JUDEŢUL TREI - SCAUNE

JUDEŢUL TREI - SCAUNE

GEOGRAFIEsus

Harta județului

Aşezare.  Judeţul Trei-Scaune este aşezat în colţul S.E. al Transilvaniei şi anume chiar în curbura Carpaţilor, pe drumul Oituzului (cel mai jos pas al Carpaţilor Meridionali).
 

Suprafaţa. 3.337 km²
 

Înfăţişarea pământului. Judeţul Trei-Scaune, în partea împânzită cu sate, este o câmpie netedă în care apele s-au putut adânci foarte puţin. Câmpia aceasta este încadrată de trei părţi de munţi ce se ridică repede deasupra ei. Munţii din Răsăritul câmpiei sunt munţii Vrancei şi ai Oituzului ; cei din S. sunt munţii Vrancei, iar cei din N. şi o parte din V. munţii foarte coborâţi (sub 700 m în partea sudică) ai Bodocului.  Numai în partea apuseană, o poartă foarte largă leagă această depresiune a Ţării Săcuilor de al doilea compartiment al depresiunii (Depresiunea Şesului Frumos). În mod normal nu se poate ieşi din acest cuib de munte decât, sau prin această poartă, sau peste pasul Oituzului (865 m în E. Breţcului), către Moldova.  Aşa se şi explică îngrămădirea Săcuilor aici, ca grăniceri.
 

Climă şi ape.  Clima este de munte, aspră şi umedă ; mai bogată în contraste de temperatură înăuntrul şesului şi mai secetoasă decât pe munţii mărginaşi.
 

Dacă exceptăm Oituzul, care trece dincolo de munţi, în Moldova, toate râurile judeţului se adună în Râul Negru, afluent al Oltului. Lunca acestui râu este în multe locuri mlăştinoasă, iar în altele este năpădită de nisipul dunelor (la Reti, de pildă). Prin Apusul judeţului trece, de-a lungul Şesului Frumos, Oltul cu valea mlăştinoasă.
 

Vegetaţie. Munţii înconjurători sunt acoperiţi, în părţile mai joase, de fagi, iar cele  mai înalte de brazi şi de molizi, uneori alternând, la înălţimi superioare, cu alte făgeturi. Păşunea alpină este foarte restrânsă, iar « câmpia » este sau despădurită, sau acoperită în parte de plante de mlaştină, în parte de plante arenacee şi mestecănişuri.
 

Bogăţii minerale: Cele mai importante sunt apele minerale acidulate, la care se adaugă foarte reduse zăcăminte de lignit.

ISTORIEsus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul T.-S.  a fost populat încă din timpuri străvechi. Pe teritoriul său, pe valea Cremenei, pe valea Chicherului, s-au descoperit urme de civilizaţie paleolitică. La Ariuşd s-a decoperit ceramică pictată de tip premicenian, la Ţufalău, lângă Covasna, un tezaur din epoca bronzului. Viaţa daco-romană, mărturisită de drumurile care străbăteau regiunea, s-a manifestat aici cu intensitate. 11 drugi de aur cu pecetea monetăriei romane de la Sirmium, ascunşi probabil de teama unei invazii barbare, în pasul Buzăului, dovedesc continuitatea vieţii romane.
 

Aşezările săcuieşti datează probabil de la începutul secolului XIII, când documentele atestă în acest ţinut existenţa unor Villae olahalae.
 

Cele trei « Scaune » săcuieşti, Sepsi, Orba şi Kezdi s-au format pe vechea organizaţie de cnezate şi voievodate româneşti.
 

În 1764, cele Trei Scaune săcuieşti au fost militarizate şi trecute  teritoriului grăniceresc al săcuilor, cu centrul la Târgul Săcuilor.
 

Tot în acest ţinut, la aşa-zisul Sf. Gheorghe, de fapt Sân Georgiu Săcuiesc, era centrul legiunii de cavalerie, al cărei teritoriu cuprindea mai multe comitate.
 

