JUDEŢUL TUTOVA

JUDEŢUL TUTOVA

GEOGRAFIEsus

Harta județului

Aşezare: Judeţul Tutova face parte din  judeţele Moldovei de sud şi este aşezat pe valea de mijloc a Bârladului.
 

Suprafaţa: 2.498 km²
 

Înfăţişarea pământului. Relieful e un podiş (parte din povârnişul sudic al podişului Moldovei). Valea Bârladului, largă şi însoţită de terase, îl desparte în două regiuni inegale : una în V, formată din culmi mai înalte, de peste 400 m, dar foarte subţiri, orientate N-S şi mărginite de văi afluente Bârladului pe dreapta ; iar în E, o singură spinare de deal, mai largă puţin, însă mai joasă şi crestată pe margini de afluenţii scurţi din stânga aceluiaşi râu. Constituţia geologică a podişului face ca povârnişurile dealurilor să sufere frecvente alunecări de straturi, uneori catastrofale. De aici, tot aspectul haotic al reliefului de detaliu din mai tot lungul văii Bârladului şi a unora din afluenţii săi.
 

Climă şi ape.  Clima este mai aspră decât în Sud unde se simte, mai ales în valea Bârladului, apropierea stepei prin contrastele mai mari de temperatură şi prin scăderea precipitaţiunilor sub 450 mm.
 

Aproape toate apele judeţului se adună în artera principală, adică în Bârlad. Între ele este de menţionat Tutova, o apă nu prea mare, care a dat totuşi numele judeţului. În partea răsăriteană trece, pe o scurtă distanţă, Prutul, care curge într-o lungă largă, întreruptă de multe bălţi.
 

Vegetaţie: În afară de o şuviţă pe dreapta văii Bârlad, unde existenţa cernoziomului « chocolat » dovedeşte prezenţa stepei cu păioase, tot restul judeţului aparţine zonei păduroase. Despădurirea s-a făcut însă şi aici fără chibzuinţă, pe toate povârnişurile, aşa că pădurile s-au păstrat numai pe culmile dealurilor mai înalte, şi anume, pădurile de fag din N, iar la S păduri de stejari, întrerupte uneori de făgeturi.

ISTORIEsus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Tutova are un nume de origine slavă, care înseamnă « ţinutul murelor ». În vechime, pe lângă ţinutul Tutovei a existat şi un altul, al Bârladului. Cel dintâiu document despre acest ţinut datează din 1434 : Iliaş Vodă arată cum s-a împăcat cu fratele său Ştefan şi cum au împărţit ţara Moldovei ; în posesiunea lui Ştefan Voevod căzând ţinutul Tutovei, cu oraşul Bârlad.
 

Monumente istorice. Biserica domnească din Bârlad, ctitorie a lui Vasile Lupu de la 1640.
 

Schitul Măgaru din sec al XVIII-lea.

POPULAȚIEsus

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Tutova  numără 144.267 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:


Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 144.267 71.282 72.985
Orasul Bârlad 26.198 13.290 12.899
Total rural 118.078 57.992 60.086
1. Plasa Manolache K Epureanu 45.594 22.362 23.232
2. Plasa Vasile Pârvan 33.365 16.262 17.203
3. Plasa Vlahuta 39.119 19.368 19.751

b) Pe grupe de vârsta:

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 144.267 30 - 49 de ani 31.379
0 - 9 ani 42.292 50 - 69 de ani 13.993
10 - 29 ani 54.220 70 de ani si peste 2.688
    Vârsta nedeclarata 695


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul T. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 4.028 2.607 1.421 27,4 17,7 9,7
1931 149.608 4.233 2.612 1.621 28,3 17,5 10,8
1932   150.983 4.172 2.753 1.419 27,6 18,2 9,4
1933   125.510 4.038 2.384 1.654 26,5 15,6 10,9
1934   153.972   3.784 2.639 1.145 24,6 17,1 7,5
1935   155.073 3.915 2.648 1.267 25,2 17,1 8,1
1936   156.528 4.059 2.582 1.477 25,9 16,5 9,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului T. a fost de 158.680 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 144.267 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 14.413 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 10,0 %.

ECONOMIAsus

Agricultura şi creşterea animalelor sunt  caracteristicile vieţii economice  a judeţului. În partea de vest a judeţului, în regiunea deluroasă, se întind numeroase podgorii.
 

Industria şi comerţul – puţin dezvoltate – sunt concentrate în oraşul Bârlad.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 249.800 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 159.283 ha, adică 63,76 % din suprafaţa judeţului şi 0,65  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 21.840 ha, adică 13,71 %, iar mica proprietate 137.443 ha, adică 86.29 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 121.122 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 64.380 ha cu o producţie de 306.338 chintale (prod. medie 4,8 chint la ha).
 

