lei. Dovlecii ocupa 606 ha, cu o productie de 43.516 chint.
 

Plantele industriale ocupa 13.058 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 6.047 ha, cu o productie de 22.371 chint. (media la ha 3,7 chint.) ; sfecla de zahar ocupa 2.483 ha, cu o productie de 343.648 chint. (media la ha 138,4 chint.).
 

Inul ocupa 683 ha, cu o productie de 184 chint. fuior (media la ha 0,2 chint.), si 3.053 chint. samânta (media la ha 4,5 chint.). T utunul ocupa 1.513 ha, cu o productie de 11.901 chint. (media la ha 7.9 chint) si cânepa, ocupa 1.224 ha cu o productie de 7.687 chint. fuior ( media la ha 6,2 chint) si 3.298 chint. samânta (media la ha 2,6 chint.).
 

Caracteristica. Suprafata ocupata de grâu si dovleci în acest judet este clasata pe locul I pe tara iar suprafata ocupata de ovaz, linte, fânete cultivate, varza si ceapa este clasata pe locul al II-lea în tara.
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (760.000 ha), ogoarele sterpe ocupa 11.738 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 33.779 ha, cu o productie de 601.266 chint. (prod. medie la ha 17,8 chint.).
 

Pasunile ocupa 56.704 ha.
 

Padurile ocupa 52.865 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 2.209 ha. cu o productie de 42.191 chint.
 

Alti pomi fructiferi 1.204 ha.
 

Vita de vie ocupa 11.028 ha, (din care viile pe rod 9.348 ha) cu o productie de 608.076 hl..
 

Cresterea animalelor. În judetul T.-T. se gaseau în anul 1935:
 

Cai 104.256, boi 95.352, bivoli 66, oi 198.732, capre 3.549, porci 217.372, stupi sistematici 17.189, stupi primitivi 3.463.

Industrie. (fara municipiul Timisoara )

Alimentara. 49 mori sistematice, 2 mori cu presa de ulei (Jebel si Budinti), 2 mori de boia de ardei, 1 fabrica de bomboane si ciocolata (Vinga), 1 fabrica de zahar (Freidorf), 1 fabrica de brânzeturi (Liebling), 1 fabrica de gheata la Deta.
 

Textila. 3 fabrici de closuri si palarii (Jimbolia si Periam), 1 tesatorie, 2 industrii de cânepa (Cenadul Vechi si Biled).
 

Industria chimica. 3 fabrici de sapun ( Deta, Fratelia, Bulgarus), 2 fabrici de amidon (Mertisoara si Lovrin), 1 fabrica de nasturi si piepteni (Jimbolia), 2 industrii de acid carbonic si apa minerala (Buzias si Lipova).
 

Alte industrii. 1 fabrica de tabacarie (Sânnicolaul-Mare), 3 de cherestea (Tomnatic, Biled, Periam) 1 de prelucrare a lemnului (Deta), 11 de caramizi si tigla (Timiseni, Jumbolia, Fratelia, Recas,…) si 1 de caramida si ciment (Fratelia).
 

Cariere: argila (Deta, Jimbolia, Sag) nisip (Sag ), piatra de granit ( Lipova), piatra de bazalt (Lucaret, Sanovita si Cratovat).

Drumuri. Judetul T.T. este strabatut de o retea totala de drumuri de 3.670 km si 919 m repartizata astfel:
 

Drumuri nationale 240 km 502 m, din care 216 km 985 m (pietruiti si pavati) sunt întretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar 12 km 545 m de orasele Timisoara si Lipova.
 

Drumuri judetene 1.017 km 369 m, din care 834 km 153 m (pietruiti si pavati) sunt întretinuti de administratia judeteana, iar 18 km 987 m de orasele Timisoara si Lipova.
 

Drumuri comunale 2.413 km 048 m.
 

Lungimea podurilor este de 11.678,68 metri, repartizata astfel: poduri nationale 2.037, 50 m, judetene 4.159,99 m, si comunale 5.481,19 m.
 

Prin judet trec 2 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:
 

•  Lugoj – Timisoara - Frontiera.
 

•  Arad – Timisoara - Oravita (Timisoara- Jamul Mare= 72 km)
 

Cale ferata. Reteaua totala de cale ferata a judetului este de 731 km, din care 130 km linii principale si simple si 602 km linii secundare simple. Judetul este întâiul pe tara în privinta lungimii retelei.
 

Itinerarii principale: rapide (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jumbolia (Belgrad – Paris).

Accelerate: Bucuresti – Timisoara ; Timisoara – Arad – Oradea.
 

Statii importante: Timisoara, Jimbolia, Jebel, Liebling, Lovrin, Voiteni, Buzias, Periam.
 

Navigatie aeriana. Prin Judetul T.T. trece linia de navigatei aeriana L.A.R.E.S. cu plecare si sosire pe aeroportul municipiului Timisoara.
 

Itinerariu: Bucuresti – T. Severin – Timisoara – Arad.
 

Posta, telegraf, telefon. 7 oficii P.T.T de stat, din care 4 la Timisoara si câte unul la Lipova, Jimbolia si Sânnicolaul- Mare; 129 oficii autorizate, din care 5 la Timisoara.
 

Oficii telefonice: 118.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.


Buzias, statiune balneara de prim rang, asezata în plina câmpie, la poalele dealului Silas. Clima calda si constanta. Ape alcaline carbogazoase puternic feruginoase, unele radioactive. Namol. Captari în rezervoare închise ; fântâni arteziene.
 

Apa de masa « Phoenix » carbogazoasa, litinata si lipsita de fier este foarte recomandabila.
 

Indicatiuni: boli ale aparatului circulator, boli ale aparatelor genito-urinare, boli de femei.
 

Stabilimente moderne, bai calde, boli de namol feriginos, bazin de înotat, hidroterapie, mecanoterapie.
 

Anotimp: 15 mai – 15 septemvrie. Hoteluri mari si mici, vile, restaurante. Medici, farmacie, oficiu P.T.T., parc, cazinou, cinematograf, orchestra.
 

Plimbari în parcul bailor si excursii în podgoria Silasului si la padurea Dumbravii.

Gara locala pe linia Timisoara – Lugoj.
 

Lipova, statiune balneara asezata între paduri de stejar, pe valea Sistarovatului, aproape de Mures, în câmpie.
 

Climat temperat, aer curat.
 