Monumente istorice. Biserica reformato-calvină din Sf. Gheorghe, înălţată în sec XV.
 

Biserica reformato-calvină din Ghidfalău, înălţată în sec XII.
 

Biserica reformato-calvină  din Ilieni, înălţată în sec XV.
 

Staţiunea preistorică de pe teritoriul comunei Ariuşd, este celebră în toată lumea prin ceramica pictată din epoca de aramă (2000 de ani înainte de Christos).
 

Castrul roman de la Breţcu, unde s-au făcut săpături arheologice în ultimii ani, avea ca scop apărarea drumului ce unea Transilvania romană cu valea inferioară a Dunării (Moldova de sud).                           

POPULAȚIEsus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul T.-S.  numără 136.338 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:


Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 136.338 67.908 68.450
Total urban 16.089 7.777 8.312
1. Orasul Sf. Gheorghe 10.942 5.298 5.644
2. Orasul Tg. Secuiesc 5.147 2.479 2.668
Total rural 120.269 60.131 60.138
1. Plasa Baraolt 16.340 8.184 8.156
2. Plasa Covasna 34.004 17.020 16.984
3. Plasa Sf. Gheorghe 34.899 17.222 17.677
4. Plasa Tg. Secuiesc 35.026 17.705 17.321


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 136.338 30 - 49 de ani 31.393
0 - 9 ani 32.991 50 - 69 de ani 19.856
10 - 29 ani 46.102 70 de ani si peste 5.727
    Vârsta nedeclarata 289


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul T.-S. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 4.916 3.015 1.901 32,1 19,7 12,4
1931 149.367 4.966 2.913 2.053 33,2 19,5 13,7
1932   151.409   5.258 3.051 2.207 34,7 20,2 14,5
1933   153.529 4.924 2.998 1.926 32,1 19,5 12,6
1934   153.346   4.706 3.071 1.635 30,3 19,8 01,5
1935   156.607   4.724 3.040 1.684 30,2 19,4 10,8
1936   142.413 3.560 2.174 1.386 23,0 15,3 9,7


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului T.-S. a fost de 143.801 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 136.338 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 7.443 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 5,5 %.

ÎNFĂȚIȘARE SOCIALĂsus

Reţeaua de apă a judeţului a favorizat foarte mult  pe de o parte comunicaţia înăuntrul lui, pe de altă parte aşezările omeneşti. Cele mai multe comune sunt aşezate în bazin, pe malul râurilor, cu o formă de aşezare concentrată – datorită contactului cu Saşii – celelalte se află  în regiunea colinară cu o înfăţişare dispersată, cu puţine tendinţe de aglomerare.
 

Judeţul este plin de izvoare minerale, dintre care unele sunt chiar renumite, ca cele de la Vâlcele, Malnaş, etc., în jurul cărora s-au ivit staţiuni  balneare şi climatice. Clima variază de la şes la munte. La şes, verile sunt mai calde, la munte mai răcoroase. Iernile sunt mai lungi şi mai friguroase, cu cunoscutul vânt « Nemere », care de multe ori distruge tot ce-i vine în cale.

Agricultura este intensivă, datorită factorilor morfologici şi hidrografici pe de o parte, şi  climei favorabile pe de altă parte.
 

Se cultivă grâu, orz, secară, porumb, sfeclă de zahăr şi importante cantităţi de nutreţ. Creşterea vitelor este partea cea mai importantă a surselor de câştig, datorită păşunilor şi fâneţelor. Păstoritul este în decadenţă în ultimul timp, mai demult, ciobanii din jurul Breţcului umblau cu oile prin munţii Giurgeului şi Archita.
 

La Sântilie se făcea coborârea cea mare din munţi, când întreaga regiune lua parte la această sărbătoare ciobănească, care ţinea mai multe zile. Începea cu serviciul divin şi se termina cu jocuri.  Urcatul la munte se făcea cu lăutari, de unde nu mai coborau decât la anul viitor de Sântilie, făcând iernarea oilor tot în munte. Dispare acum şi acest obicei strămoşesc.