Ovăzul ocupă 22.469 ha cu o producţie de 66.052 chint., (adică o producţie medie la ha de 2,9 chint.).
 

Orzul ocupă 19.958 ha, cu o producţie de 68.076 chintale (prod. media la ha 3,4 chint.).
 

Grâul ocupă 13.697 ha cu o producţie de 53.463 chint. ( prod. medie la ha 3,9 chint.).
 

Secara  ocupă 426 ha, iar meiul 128 ha, hrişca 51 ha şi măturile 13 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 19.636 ha. Din această suprafaţă dughia  ocupă 16.922 ha, cu o producţie de 173.633 chint. (media la ha 10,2 chint). Lucerna  ocupă 671 ha, cu o producţie de 8.981 chint. (media la ha 13,4 chint).  Alte fâneţe cultivate ocupă 1.969 ha, cu o producţie de 11.838 chint. (media la ha 6,0 chint).
 

Plantele alimentare ocupă 4.569 ha.  Din această suprafaţă mazărea ocupă 2.337 ha, cu o producţie de 10.458 chint, (media la ha este de 4,4 chint). Cartofii ocupă 655 ha, cu o producţie de 18.346 chintale. Fasolea ocupă 503 ha cu o producţie de 2.100 chintale.
 

Fasolea printre porumb dă o producţie de 44.961 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 180.657 chintale.
 

Plantele industriale ocupă 4.999 ha. Din această suprafaţă  floarea soarelui ocupă 3.504 ha, cu o producţie de 16.828 chint.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (249.800 ha) ogoarele sterpe ocupă 8.957 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 2.736 ha cu o producţie de 30.096 chint (media la ha 11,0 chint).
 

Păşunile ocupă 25.913 ha.
 

Pădurile ocupă  28.550 ha.
 

Livezile  de pruni ocupă 688 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 579 ha.
 

Viţa de vie ocupă 5.096 ha, din care viile pe rod 4.586 ha cu o producţie de 140.202 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul Tutova  se găseau în 1935 :
 

Cai 12.799, boi 50.675, bivoli 28, oi 117.049, capre 1.127, porci 24.558, 2.240 stupi sistematici şi 5.354 stupi primitivi.

Industrie. 3 mori sistematice (2 la Bârlad şi 1 la Murgeni), 63 mori ţărăneşti, 1 brutărie mecanică (Bârlad), 2 fabrici de ulei, 2 de spirt, 1 de rachiu, 1 de gheaţă, 1 de tricotaj, 2 de vată pentru confecţiuni şi scamă de bumbac, 1 de săpun, 1 de teracotă şi 3 ateliere mecanice (toate la Bârlad).
 

Comert. Judeţul T. face comerţ cu cereale, animale, piei, lână şi vin.
 

Credit şi cooperaţie. În judeţ funcţionează 7 bănci (societăţi anonime).
 

Cooperative de credit (bănci populare) 78, cu 17.284 membri.
 

Cooperative forestiere 1, cu 108 membri şi cu un capital vărsat de 116.814 lei.
 

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7, cu 1.047 membri.
 

Cooperative de consum 2, cu 357 membri şi cu un capital vărsat de 404.924 lei.
 

Drumuri. Judeţul T. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 719 km 139 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 175 km 374 m  din care 88 km 951 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar oraşul Bârlad 3 km 883 m (pavaţi şi pietruiţi).
 

Drumuri judeţene 102 km 875 m, care cad în întregime în  Administraţia judeţului şi din care 26 km 800 m  sunt pietruiţi.
 

Drumuri comunale 400 km 890 m.
 

Lungimea podurilor  este de 2.372,20 metri.
 

Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Tecuci – Bârlad - Husi
 

2. Bârlad – Oancea - Cahul
 

3. Bacau – Bârlad – Falciu - Comrat
 

Cale ferată. Judeţul T. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 129 km, din care 47 km linii principale simple şi 82 km linii înguste simple.
 

Itinerarii principale : Accelerate : Bucureşti – Chişinău (Kiev, Moscova)
 

Staţii importante : Bârlad, Zorleni
 

Poştă, telegraf, telefon.4 oficii P.T.T de stat la Bârlad, Ghidigeni, Murgeni, Pueşti ; 3 agenţii speciale la Bogdăneşti, Popeşti şi Zorleni şi 3 gări cu servicii poştale. 
 