Ape alcaline carbogazoase feruginoase, usor radioactive. Captatiuni în puturi arteziene.
 

Indicatiuni: boli de cord compensate, arterioscleroza, boli nervoase si de femei; iar pentru cura interna cu apa minerala: catarurile tubului digestiv si a cailor urinare, anemie, guta, obezitate.
 

2 stabilimente foarte bine îngrijite, pentru bai calde, hidroterapie si inhalatii. Anotimp: 1 mai – 30 septemvrie. Hoteluri si case de închiriat la particulari.
 

Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., restaurante.
 

Gara locala pe linia Timisoara – Radna.
 

Cinematograf, sali de dans, arena de sport, etc..
 

Plimbari si excursii pe Mures si în podgoriile Aradului.
 

Alte statiuni: Bogda, Calacea, Ivanda.

CULTURAsus

Stiinta de carte. Dupa rezultatele recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 437.357 locuitori, din care 80,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 85% barbati stiutori de carte si 75,3 % femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,2 0,5
•  Primara 60,8 92,6
•  Secundara 27,3 5,5
•  Profesionala 6,8 0,9
•  Universitara 2,2 0,4
•  Alte scoli superioare 1,7 0,1


Învatamânt. Populatia scolara a judetului T.-T. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 75.196 loc. (12.825 mediu urban si 62.371 mediu rural).
 

Scoli superioare. Scoala Politehnica, Academie de arte frumoase, Conservator de muzica.
 

Scoli secundare. 2 licee de baieti de stat (1 confesional), 3 licee de baieti particulare, 1 liceu de fete de stat si 1 liceu de fete particular, 2 licee comerciale, Scoala Normala de baieti de stat, Scoala Normala germana de baieti, Scoala Normala de fete (particulara), Seminarul teologic romano- catolic, Liceul industrial, Scoala de menaj, Scoala silvica medie, 17 gimnazii, 1 scoala agronomica, 17 scoli de ucenici.
 

Scoli speciale: Scoala Militara de artilerie, Scoala Superioara P.T.T. si scoala de surdo-muti. 
 

Scoli primare: 337, din care 312 rurale si 25 urbane (243 scoli de stat si 94 confesionale), cu un numar total de 54.443 elevi (8.296 mediu urban si 46.147 mediu rural) si cu 936 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
 

Gradini de copii. 80, din care 62 rurale si 18 urbane, cu un numar total de 6.286 copii (1.622 mediu urban si 4.664 mdiu rural) si cu 97 conducatoare (situatia din 1934).
 

Institutii culturale. În judet se releva activitatea despartamântului asociatiei « Astra » cu sediul central în Timisoara si organizati locale în Lipova, Buzias, Ciacova, Deta, Jimbolia, Recas, Sânnicolaul-Mare, Vinga si Comlosul – Mare.
 

Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în Banloc (camin model), Beregsaul – Mare, Berini, Chelmac, Chizdia, Chisoda, Cuvesdia, Deta, s.a.
 

Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în: Checea- Româna, Foeni, Sistarovat, Petroman.
 

Liga culturala activeaza la Timisoara si Jebel.
 

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul T.T. 290 camine culturale, 55 soc. muzicale si 50 biblioteci, adica un total de 395 organizatii, dintre care 179 au personalitate juridica.
 

În Timisoara mai activeaza Institutul Social Banat – Crisana, Asociatia culturala din Banat, Asociatia culturala germana din Banat, Societatea maghiara « Arany Janos », Soc. de istorie si arheologie, Soc. de stiinte naturale, Uniunea juridica, Asociatia culturala « Cercul Militar Civil », Centrul studentesc al Scoalei Politehnice, Muzeul Banatului, Biblioteca comunala, Asociatia culturala din Banat, Asociatia femeilor române, Asociatia Bunelor gospodine, Reuniunea femeilor greco-catolice.
 

În judet mai sunt 165 asociatii corale, 48 de fanfare, 1 teatru, 18 cinematografe, 55 soc. sportive si 88 soc. de vânatoare.

1526___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___01.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 01

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1527___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___02.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 02

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1528___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___03.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 03

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1529___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___04.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 04

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1530___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___05.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 05

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1531___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___06.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 06

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1532___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___07.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 07

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1533___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___08.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 08

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1534___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___09.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 09

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1535___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___10.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 10

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1536___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___11.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 11

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1537___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___12.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 12

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1538___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___13.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 13

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1539___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___14.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 14

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1540___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___15.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 15

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1541___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___16.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 16

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1542___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___17.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 17

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1543___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___18.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 18

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1544___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___19.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 19

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1545___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___19.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 19

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1546___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___21.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 21

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1548___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___22.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 22

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1549___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___23.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 23

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1550___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___24.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 24

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1551___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___25.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 25

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1552___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___26.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 26

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1553___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___27.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 27

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1554___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___28.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 28

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1555___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___29.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 29

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1556___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___30.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 30

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1557___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___31.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 31

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1558___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___32.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 32

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1559___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___33.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 33

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1560___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___34.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 34

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1561___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___35.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 35

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1562___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___36.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 36

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1564___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___38.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 38

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1565___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___37.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 37

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1566___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___39.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 39

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1567___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___40.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 40

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1568___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___41.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 41

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1569___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___42.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 42

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1571___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___43.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 43

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1572___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___44.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 44

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1573___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___45.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 45

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1574___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___46.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 46

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1575___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___47.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 47

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1576___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___48.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 48

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1577___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___49.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 49

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1578___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___50.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 50

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1579___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___51.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 51

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1582___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___53.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 53

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1583___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___54.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 54

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1584___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___55.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 55

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1585___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___55.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 55

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1586___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___56.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 56

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1587___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___57.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 57

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1588___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___58.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 58

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1589___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___59.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 59

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1591___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___61.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 61

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1593___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___63.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 63

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1595___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___63.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 63

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1596___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___64.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 64

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1597___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___65.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 65

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1598___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___66.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 66

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1599___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___67.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 67

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1600___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___68.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 68

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

1601___intrri_i_pori_n_mica_vien_timioara___69.jpg

Intrări şi porţi în Mica Vienă (Timişoara) - 69

Sursa:  D.S. Photography (foto Daniel Sandu)

RELIGIEsus

Confesiuni. D in totalul locuitorilor judet ului 41,1% sunt ortodocsi si 2,8% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 192 biserici ortodoxe (dintre care 25 sârbesti), 31 greco-catolice, 136 romano-catolice, 8 evanghelice, 7 reformate, 19 case de rugaciune baptiste si 8 sinagogi.
 