 Pădurile se compun în majoritate din stejar şi fag, prezenţa bradului se face simţită numai la altitudini mai mari.
 

Populaţia este săcuiască şi românească. Săcuii ocupă bazinul, iar românii regiunea Sf. Gheorghe şi podişurile care înconjoară bazinul.
 

Industria şi comerţul n-au putut să se ridice la o importanţă oarecare. Exploatarea şi industria lemnului se fac prin cele 70-80 de fabrici de cherestea în diferite părţi ale judeţului.

Industria pietrei se practică la Malnaş, iar ceramica la Tg.-Săcuiesc şi Câlnic.

Tradiţia acestei îndeletniciri este, se pare, milenară în această regiune. Transmisia ei s-a făcut prin românii autohtoni, azi secuizaţi.

ECONOMIAsus

Marea bogăţie a judeţului o constituie munţii cu pădurile lor întinse şi izvoarele lor cu ape minerale.
 

Agricultura se practică şi ea intens.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 333.700 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 82.598 ha, adică 24,75 % din suprafaţa judeţului şi 0,28  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 914 ha, adică 1,11 %, iar mica proprietate 81.684 ha, adică 98,89 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 52.950 ha, astfel repartizate:
 

Orzul ocupă 15.7595 ha, cu o producţie de 164.862 chintale (prod. media la ha 10,5 chint.).
 

Grâul ocupă 13.296 ha cu o producţie de 166.154 chint. ( prod. medie la ha 12,5 chint.).
 

Ovăzul ocupă 13.173 ha cu o producţie de 131.527 chint., (adică o producţie medie la ha de 9,9 chint.).
 

Porumbul ocupă 6.440 ha cu o producţie de 81.958chintale (prod. medie 12,7 chint la ha).
 

Secara  ocupă 4.260 ha cu o producţie de 52.271 chintale (prod. media la ha 12,3 chint.),  iar meiul ocupă 22 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 10.479 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 3.469 ha, cu o producţie de 131.011 chint. fân şi 2.200 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 1.477 ha, cu o producţie de 58.739 chint. fân (media la ha 39,7 chint) şi 500 chint. sămânţă.  Rădăcinile de nutreţ ocupă 2.699 ha cu o producţie de 115.705 chintale. 
 

Plantele alimentare ocupă 12.778 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 9.339 ha, cu o producţie de 1.109 chintale (media la ha este de 118,8 chint.). Lintea  ocupă 1.716 ha, cu o producţie de 10.435 chint. Mazărea ocupă 658 ha, cu o producţie de 5.996 chint.

Plantele industriale ocupă 1.461 ha. Din această suprafaţă sfecla de zahăr ocupă 1.058 ha, cu o producţie de 198.000 chint.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (333.700 ha) ogoarele sterpe ocupă 4.930 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 10.390 ha cu o producţie de 349.104 chint (media la ha 33,6 chint).
 

Păşunile ocupă 16.618 ha.
 

Pădurile ocupă  218.243 ha.
 

Livezile  de pruni ocupă 390 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 620 ha.
 

Caracteristică. In privinţa producţiei la hectar a fâneţelor naturale, judeţul Trei-Scaune este în fruntea judeţelor ţării.
 

Creşterea animalelor. În judeţul T.-S. se găseau în 1935 :
 

13.555 cai, 38.074 boi, 1.213 bivoli, 53.907 oi, 1.903 capre, 25.288 porci, 2.552 stupi sistematici şi 1.421 stupi primitivi.
 

Industrie. 4 mori sistematice, 1 fabrică de brânzeturi, 15 de spirt, 2 fabrici de dărăcit lână, 1 de postav şi covoare de lână, 1 turnătorie de fier, 27 fabrici de cherestea, 2 de cărămizi, 1 de teracotă, 4 de acid carbonic, 1 de sobe de faianţă şi vase de lut la Sf. Gheorghe şi 1 manufactură de tutun la Sf. Gheorghe.
 