Oficii telefonice la Bârlad, Bogdăneşti, Gara Tutova, Ghidigeni, Murgeni, Pueşti, Zorleni.     

CULTURAsus

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 112.950 locuitori din care 57,4% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 71,8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 43,5 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,6 0,6
•  Primara 66,2 94,0
•  Secundara 19,3 3,4
•  Profesionala 9,6 1,8
•  Universitara 3,0 0,2
•  Alte scoli superioare 1,3 0,0


Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  T. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 37.361 locuitori (3.615 mediul urban şi 33.746 mediul rural)
 

Şcoli secundare : Liceu de băieţi, liceu de fete, liceu comercial de băieţi, liceu industrial de fete, şcoala normală de băieţi, gimnaziu comercial de băieţi, gimnaziu industrial de băieţi, gimnaziu industrial de ţesătorie, şcoală de menaj, şcoală de cântăreţi bisericeşti.
 

Şcoli primare. 197 din care 186 rurale şi 11 urbane (196 şcoli de stat şi 1 confesională), cu un număr total de 20.373 elevi (2.069 în mediu urban şi 18.305 în mediu rural) şi 428 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 13 dintre care 6 rurale şi 7 urbane, (12 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 875 copii şi cu 13 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 28 cămine culturale.
 

Liga Culturală activeză în Cotoroaia, Pereni, Priponeştii-de-Sus şi Priponeştii-de-Jos.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 29 cămine culturale şi 9 biblioteci, adică în total 38 organizaţii culturale, dintre care 17 au personalitate juridică.
 

În oraşul Bârlad se mai află 2 biblioteci, publice (din care 1  evreiască), 1 asociaţie a studenţilor creştini,  1 asociaţie a Ateneului popular C.F.R., Cercul studenţilor evrei, 2 cinematografe, 1 soc. sportivă şi 5 soc. de vânătoare.

RELIGIEsus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 96,4 % sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 117 de biserici ortodoxe, 2 capele ortodoxe, 3 mânăstiri ortodoxe (în comunele Adam, Zorleni şi Fruntişeni), 1 biserică romano-catolică, 1 casă de rugăciuni adventistă, 12 sinagogi.
 

 Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox la Bârlad.

Judeţul Tutova se află în jurisdicţia Episcopiei ortodoxe a Huşilor (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

ADMINISTRAȚIEsus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Tutova  este oraşul Bârlad. Judeţul are 257 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Alexandru Vlahuta 94 sate.
 

II. Plasa I.G.Duca 65 sate.
 

III. Plasa M. K. Epureanu 39 sate.
 

IV. Plasa Vasile Pârvan 59 sate.
 

Organizare judecătorească : Un tribunal la Bârlad cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 prim-procuror, în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi.
 

4 judecătorii (2 la Bârlad şi câte 1 la Bălăbăneşti şi Pueşti-Tg) cu un total de 9 magistraţi.
 

Organizare sanitară.  4 spitale de stat la Bârlad, Crineşti, Floreşti, Murgeni, 1 spital izraelit  şi 1 spital militar în Bârlad şi 5 dispensare de stat la Bârlad, Costeşti, Coroeşti, Pueşti şi Zorleni. Soc. « Salvarea » la Bârlad.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciul sanitar ale oraşului Bârlad.
 

Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Galaţi  are 1 oficiu la Bârlad şi întreţine organizaţii medicale în Bârlad şi Ghidigeni (total 3 medici).
 

În Bârlad mai activează :Oficiul I.O.V., Soc. « Materna » cu 1 dispensar şi un leagăn de copii, Soc. bârlădeană pentru combaterea tuberculozei (cu 1 sanatoriu şi o colonie de vară pentru copii), 1 azil de copii găsiţi, 1 azil evreiesc de bătrâni, Căminul Dr. Filibiliu, Soc. mutilaţilor de răsboiu, Soc. Invalizilor de răsboiu, Soc. « Isbânda », Soc. « Expresul », Soc. « Unirea », Soc. Izraelită « Înfrăţirea ».
 

În Zorleni se află Azilul de bătrâni.