Institutii bisericesti. 6 protopopiate ortodoxe, episcopie romano-catolica, si 2 protopopiate romano- catolice.
 

Judetul T.T. se afla în Eparhia Episcopiei ortodoxe a Aradului, Ienopolei si Halmagiului si în Eparhia greco-catolica a Lugojului.

ADMINISTRAȚIEsus

Organizare administrativa. Capitala judetului T.T. este Timisoara. Judetul are 2 orase ( Timisoara si Lipova ) si 243 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Buzias 24 sate
 

•  Plasa Centrala 25 sate
 

•  Plasa Ciacova 18 sate
 

•  Plasa Comlos 8 sate
 

•  Plasa Deta 17 sate
 

•  Plasa Gataia 17 sate
 

•  Plasa Giulvaz 17 sate
 

•  Plasa Jimbolia 9 sate
 

•  Plasa Lipova 26 sate
 

•  Plasa Periam 17 sate
 

•  Plasa Recas 32 sate
 

•  Plasa Sânnicolaul Mare 14 sate
 

•  Plasa Vinga 19 sate
 

Organizare judecatoreasca. O curte de apel, cu 3 sectiuni si 25 magistrati,

în a carei circumscriptie sunt cuprinse tribunalele din Arad, Caransebes, Lugoj, Timisoara si Oravita.
 

Un parchet general pe lânga Curtea de Appel cu 1 procuror general si 1 procuror.
 

Un tribunal la Timisoara cu 4 sectiuni, 32 magistrati, 1 prim-procuror si 4 procurori si 12 judecatorii.

O judecatorie de munca la Timisoara cu 2 judecatori.
 

Organizare sanitara.
 

•  la Timisoara: Spitalul de Stat, Spitalul de chirurgie, Spitalul epidemic,  Spitalul de copii, Institutul obstetric, Spitalul centrului pentru ocrotirea copiilor, Soc. « Salvarea », Sanatoriul Mizericordienilor, Sanatoriul « Parc », Sanatoriul « Banatean », Sanatoriul “Dr. Kakuk”, Sanatoriul “Dr. Eschker”, 5 dispensare.
 

•  In judet: 4 spitale de stat (Lipova, Sânnicolaul –Mare, Buzias si Ciacova), 1 dispensar de stat, 8 dispensare judetene, 10 dispensare comunale si 4 particulare.

 

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Timisoara are 1 oficiu la Jimbolia si 15 organizatii medicale. Serviciul medical al Asigurarilor Sociale este asigurat de 82 medici si 6 farmacisti.
 

În Timisoara mai activeaza: Soc. « Crucea Rosie », Oficiu « I.O.V. », Soc. “Principele Mircea”, Reuniunea femeilor crestine « Triunghiul albastru », Soc. « Vaduvelor de razboiu », Soc. « Sf. Maria » a femeilor ortodoxe, Soc. Femeilor greco-catolice, Cercul gospodinelor din Banat, 10 asociatii feminine minoritare, 1 orfelinat comunal, 2 azile de batrâni, 3 cantine populare pentru someri, Oficiu de plasare.