Cariere : piatră şi granit (la Bicfalău), piatră de bazalt (la Bicsadul Oltului, Comana-de-Sus, Malnaş Băi), piatră de gresie (la Ghelinţa, Sf. Gheorghe).
 

Comert. Judeţul Trei-Scaune face comerţ intens cu produse forestiere, agricole şi cu apele minerale care se desfac în toată ţara.
 

Drumuri. Judeţul T.-S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 671 km 778 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 124 km 664 m  din care 124 km 184 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 0,480 km  sunt întreţinuţi de comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 247 km 658 m, pietruite în întregime, şi întreţinute de judeţ.
 

Drumuri comunale 299 km 456 m.
 

Lungimea podurilor  este de 4.855 metri.
 

Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Brasov – Tg. Sacuesc – Onesti
 

2. Brasov – Sf. Gheorghe – Mercurea- Ciuc
 

3. Focsani – Tulnici – Bretcu
 

Cale ferată. Judeţul T.-S. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 107 km, (linii secundare simple).
 

Staţii importante : Sf. Gheorghe, Târgul-Săcuesc, Breţcu.
 

Poştă, telegraf, telefon. 2 oficii P.T.T de stat la Sf. Gheorghe şi Tg.-Săcuesc, 34 oficii autorizate şi 1 agenţie autorizată la Aita- Seacă.
 

25 oficii telefonice
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Vâlcele, staţiune balneo-climatică subalpină situată între dealuri, la 644 m înălţime în apropierea văii Oltului. Climat subalpin, aer curat şi ozonizat. Ape alcaline feruginoase carbogazoase, uşor radioactive.
 

Indicaţiuni: Cura internă: afecţiuni gastro-intestinale cronice, boli nervoase, constipaţii cronice, hemoroizi, gută, obezitate. Această apă răcoritoare se distribuie şi în comerţ, ca apă dietetică. Băi: reumatism cronic, afecţiuni cardiace. Instalaţiuni noi pentru băi calde, basinuri pentru băi reci, electro-terapie.
 

Anotimp : 15 Mai – 15 Septemvrie.
 

Locuinţe în hoteluri confortabile şi vile ; mai multe restaurante.
 

La staţiune se poate ajunge cu autobuzul din gările Feldioara şi Sf. Gheorghe.
 

Distracţii, plimbări, orchestră.
 

Turism şi alpinism în munţii Breţcu, Ciucaş.
 

Covasna-Voineşti, staţiune balneară situată în satul cu acelaşi nume, la poalele munţilor Breţcu, la 515 m înălţime. Climat blând, temperatură mijlocie, lipsă de curenţi. Ape alcaline cloruro-sodice, feroase calcice şi diuretice. Numeroase izvoare de « borviz ».
 

Indicaţiuni : Cura internă : boli de ficat, constipaţie, hemoroizi, afecţiuni renale, catarurile căilor respiratorii ; afecţiunile tubului digestiv, scrofuloză ; boli nervoase, boli de femei, anemie. Cura externă :  reumatism, boli de inimă, boli de femei, scrofuloză, reumatism cronic, boli de inimă, boli nervoase.
 

1 hotel, mai multe vile şi locuinţe la ţărani. Restaurante, Oficiu P.T.T., medic,  farmacie.
 

Bodoc, staţiune balneo-climatică situată pe malul Oltului, la poalele muntelui Bodoc, la 549 m altitudine.  Climat subalpin plăcut.
 

Ape alcaline carbogazoase, bine cunoscute şi în comerţ, sub denumirea de « borviz Matilda » şi « Perla de Bodoc ».
 

Indicaţiuni : catarurile căilor respiratorii, afecţiuni gastro-intestinale, hemoroizi, boli de ficat şi renale.
 