PRINCIPALELE AȘEZĂRIsus

Bârlad, capitala judeţului
Stema. Pe scut albastru, o roată de moară, de aur, însoţită de trei peşti de argint, cu capul în jos, aşezaţi 2,1.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri.
Vechea stemă heraldizată.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Aşezare veche, pare-se anterioară întemeierii Moldovei. Prima menţiune documentară o avem din 1408.
În vechea Moldovă, el constituia un punct de vamă important. În 1422, Alexandru cel Bun dărueşte « vama din târgul Bârladului », ca venit mânăstirii Bistriţa.
A fost scaunul Vornicului de Ţara-de-Jos, deci capitală a uneia din cele două diviziuni istorice ale Moldovei.
Monumente istorice. Biserica Domnească, înălţată de Vasile Lupu la 1640.
Populaţie
Oraşul B. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 26.189 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 25.626 locuitori (fără comuna suburbană Crâng, care la recensământul din 1930 s-a trecut la oraşul B. şi care la acea dată avea 527 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ: 2 mori sistematice, 1 brutărie mecanică, 1 fabrică de ulei, 1 de rachiu, 1de ghiaţă, 1 de tricotaje, 2 de vată pentru confecţiuni şi scamă de bumbac, 1 de săpun, 1 de teracotă şi 3 ateliere mecanice.
Din întreprinderile de mai sus, Moara Z. Şaraga S-sori are un capital investit de 13 milioane lei.
Comerţ de cereale, animale, lemne, vinuri, piei şi lână.
Bâlciu anual la 15-30 August.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Tutovei, Banca Pieţei, Banca « Creditul Mărunt”, Banca Moldovei de Jos, Banca «Creditul Comercial şi Industrial», Banca Cercului Comercial şi Industrial, Banca Tache Protopopescu,
Banca Pensionarilor, Banca Salariaţilor Publici, Banca populară « Pacific »,  Banca populară «Deşteptarea”, Banca Ţăranilor, Casa de credit a agricultorilor, Casa Corpului Didactic din Tutova.
Finanţe publice. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936-37 prevede 17.277.695 lei venituri şi 17.275.611 lei cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « Codreanu », Liceul de fete «Iorgu Radu », Liceu comercial de băieţi, Liceul industrial de fete « N. R. Codreanu », Şcoala normală de
învăţători « Regele Ferdinand I », Gimnaziu comercial de băieţi, Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de ţesătorie, Şcoală de menaj, Şcoală de cântăreţi bisericeşti, 5 şcoli primare de băieţi, 5 şcoli primare de fete, 1 şcoală primară mixtă israelită, 7 grădini de copii.
Instituţii culturale. Căminul Fundaţiei Regale “ Principele Carol”, Asociaţia studenţilor creştini « Alexandru Vlahuţă », Asociaţia Ateneului popular C. F. R., Asociaţia “Cultul aeronautic”,  Biblioteca « Stroe Beloescu» (Casă Naţională), Biblioteca şi filiala Cercului studenţesc israelit, 2 cinematografe, 1soc. sportivă şi
5 soc. de vânătoare.
Ziare şi reviste. “Veacul Nostru”,  “ Buletinul oficial al judeţului Tutova ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 13 biserici ortodoxe, 2 capele ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 1 casă de rugăciuni adventistă, 10 sinagogi.
Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul B., capitala judeţului Tutova, este situat la 123 km de Iaşi şi la 287 km de Bucureşti. Staţie c.f . pe liniile Bucureşti - Iaşi - Chişinău şi Galaţi - Bârlad.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Pretură, Poliţie, Tribunal, 2 judecătorii, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, Subinspectorat silvic, Cameră de agri-
cultură, Serviciu agricol, Cameră de comerţ, Oficiu P.T,T., Oficiu telefonic, Birou de măsuri şi greutăţi, Serviciu tehnic al drumurilor, Revizorat şcolar, Serviciu sanitar
judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Soc. funcţionarilor publici, Sfatul negustoresc, Soc. pensionarilor militari (grade inferioare), Asociaţia «Virtutea Mi-
litară”, Asociaţia agenţilor sanitari, Asociaţiile personalului C.F.R. « Staţia” , “Expresul” şi «Unirea”,  Asociaţia pensionarilor Casei Muncii C.F.R., Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Asociaţia meseriaşilor patroni, Soc. “Înfrăţirea », Sindicatul lucrătorilor brutari “Învierea ", Asociaţia Haşamer-Haţair (sionistă).
Edilitate. Uzină electrică, pavagii cu piatră cubică, parc public.
Sanătate publică. Spitalul de stat «Bârlad şi Elena Beldiman », Spitalul militar, Spitalul evreesc, 1 dispensar, Soc. « Salvarea ».
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Azilul de copii găsiţi «Maior Pruncu”, Căminul “Dr. Filibiliu », Soc. bârlădeană pentru combaterea
tuberculozei, Soc. « Expresul », Soc. “Unirea”, Soc. de puericultură «Materna”, Soc.
« Izbânda », Oficiu I.O.V., Soc. invalizilor de răsboiu, Azil evreiesc de bătrâni, Soc.
evreiască «Înfrăţirea”. 

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.