PRINCIPALELE AȘEZĂRIsus

  • Timisoara, capitala judetului
    Stema. Scut tăiat. Câmpul superior despicat; în cartierul întâiu, pe roşu,
    stema Banatului Olteniei; în cartierul al doilea, pe albastru, creneluri de zid de
    argint, din care iese un turn conic crenelat, tot de argint, cu două ferestre
    negre şi acoperiş ascuţit, roşu, având poarta deschisă, în care este aşezată o
    roată de puţ neagră, şi ieşind din crenelurile acoperişului turnului, la dreapta şi
    la stânga, câte un steag roşu tăiat de o cruce mare de argint, băţul steagului de aur, totul aşezat pe o terasă verde.
    În câmpul inferior al scutului, pe albastru, un oraş de argint înconjurat de ziduri, cu acoperişul caselor şi turnurilor roşu, aşezat pe o terasă verde tăiată de o apă de argint şi însoţit la dreapta de un soare cu raze de aur şi la stânga o semilună de argint, cu colţurile întoarse spre stânga. Peste tot, scutul casei de Hohenzollern.
    Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
    Este vechea stemă, completată, spre a simboliza relipirea acestui oraş al vechiului Banat  la patria-mumă.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Numele oraşului derivă dela râul Timiş, al cărui prototip latin era Tibiscus.
    În 1307, Regele Carol Robert ridică aci un castel.
    În sec. XV, odată cu apariţia turcilor pe malul drept al Dunării, T. căpătă o mare importanţă strategică. Ea servi atunci de reşedinţă acelui faimos căpitan, şpanul Filip- Pippo Spano - din familia Solavri, ajuns comite al Timişoarei.
    Cu acelaşi titlu avea să se instaleze aci marele soldat al creştinităţii, românul Ioan Corvin, mai târziu guvernator al Ungariei.
    În 1456, Matei, fiul său, se afla la Timişoara.
    În veacul următor, a ars aci George Doja, săcuiul, care a stârnit în Transilvania răscoala ţăranilor, preludiul răscoalei lui Horia.
    Turcii ocupară T. în 1552 stabilind aci un paşă. Urmele  lor sunt cu totul pierdute.
    În 1716, armatele imperiale conduse de Eugeniu de Savoia, liberară T. de turci.
    Monumente istorice. Castelul, astăzi cazarmă, ridicat  de Carol Robert la începutul sec. XIV, a fost dăruit mai târziu de regele Sigismund lui Ioan Huniade, ban al Severinului şi Comite al Timişoarei, care-i impuse caracterul propriu. Restaurat în alt stil la 1852.
    Monumentul principelui Eugeniu de Savoia, ridicat în sec. XVIII.
    Biserica greco-catolică  din sec. XVIII.
    Biserica ortodoxă  înălţată la 1770 de protopopul Gheorghevici. Se află aci drapelele vechilor bresle.
    Populaţie
    Municipiul T. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 91.866 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 89.979 locuitori, indicând o scădere naturală de 1.887 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 2,05 %.
    Înfăţişare socială
    Cu măreţia unui trecut plin de fapte cutezătoare şi amintirea ceasurilor de supunere sub mâna apăsătoare străină, Timişoara s-a vrut în noua viaţă a întregirii româneşti inima unui ţinut care niciodată n-a uitat să ceară, fie şi pe nedrept, pentru el, un loc de frunte. Măcar de astădată umbra zidurilor peste firul de vrajă a chemării celor ce au fost cu Ioan Corvinul de  « Uneade » şi cu Matei Regele, cu Pavel Chinezu uriaşul şi cu Doja, aşteptau revărsarea unui conţinut local oprit parcă prin destin în această aşezare unde altădată, pe locul apelor retrase din « marea cea albă », urmele colonilor Romani au lăsat temelia acelei « Zambara » din care a rămas Timişoara. Numai că din pricina aceleiaşi istorii, sufletul locurilor bănăţene se retrăsese din şesul mănos la poalele munţilor, în părţile Caransebeşului, şi pe Valea Bistrei, pe drumurile Almăjului şi în Caraş, să păstreze ce nu putea rămâne dintr-o cotropire care pe deasupra însemna şi faţa unei civilizaţii greoaie şi plină de forme pentru simplitate a omului întreg. Oraşul Timişoara s-a văzut aşa, de la început, într-un cadru pe care-l moştenise dela o întreagă viaţă apusană, cu străzi îngrijite, clădiri de cea mai potrivită linie, cu o rânduială socială din care se vedea bunăstarea şi plăcerea traiului uşor în forfota vieţii de afaceri, cu semnul nestingherit al coşurilor de fabrică şi magazinele frumoase, dar cu o lume de muncitori, negustori, bancheri, avocaţi şi rentieri, adunată de oriunde, mişunând în cafenele şi pe străzi, o lume pestriţă care se înţelegea într-o limbă de cea mai curată frăţie evreo-maghiară cu stilul advocăţesc şi iezuit al celor atât de numeroşi şi curtenitori protectori ai unei dreptăţi pierdute în faţa legilor pe cari o naţie, la ea acasă, nu le putea pricepe.
    Vremea care a trecut de atunci sub stăpânirea cea aşteptată a Românilor a schimbat din înţelesul acesta, cu strădania de a cuceri poziţiile pierdute. Timişoara n-a putut deveni, totuşi, un centru decât pentru aceeaşi faţă de civilizaţie adusă, cu toată lipsa simţită a unei închegări de suflet propriu. De unde şi, peste toate, cu o aparenţă forţată, lipsa unei adevărate înfloriri de viaţă nouă. Măreţia unui suflet de voită dârzenie şi neîntrecută mândrie cu partea sfătoasă a unei minţi deschise stau, pentru inima acestor locuri bănăţene, străine în faţa porţilor pe care cetatea nu şi le poate deschide. De aceea e şi acum oraşul cel mare al Banatului aşa de puţin bănăţan şi aşa de mult fără bănăţeni.
    Într-o plimbare ce o faci vezi aceleaşi străzi îngrijite, clădiri frumoase, simţul pentru tot ce e ordine, alături de multele magazine şi galantare ce-ţi spun de o industrie locală, fără a putea uita începutul monumental în plin centru a catedralei noui, faţa fără stil a unui teatru cu trupe atât de ocazionale sau frumoasele biserici ortodoxe din cele două cartiere mărginaşe, cu toate locurile goale şi străzile noui de vile în care vezi uşor grija de parveniţi cu mândrie firească a ocupantului.
    Te mâhneşte stăruinţa unei lumi amestecate, viaţa cafenelelor cu atâţia străini şi mai ales vorba atât de împletită în jargon, pentru care graiul nostru nu a putut cuceri nici
    administraţia. Şi te miri cum într-o asemenea lume aşa de bogată în averi şi aşa de săracă în viaţă adevărată trăiesc, între toţi, un Sabin Drăgoi sau un Miu Lerca cu frumuseţea graiului în viersuri prea gingaşe.
    Rămân în această Timişoară totuşi câteva lucruri: a) un centru, firesc, de afaceri din care se revarsă bogat, peste graniţă, inima de aur a locului în vagoane şi şlepuri de grâu şi multele rânduri de vite frumoase; b) un centru industrial, cu fabrici numeroase şi bune produse de calitate; c) un centru gospodăresc local, în care comuna a putut da pilda unor întreprinderi model; d) un centru sportiv, cunoscut în neîntrecute formaţii de foot-ball.
    Şi mai rămân, ca o mustrare, zidurile cele istorice cu amintirea strălucirii unei vieţi apuse, şcoala cea nouă a inginerilor ieşită din truda unui om ca Traian Lalescu, alături de sforţarea de acum a unui om de talent într-un conservator de muzică fără roade şi grija migăloasă a unui pasionat ca Ioachim Miloia pentru un muzeu al
    Banatului, cu o mână de cărturari grupaţi cu D-rul Grofşoreanu în jurul Institutului Social Banat-Crişana şi o seamă de tineri ca Profesorii Vinţan şi Stoicănescu cu o naivă dârzenie pentru lupta crezului de desrobire românească.