Malnaş.  Staţiune balneo-climatică admirabil situată între pădurile  munţilor Baraolt, aproape de lunca Oltului, la 565 m înălţime. Ape alcaline cloruro-sodice, ape sulfuroase şi nămol feruginos.  Izvorul principal e izvorul « Maria », a cărui apă, vândută în comerţ, e întrebuinţată în afecţiunile hepatice şi biliare.
 

Turia (Fidelis)  staţiune balneo-climatică subalpină situată în mijlocul pădurii sub vârful muntelui Puciosul, la 940 m înălţime.  Climat subalpin, cu aer puternic ozonizat şi ferit de curenţi, indicat în tratamentul afecţiunilor pulmonare uşoare.
 

Ape cloruro-sodice şi feruginoase carbogazoase. Nămol feruginos. Peştera de pucioasă este superioară celor similare de la Napoli şi din Andernach (Germania) datorită calităţii gazelor emanate.
 

Indicaţiuni: Băi: reumatism articular şi muscular, rahitism, nevralgii, boli de piele şi boli de femei.

Poian, modestă staţiune climatică subalpină, situată la 640 m  înălţime.
 

Judeţul Trei-Scaune mărginit din trei părţi de munţi împăduriţi, dintre care unii ating înălţimi de aproape 1.800 m, oferă frumoase privelişti muntoase, dar e totuşi puţin cunoscut din punct de vedere turistic alpin, datorită caselor de adăpost pentru turişti.

CULTURAsus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 112.640 locuitori din care 84,3 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 86,4 % bărbaţi ştiutori de carte şi 82,2 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban
Totalul stiutorilor de carte 100,0
•  Extrascolara 0,9
•  Primara 61,3
•  Secundara 30,3
•  Profesionala 4,1
•  Universitara 2,4
•  Alte scoli superioare 1,0


Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 28.381 locuitori ( 2.148 mediul urban şi 26.235 mediul rural)
 

Şcoli secundare :1 şcoală normală de fete, 1 liceu de băieţi reformat, 4 gimnazii de băieţi, 2 gimnazii de fete şi 1 şcoală medie, centru de iniţiere O.E.T.R.
 

Şcoli primare. 161 din care 154 rurale şi 7 urbane, cu un număr total de 19.820 elevi.

Grădini de copii 78 dintre care 72 rurale şi 6 urbane, cu un număr total de 3.792 copii şi cu 90 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Asociaţia « Astra » cu sediul în oraşul Sf. Gheorghe şi cu organizaţii locale în Baraolt, Covasna, şi Tg.- Săcuesc.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 4 cămine culturale.
 

Liga Culturală activează în Sf. Gheorghe, Bicsad şi Cernatul-de-Jos.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ cămine culturale, 33 societăţi muzicale şi 4 biblioteci, adică în total 66 organizaţii culturale, dintre care 19 au personalitate juridică.
 

Muzeu săcuesc, 1 cinematograf, 1 societate corală, 1 societate de turism şi câteva societăţi sportive şi de vânătoare în Sf. Gheorghe.
 

Muzeu etnografic, 1 cinematograf, 1 soc. corală, 2 sportive şi 1 de vănătoare.

RELIGIEsus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 14,6 % sunt ortodocşi şi 2,3 % sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 44 biserici ortodoxe, 11 biserici greco-catolice, 44 romano-catolice, reformate, 1 casă de rugăciune baptistă şi 1 sinagogă.
 

Instituţii bisericeşti. 4 protopopiate ortodoxe, 4 reformate,  2 romano-catolice şi 1 unitarian.

Judeţul T.-M. se află în  Eparhia ortodoxă a Arhiepiscopiei Albei-Iulii şi Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului), şi în Eparhia greco-catolică a Episcopiei de Alba-Iulia şi Făgăraş.

ADMINISTRAȚIEsus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Trei-Scaune este Sf. Gheorghe. Judeţul are 2 oraşe (Sf. Gheorghe şi Tg.-Săcuesc) şi 107 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Baraolt 11 sate.
 