    Eu cred totuşi că numai când sufletul retras la munte va coborî, fără sfială, în şesul pustei să-şi reverse cuprinsul se va putea aştepta izbânda cauzei. Atunci va începe şi viaţa de fapt a Timişoarei. Până atunci, Timişoara rămâne la Vestul Ţării un oraş frumos. Dar numai atât. Şi să te ferească Dumnezeu de o frumuseţe în care lipseşte rodul vieţii.
    Economie
    Industrie şi comerţ. Centru al unei provincii bogate în materii prime, municipiul T. şi-a desvoltat de timpuriu o industrie care, prin diversitatea produselor sale, a
    cucerit numeroase pieţe din interiorul ţării.
    Industria alimentară: 4 mori de făină, 2 mori de ardei, 1 fabrică de pâine, 1de paste făinoase, 2 curăţătorii de seminţe, 1 fabrică de cicoare, 1 fabrică de extract de malţ, 1 de produse de fructe, 1de salam, 2 de conserve de carne, 1 de conserve de cafea cu zahăr, 2 de ciocolată şi bomboane, 4 de ghiaţă, 1de bere, 2 de rom şi liqueur, 1 de
    ape gazoase şi minerale, 1de spirt, 2 de oţet, 1 mare lăptărie;
    Textilă :19 ţesătorii, 5 fabrici de pălării,  8 de ciorapi şi tricotaje, 1 de umbrele, 2 de panglici, 1de cravate şi panglici, 2 de broderii, 1 de panglici elastice, 2 de aţă, 1 de nasturi de aţă,1 ceaprazerie, 1tapiţerie, 1 fabrică de site pentru lămpi de gaz de iluminat;
    Chimică: 1 fabrică de acid sulfuric, ultramarin şi culori de pământ, 1de produse farmaceutice, 1de uleiuri vegetale şi surogate de terpentină, 1 de uleiuri pentru tăbăcit
    şi untură de peşte sulfurizată, 2 de carton asfaltat şi catran, 4 de cremă de ghete şi ceară de parchete, 4 de lacuri şi vopsele, 1 de ulei şi săpun, 2 industrii de cauciuc, 1 fabrică de şmirghel, 1 de gresaje şi fixatoare pentru industria textilă, 1de chibrituri, 2 de produse chimice diferite, 1distilerie de lemn, 1uzină de gaz, cocs, gudron; Metalurgică :1 fabrică de unelte agricole, 1 de maşini de morărit, 1 de maşini diverse cu turnătorie, 1 turnătorie de clopote, 1 fabrică de alice şi articole de plumb, 1 turnătorie de oţel, 4 fabrici de articole de metal, 1 de accesorii pentru calorifere, 1de
    mărfuri de lăcătuşerie, 1de articole de tablă, 1 de balanţe, bascule şi greutăţi, 1de pile, 1 de obiecte de argint, 1de ţesături şi împletituri de sârmă, 1de capete de sifoane,
    1 de case de bani, 1 de lanţuri, 1de răsboaie de ţesut, 2 ateliere de reparat vagoane şi locomotive, 2 de construcţii de fier, 1 pentru reparat aparate muzicale;
    Lemnului: 3 fabrici de mobile, 1 de mobile, piane şi jucării de lemn, 4 de mobile şi tâmplărie, 2 de parchete şi tâmplărie, 1de trăsuri şi caroserii, 1de perii şi pensule, 2 de rame, 1 de lăzi de lemn pentru ambalaje, 1 de furnir, 1de rechizite şcolare;
    Materiale de construcţie: 2 fabrici de cărămizi, 1 de obiecte din alabastru, 1de articole din beton şi asfalt, 1de teracotă, 1de var, 1 industrie de prelucrat piatră;
    Electro-tehnică : 1 fabrică de telefoane, 1de candelabre şi lămpi de masă, 1de piese radioelectrice, 3 de articole electrice, 1atelier pentru sudaj electric;
    Alte industrii: 7 tipografii mari, 1litografie, 1fabrică de confecţiuni de hârtie, 3 fabrici de pielărie diversă, 2 de mănuşi, 4 de încălţăminte şi 1manufactură de tutun.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei sau peste : Moara « Prochaska Eduard Fii » (soc. 35, inv. 38), Fabrica de pâine a Ministerului Apărării Naţionale, Curăţătoria de seminţe Wilhelm Klein (inv. 6), Fabrica de conserve de peşte « Kalla » (soc. 5, inv. 2), Fabrica de ciocolată,
    bomboane şi conserve de fructe « Kandia » (soc. 10, inv. 21), Fabrica de ghiaţă Somogyi Carol (inv. 7), « Fabrica de bere Timişoreană » (soc.16, inv.40), Fabrica de rom şi liqueur « I. Kimmel & Co » (soc. 6, inv. 6), «Prima fabrică de spirt şi rafinărie din Timişoara” (soc. 12, inv. 203), Lăptăria comunală (inv 10).
                Ţesătoriile:  « Atlanta » (soc.1, inv. 5), « Ehrlich et Auscher » (soc.1, inv. 9), “Petre Herzog & Co.” (inv. 6), « Industria Lânei » (soc. 80, inv. 227), « Industria Textilă din Banat » (soc. 5, inv. 13), « Romitex » (soc. 15, inv. 52), «Industria Textilă” (soc. 6, inv. 11), “Texta” (soc. 5, inv. 4), “Kawe” (soc. 5, inv. 4), Fabrica de pălării “K. E. Thomas” (soc. 9), “Fabrica de pălării” (soc. 10, inv. 19), Fabrica de ciorapi
    “Standard” (soc. 15, inv. 21), Fabrica de panglici şi broderii “Fapeda” (soc. 5, inv. 4), Fabrica de aţă “Uzinele Române Textile” (soc.8,  inv. 14), Tapiţeria ”Weisz & Co.” (soc. 6);
     Fabrica de acid sulfuric, ultramarin şi culori de pământ ”Timiş” (inv. 10), Fabrica de produse farmaceutice “Gea Kreyer” (soc 10, inv. 2), “Fabrica Unită de Lacuri şi Vopsele” (soc. 5, inv.2), “Fabricile Unite de Ulei şi Săpun" (soc. 6, inv. 5), Fabrica de chibrituri C.A.M. (inv. 50), Uzina Comunală de gaz, cocs şi gudron (inv. 10);
    Fabrica de maşini şi turnătoria Fraţii Friedrich (soc. 2, inv. 7), Fabrica de ţesături şi împletituri de sârmă “M. Bozsak & Fiul” (soc. 6, inv. 4), “Fabrica de lanţuri (soc. 5, inv. 17), “Atelierele principale C.F.R” (inv. 155), Atelierele Soc. “Tramvaiele Comunale Timişoara” (inv. 51) ;
    Fabrica de articole electrice « Dura » (soc. 8, inv. 4), Litografia şi tipografia  « Helicon » (soc. 10, inv. 12), Fabrica de pielărie « Fraţii Schlosser» (soc. 8, inv. 2),  « Prima Fabrică Bănăţeană de Mănuşi » (soc. 6, inv. 7), Fabricile de încălţăminte « Turul » (soc. 11, in v. 69) şi « Filt» (soc. 5, inv. 4).
    Manufactura de tutun C.A.M.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (sucursală), Banca Românească (sucursală), Banca de Scont, Banca de Credit Român, Banca Comercială Italiană şi Română, Banca comercianţilor, Băncile Bănăţene Unite, Banca de Credit  « Casa de Păstrare » din Cluj (sucursală), Casa Generală de Economii din Sibiu (sucursală), Centrala Bănăţeană
    de Credit, Comerţ şi Industrie, Banca  « Albina » (sucursală), Casa de Economii Ardeleană, Centrala Casei, Curierul Bancar, Banca Generală de Credit (ungară), Prima
    Casă de Păstrare, Soc. Bancară Română, Banca Şvăbească Comercială Industrială, Banca Timişoarei, Banca « Victoria ».
    Finanţe publice. Bugetul municipiului T., pe exerciţiul 1936-37 prevede 152.340.352 lei venituri şi cheltuieli.
                            Cultură
    Învăţământ. Şcoală Politehnică, Şcoală militară de ofiţeri de artilerie, Academie de arte frumoase, Liceul de băieţi ”Diaconovici Loga”,  Liceu de băieţi german-maghiar,
    Liceul de băieţi al piariştilor, 2 licee izraelite de băieţi, Liceul de fete „Carmen Sylva”, Liceul de fete romano-catolic „Notre Dame”, Liceu comercial de băieţi, Şcoală
    normală de băieţi, Şcoală normală de băieţi germană, Şcoala normală de fete „Notre Dame”, Seminar teologic romano- catolic, Liceu industrial, Şcoala superioară P.T.'T., Şcoală de menaj, Şcoală silvică medie, Conservator de muzică, Gimnaziu de băieţi, Gimnaziu de fete, Gimnaziu maghiar de băieţi, Gimnaziu maghiar de fete, 3 gimnazii romano-catolice de fete, 12 şcoli de ucenici, Şcoală de surdo-muţi, 22 şcoli primare (dintre care 9 confesionale) şi 15 grădini de copii (dintre care 2 particulare.)
    Instituţii culturale. Muzeul Banatului, Biblioteca comunală, Institutul social Banat-Crişana, Asociaţia „Astra” pentru literatura şi cultura poporului român, Asociaţia
    culturală „Cercul militar-civil », Soc. de Ştiinţe Naturale, Soc. de Istorie şi Arheologie, Liga Culturală Română, Asociaţia Culturală din Banat, Uniunea juridică, Centrul
    studenţesc al Politechnicei, Asociaţia culturală germană din Banat, Soc. „Arany Ianoş”  (maghiară), Asociaţia femeilor române, Asociaţia bunelor gospodine, Reuniunea femeilor greco-catolice, 7 asociaţii corale, 8 asociaţii sportive, 2 de turism şi 1 de vânătoare.
    Teatru comunal, 5 cinematografe.
    Ziare şi reviste. „Vestul” (cotidian), „Ancheta” (cotidian), ”Unirea Română” (cotidian), „Fruncea” (săptămânal), ”Curierul Banatului” (săptămânal), „Înfrăţirea” (săptămânal), « Mercur” (săptămânal), „Voinţa Banatului” (săptămânal), „Sentinela” (săptămânal), „Gazeta restauratorilor şi horticultorilor” (săptămânal), „Şomerul” (săp-
    tămânal), „Ţărănismul Bănăţean” (bilunar), „Colţ de ţară» (lunar), „Administraţia Română” (lunar), „Apicultorul” (lunar), „Bibliografia” (lunar), „Bursa Horticolă
    Română” (lunar), „Curierul Agrar” (lunar), ”Fauna Banatului” (lunar), „Generaţia de mâine” (lunar), „Harmonia” (lunar), „ Plugarul Bănăţean” (lunar), „Revista Cercului Juridic Bănăţean” (lunar), „Revista Matematică” (lunar), „Revista Textilă” (lunar), „Terapia” (lunar), «Revista Institutului Social” (trimestrial), “Abstinenţa”, “Renaşterea”, “Suflet Nou”, “ Zbiciul”.
    “Banater Deutsche Zeitung” (cotidian), ”Neue Zeitung” (cotidian), ”Neueste Nachrichten” (cotidian), “Temesvarer Zeitung” (cotidian), ”Extrapost”(cotidian), “Banater Tageblatt “ (de trei ori pe săptămână), “Deutsche Volkspost” (săptămânal), “Banater Wirtschaftsblatt” (săptămânal), “Der Montag” (săptămânal), “Banater Landwirt”(săptămânal), “Feierabend” (săptămânal), «Sontagsblatt” (săptămânal)
    “ Der Illustrierte Sonntag” (săptămânal), “Das Blatt der Frau” (bilunar), “Banater Schulbote” (lunar), “Feuer wehr Zeitung” (lunar), ”Jagd und Hege” (lunar), «Volkswirtschaft” (lunar), “Rundschau” (o dată la 2 luni),
    “Déli Hirlap” (cotidian),”Esti Ujság” (cotidian), “6 Orai Ujság” (cotidian), “Temesvari Friss Ujság” (cotidian), “Temesvari Hirlap” (cotidian), “A Toll” (săptămânal), “Kaviar” (săptămânal), ”Uj Kor”  (săptămânal), “Sport es Kritika” (de 2 ori pe săptămână), “Az Idö üzenete” (bilunar), “Az Utázo” (lunar).
    “Banatsci Balgarsci Glasnic” (săptămânal),” Temisvarski Vestnic” (săptămânal).
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 4 biserici ortodoxe române, 3 biserici ortodoxe sârbeşti, 2 biserici greco- catolice, 5 biserici romano-catolice, 1biserică reforrnată, 1 biserică evanghelică, 1biserică luterană, 1 casă de rugăciuni baptistă, 6 sinagogi.
    Mânăstirea surorilor catolice ”Crucea Sfântă”, Mânăstirea ordinului catolic al “Milostivilor”.
    Instituţii bisericeşti. Episcopie romano-catolică, Vicariat greco-catolic, Protopopiat ortodox.
                            Administraţie
    Municipiul T., capitala judeţului Timiş-Torontal, este aşezat aproape de graniţa de Vest a ţării, la o depărtare de 555 km de Bucureşti. Important nod de cale ferată pe linia principală Bucureşti- Timişoara- Jimbolia, fiind punct de plecare pe liniile:
    Timişoara-Buziaş, Timişoara-Radna, Timişoara-Arad, Timişoara-Cenad, Timişoara-Vălcani, Timişoara - Iasa Tomic, Timişoara-Reşiţa, şi Timişoara-Baziaş.
    Instituţii publice. Prefectură, Curte de apel, Curte administrativă, Tribunal, Judecătorie de ocol, Chestură de poliţie, Legiune de jandarmi, Cerc de recrutare, Închisoare, Direcţiunea de poduri şi şosele, Direcţiune Regională P.T.T., Inspectorat comercial, Inspectorat geodezic, Inspectorat vamal, Inspectorat pentru cultura tutu-
    nului, Inspectorat general sanitar, Inspectorat zootehnic, Inspectorat de jandarmi, Inspectorat de muncă, Inspectorat regional de poliţie, Inspectorat industrial,
    Inspectorat silvic, Inspectorat şcolar, Revizorat şcolar, Serviciul apelor, Consilierat agricol, Oficiul naţional al cooperaţiei, Cameră de agricultură, Cameră de industrie şi comerţ, Cameră de muncă, Administraţie financiară, 3 percepţii fiscale, Serviciu
    sanitar judeţean, Serviciu sanitar al municipiului, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar al municipiului, Bursă de mărfuri, Pretura plăşii Centrale, Primăria Municipiului, Staţiune meteorologică, Vamă, Birou de măsuri şi greutăţi,
    Manufactură de tutun, Căpitănia portului, 4 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.
    Consulate: Austriac, Belgian, Cehoslovac, Englez, Francez, German, Guatemalian, Italian.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea medicilor din România, Uniunea avocaţilor din România, Uniunea farmaciştilor, Uniunea inginerilor şi arhitecţilor, Uniunea notarilor comunali şi cercuali, Sindicatul ziariştilor profesionişti din Banat, Asociaţia ziariştilor din Ardeal şi Banat, Casa învăţătorilor, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Sindicatul profesional al patronilor industriali, Sindicatul funcţionarilor din comerţ şi industrie, Asociaţia proprietarilor de case, Sfat negustoresc, Reuniunea comercială din Timişoara, Grupul profesional al cerealiştilor din Banat, Federala cooperativelor săteşti bănăţene, Sindicatul comercianţilor pentru vânzarea în rate, Sindicatul pentru naţionalizarea exportului de animale din Banat, Sindicatul chelnerilor.
    Edilitate. Uzină electrică, uzină de gaz de iluminat, uzină de apă şi apaduct, canalizare, tramvaie electrice comunale, lăptărie comunală, abator, fabrică de ghiaţă
    comunală, băi comunale, strand şi plajă pe Bega.
    Sănătate publică. 6 spitale de stat (spital medical, spital chirurgical, spital
    epidemic şi spital de copii, Institutul obstetric, Spitalul centrului pentru ocrotirea copiilor, Sanatoriul misericordienilor, Sanatoriul ”Parc”, Sanatoriul bănăţean, Sanatoriul «Dr. Kakuk”, Sanatoriul ”Dr. Eschker”, Sanatoriul ”Dr. Szona”, 1 ambulator policlinic, Dispensarul ”Principele Mircea”, Dispensarul « S-ta Maria”, Dispensarul “Principele Mihai”, Dispensarul Casei de asigurări sociale, Soc.”Salvarea”.
    Asistenţă şi prevedere socială. Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine la Timişoara: Revizoratul surorilor de ocrotire, Centrul pentru ocrotirea copiilor, Aşezământul de orbi şi Aşezământul de surdo-muţi.
    Casă de asigurări sociale, Oficiu public de plasare, Soc. « Principele Mircea”, Soc.  « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc. văduvelor de răsboiu, Reuniunea femeilor creştine «Triunghiul albastru », Reuniunea femeilor române, Soc. femeilor române ortodoxe  « S-ta Maria », Soc. femeilor române greco-catolice, Reuniunea femeilor ortodoxe sârbe, Reuniunea femeilor romano-catolice, Reuniunea femeilor reformate, Reuniunea femeilor evanghelice, Reuniunea femeilor germane, Reuniunea femeilor maghiare, Reuniunea femeilor israelite, Asociaţia «Misiunea » romano-catolică, Cercul gospodinelor din Banat, Asociaţia pentru emanciparea femeii, Reuniunea tinerelor fete maghiare, Asociaţia tinerelor fete germane.
    Orfelinat comunal, 2 aziluri de bătrâni, 3 cantine populare pentru ajutorarea şomerilor. 
     