II. Plasa Covasna 27 sate.
 

III. Plasa Ozun 19 sate.
 

IV. Plasa Sf. Gheorghe 21 sate.
 

V. Plasa Tg.- Sacuesc 29 sate.
 

Organizare judecătorească : Un tribunal la Sf. Gheorghe cu o secţiune, 8 magistraţi,  1 prim-procuror şi 1 procuror în circumscripţia Curţii de Apel din Braşov.
 

3 judecătorii la Sf. Gheorghe, Tg.-Săcuesc, Covasna cu un total de 8 magistraţi.
 

Organizare sanitară.  Spitale de stat la Sf. Gheorghe, Tg.-Săcuesc şi Baraolt.
 

Spitalul Societăţii pentru profilaxia tuberculozei la Turia.
 

« Sanatoriul particular Dr. Fekete », 1 ambulator policlinic la Sf. Gheorghe.
 

Dispensare comunale la Hăghig, Ozun, Boroşneul-Mare, Ghelinţa, Ghidfalău.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Sf. Gheorghe şi Tg.-Săcuesc.
 

 Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Braşov are oficii la Sf. Gheorghe şi Tg.-Săcuesc şi organizaţii medicale la Sf. Gheorghe şi Tg.-Săcuesc, Covasna, Comandău, Boroşneul-Mare, Baraolt, Aita-Mare, Ozun, Malnaş, Breţcu-Oituz şi Belani-Ghelinţa.
 

În oraşul Sf. Ghoerghe mai activează : Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. de binefacere a femeilor, Oficiul I.O.V, Orfelinatul judeţean de băieţi şi Orfelinatul de fete romano-catolic.

PRINCIPALELE AȘEZĂRIsus

  • Sf. Gheorghe, capitala judeţului
    Stema. Pe scut albastru, un zid de cetate, crenelat, de argint, cu trei turnuri, dintre care două laterale, tot crenelate, iar cel central mai înalt, cu acoperişul ascuţit, roşu, terminat într-o cruce de argint. Poarta şi ferestrele turnurilor închise. În colţul drept, un soare de aur, şi în cel stâng, un craiu de argint ; totul pe o terasă neagră. În colţul de jos al scutului, peste tot, un medalion rotund de aur, cu bustul Mântuitorului şi cu inscripţia circulară « Christus opes mea ».
    Scutul timbrat cu o corană murală de argint cu 5 turnuri. Vechea stemă rectificată.
     