Lipova, comuna urbana, statiune balneara, asezata la nordul judetului, pe valea Muresului, la iesirea acestuia din munti. Statie c.f pe linia Timisoara- Radna.
 

Are 5.828 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/1937 prevede la venituri si cheltuieli 2.635.066 lei.
 

Comert local cu fructe si produse casnice.
 

Un mare bâlciu în Septemvrie.
 

Banca « Gloria », Banca Comerciala si Poporala.
 

1 exploatare de granit, o fabrica de bere si câteva fabrici de caramida.
 

Liceu comercial, Scoala medie de baieti si fete, Scoala media catolica de fete, 2 scoli primare de stat, 1 scoala primara izraelita, 1 gradina de copii.
 

Asociatia « Astra », Cazinou român, maghiar si german, 1 cinemetograf, mai multe societati sportive.
 

1 biserica ortodoxa, 1 romano-catolica, 1 reformata si 1 sinagoga, 1 mânastire catolica (a surorilor « Notre Dame »).
 

Pretura, Primarie, 1 judecatorie de Ocol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Regiune agricola, Regiune silvica, Notar public, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Pompieri.
 

Spital de stat, Dispensar, stabilimente de bai, Organizatia medicala a Asigurarilor Sociale.

Soc. « Crucea Rosie », Oficiu I.O.V..
 

Uzina electrica, pavaj, strand la Mures.
 

 

Jimbolia, comuna rurala cu peste 10.000 locuitori ; punct important de frontiera, în drumul Simplonului catre Apus.
 

Exploatare de argile, 1 mare fabrica de caramida si tigla (Bohn), 3 mori sistematice, 1 fabrica de palarii, câteva banci (filiale) si una populara.
 

1 scoala medie, 1 scoala de ucenici, 5 scoli primare.
 

Soc. « Astra », Cazinouri, Coruri, 2 soc. sportive, cinematograf.
 

1 biserica romano-catolica.
 

Pretura, Primarie, Judecatorie, Notar public, Politie, Perceptie, Vama, Serviciu sanitar de frontiera, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Pompieri.
 

Spital, dispensar medical, organizatie medicala a Asigurailor sociale.
 

Uzina electrica.

 

Sânnicolaul-Mare, comuna rurala cu peste 9.000 locuitori, asezata în nord-vestul judetului.

Statie c.f. pe linia Timisoara -Cenad si Timisoara -Vâlcani.
 

2 biserici ortodoxe, 1 greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 evanghelica, 2 sinagogi.
 

Gimnaziu, Scoala agronomica, 5 scoli primare.
 

Asociatia « Astra ».
 

Cinematograf.
 

Pretura, Primarie, Judecatorie, Perceptie, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Pompieri.
 