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul S.-G., se află pe locul unei aşezări preistorice, a cărei viaţă a continuat şi în epoca daco-romană.
    Sf. Gheorghe, sau după numirea adevărată Sân-Giorgiul Săcuesc, a fost şi cel mai vechiu scaun săcuesc, menţionat ca atare într-un document din 1332. Scaunele sunt forme străvechi de organizare judecătorească, aflate aici de colonii secui şi preluate de dânşii.
    Ca oraş, Sân-Giorgiul Săcuesc este amintit într-o diplomă din 1461.
    La 1764, când ţinuturile de graniţă au fost militarizate, s-a fixat aici centrul
    legiunii de cavalerie săcueşti care era formată nu numai din săcui, ci şi din unguri şi români. « Nec ea tota ex Siculis, sed etiam Hungaris quibusdam et Valachis constat », spun mărturiile vremii.
    Monumente istorice. Biserica reformată construcţie din sec. al XV-lea.
    Populaţie
    Oraşul S.-G. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 10.942 locuitori. Cifra probabilă a populuţiei actuale (calculută la 1 Iulie 1937) este de   11.105 locuitori, indicând un spor natural de 163 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 1,5%.
    Economie
    Industrie şi cormerţ.  2 fabrici de spirt, 1 de textile, 1 de cărămizi, 1 de sobe de faianţă şi vase de lut şi una de tutun.
    Din întreprinderile de mai sus menţionăm: Fabrica de textile Henry Klinger are un capital social de 41 milioane lei şi un capital investit de 95 milioane. Importantă manufactură de tutun.
    Comerţ cu produse animale, piele, cherestea şi mobile.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Casa de Păstrare din Trei Scaune. Banca de Credit.
    Finanţe publice. Bugetu1 oraşului S.-G., pe exercitiul 1936-1937 prevede 8.062.023 lei
    Cultura
    Învăţământ. Şcoala normală de fete ”Regina Maria”,  Gimnaziu de fete, Gimnaziu de băieţi, Liceu de băieţi reformat, Gimnaziu de fete reformat, 2 şcoli primare de stat,
    Şcoală primară reformată, Şcoală primară romano-catolică, 4 şcoli de copii mici de stat. Centrul de iniţiere „Straja Ţării”.
    Instituţii culturale. Asoc. pentru cultura şi literatura poporului român ”Astra”, Liga Culturală, Muzeu săcuesc cu bibliotecă, Cinematograf comunal, Soc. corală maghiară,
    câteva societăţi sportive şi de vânătoare, Soc. de turism ”Carpatina”.
    Ziare şi reviste. “Buletinul Oficial al Judeţului Trei- Scaune”, „Curierul Grefelor”,  „Neamul Nostru”, „Oituzul” „Era Nouă”,”Szekely Nep”, „Uzenet”.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În oraş se află 1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 2 reformate, 1 romano-catolică, 1 unitariană, 1 casă de rugăciune baptistă, 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox.
    Administraţie
    Oraşul S.-G., capitala jud. Trei Scaune, este situat la 33 km de Braşov şi 200 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Braşov-Breţcu.
    Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Serv. de poduri şi şosele, Legiune de Jandarmi, Serv. sanitar judeţean, Serv. veterinar judeţean, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Serviciu agricol, Regiune agricolă, Cameră de agricultură, Ocol silvic, Primărie, Serv. sanitar comunal, Pompieri, Judecătorie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Soc. funcţionarilor publici, Soc. funcţionarilor administrativi din Ardeal, Corpul contabililor, Sindicatul muncitoresc.
    Edilitate. Uzină electrică, apaduct.
    Sănătate publică. Spital de stat, Sanatoriul particular “Dr. Fekete”, Ambulatoriu policlinic al oraşului.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, “Crucea Roşie”, Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I. O. V., Soc. de binefacere a femeilor,Orfelinat judeţean de băieţi, Orfe1inat de fete romano-catolic, Azil
    de bătrâni judeţean. 
     

Tg.-Săcuesc, comună urbană, aşezată în partea de N a Ţării Săcuilor, la  31 km de capitala judeţului, 49 km de Braşov şi 228 km de Bucureşti.
 

Are 4.961 locuitori.
 

Comerţ local de produse agricole, 4 mori sistematice, 2 fabrici de bere, 6 de spirt, 1 de cherestea, 1 de textile.
 

Gimnaziu mixt de stat, Gimnaziu confesional, 1 şcoală de ucenici, 1 şcoală primară de stat, 2 şcoli primare confesionale şi 1 şcoală de copii mici.
 

Societate pentru literatura poporului român « Astra », 1 muzeu etnografic, 1 soc. corală, 1 soc. de muzică, 2 soc. sportive, 1 soc. de vânătoare, 1 cinematograf.
 

1 biserică ortodoxă, 1 romano-catolică,  1 reformată, 1 evanghelico-luterană, o mânăstire a ordinului Minoriţilor.
 

Protopopiat ortodox, Protopopiat greco-catolic, protopopiat evanghelico-luteran.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Ocolul silvic, Casa Asigurărilor sociale, Oficiu P.T.T., Inspectorat agricol, Notar public, Poliţie, Oficiu telephonic.
 

6 asociaţii profesionale.
 

Uzina electrică. Spital de stat.

Fotografiisus