Spital, circumscriptie medicala, organizatie medicala a Asigurarilor Sociale, circumscriptie veterinara.
 

Negot de cereale si animale. Câteva sucursale de banci.

 

Fratelia, comuna rurala cu peste 7.000 locuitori, mai mult o mahala a Timisoarei.
 

1 moara, 1 banca populara.
 

1 biserica romano-catolica, 1 scoala primara.
 

1 camin al Fundatiei Culturale Regale « Principele Carol ».
 

Primarie, Oficiu P.T.T..
 

Circumscriptie medicala.
 

Judetul T.T. cuprinde în partea lui de câmpie numeroase sate mari de colonisti, asezate aici in secolul al XVIII-lea. Strazile acestor sate sunt largi, adesea pavate si trase perpendicular unele pe altele. Merita o mentiune speciala.

Fotografiisus

1301___impuntoarea_biseric_catolic_din_vinga.jpg

Impunătoarea biserică catolică din Vinga

1302___trafic_pe_bega.jpg

Trafic pe Bega

1303___tomnatec_costum_de_bal_pentru_tinere_fete_1936.jpg

Tomnatec, costum de bal pentru tinere fete, 1936

1304___stropitoarea_tramvai_n_centrul_timiorii_1930.jpg

Stropitoarea tramvai, în centrul Timişorii, 1930

1305___timioara_curtea_abatorului.jpg

Timişoara, curtea abatorului

1306___timioara_actuala_pia_a_unirii_n_zi_de_trg.jpg

Timişoara, actuala Piaţă a Unirii în zi de târg

1307___timioara_piaa_operei.jpg

Timişoara, Piaţa Operei

1308___timioara_centrala_hidraulic_pe_bega.jpg

Timişoara, centrala hidraulică pe Bega

1309___timioara_nainte_de_1930.jpg

Timişoara, înainte de 1930

1310___timioara_participanii_la_congresul_agir_1919_fotografiai_la_intrarea_n_vechea_cldire_a_operei.jpg

Timişoara, participanţii la Congresul AGIR 1919, fotografiaţi la intrarea în vechea clădire a Operei

1311___timioara_colectarea_gunoiului_n_centru.jpg

Timişoara, colectarea gunoiului în centru

1312___timioara_nainte_de_1920_vechea_oper.jpg

Timişoara, înainte de 1920, vechea Operă

1313___timioara.jpg

Timişoara

1314___strand_pe_bega_la_turbine.jpg

Strand pe Bega, la Turbine

1315___soldai_din_banat_n_armata_imperiului_primul_rzboi_mondial.jpg

Soldaţi din Banat, în armata imperiului, Primul Război Mondial

1316___soldat_bnean_disprut_undeva_la_stalingrad.jpg

Soldat bănăţean, dispărut undeva la Stalingrad

1317___snnicolaul_mare_centrul.jpg

Sânnicolaul Mare, centrul

1318___snnicolaul_mare_fabrica_de_bere.jpg

Sânnicolaul Mare, Fabrica de Bere

1319___snnicolaul_mare_spitalul_berta.jpg

Sânnicolaul Mare, spitalul Berta

1320___snnicolaul_mare_spitalul_berta.jpg

Sânnicolaul Mare, spitalul Berta

1321___liebling_jud_timi_torontal.jpg

Liebling, jud. Timiş-Torontal

1322___jimbolia.jpg

Jimbolia

1323___buzia_izvorul_mihai_din_parcul_bilor.jpg

Buziaş, izvorul Mihai din Parcul Băilor

1324___timioara_biserica_sf_ilie.jpg

Timişoara, biserica Sf Ilie

1325___bega_cu_malurile_netaluzate_i_vaporaul_de_agrement.jpg

Bega cu malurile netaluzate şi vaporaşul de agrement

1326___alexanderhausen_jud_timi_torontal.jpg

Alexanderhausen, jud. Timiş-Torontal

1327___pod_peste_bega_n_dreptul_hotelului_royal.jpg

Pod peste Bega, în dreptul hotelului Royal

1328___timioara_internatul_notre_dame_de_sion.jpg

Timişoara, internatul Notre Dame de Sion

1903___lipova.jpg

Lipova

1904___lipova_jud_timi_torontal.jpg

Lipova, Jud. Timiş-Torontal

1905___lipova_spitalul.jpg

Lipova, spitalul

1906___taraful_lui_bobal_snnicolaul_mare.jpg

Taraful lui Bobală, Sânnicolaul Mare

2023___tim_1.jpg

Timişoara, linia spre gară a tramvaiului traversează Bega

2024___tim_2.jpg

Timişoara, blocul Lloyd, viitoarea clădire a Rectoratului Institutului Politehnic

2025___tim_3.jpg

Timişoara, clădirea cinematografului Capitol, ulterior Modern

2026___tim_4.jpg

Timişoara, Piaţa Libertăţii cu un monument care nu mai este acolo

2027___tim_5.jpg

Timişoara, clădirea vecină teatrului, acuma hotel

2028___tim_6.jpg

Timişoara, curba tramvaiului spre gară

2029___tim_7.jpg

Timişoara, Liceul Piariştilor, o clădire impresionantă, în careu, în anii 80 Facultatea de Electrotehnică şi Biblioteca IPT

2030___tim_8.jpg

Timişoara, arhitectură românească

2032___tim_10.jpg

Timişoara, clădirile din centru, în faţă încă nu se ridicase Catedra ortodoxă

2033___tim_11.jpg

Timişoara, oclădire reper din centru, în dreapta capăt se vede teatrul

2034___tim_12.jpg

Timişoara, vedere a centrului din aeroplan sau balon

2035___tim_13.jpg

Timişoara, Şcoala Politehnică, clădirile iniţiale

2036___tim_14.jpg

Timişoara, clădirea operei şi teatrului, vechea faţadă

2060___piaa_mocioni_kuttle.jpg

Piaţa Mocioni-Kuttle

2062___timioara.jpg

Timişoara, bdul Regina Maria

2063___timioara.jpg

Timişoara, blocul Lloyd

2064___timioara.jpg

Timişoara, plimbare pe Corso

2065___ciacova.jpg

Ciacova

2066___ciacova.jpg

Ciacova, nuntă

2067___ciacova.jpg

Ciacova, familia Dauerbach, tâmplari

2068___ciacova.jpg

Hartă de aviaţie, Luftwaffe, imagine din august 1944