JUDEŢUL VÂLCEA

JUDEŢUL VÂLCEA

GEOGRAFIEsus

Harta județului

Asezare. Judeţul Vâlcea este aşezat în colţul N-E al Olteniei, în dreapta defileelor Oltului, deci la drumul vechi care trece în Transilvania spre Sibiu.
 

Suprafata. 4.081 km².
 

Înfatisarea pamântului. În N judeţului se ridică repede  coasta prelungită a masivului Parângului, desfăcut în două culmi principale în direcţia V-E, despărţită de valea longitudinală a Lotrului. Aceste culmi, de peste 2.000 m fiecare, se numesc: cea de la sud Căpăţâna, iar cea de la nord munţii Lotrului. În dreptul lor, Oltul sapă defilee strâmte în roca tare (şisturi cristaline) din care sunt constituite ; iar între ele, apa Lotrului a săpat, în mai multe trepte (terase), valea largă care a permis înaintarea satelor până departe, înăuntrul munţilor.
 

În sudul munţilor, după depresiunea subcarpatică a Horezului, este un fel se prispă înaltă, care coboară de la peste 800 m şi trecând pe nesimţite în platforma deluroasă olteană. Afluenţii Oltului şi Olteţului taie atât prispa de sub munte cât şi platforma mai joasă, în numeroase culmi strâmte şi cu spinarea netedă, dispuse pieziş faţă de  axa Oltului în nord, (muscelele) şi aproape paralele cu ea, în sud. Din cauza acestei dispoziţii a culmilor deluroase, circulaţia în regiunea colinară şi de muscele a judeţului Vâlcea e foarte anevoioasă în curmeziş şi mult mai înlesnită pe văi şi pe culmi.
 

Clima si ape. În regiunea deluroasă clima este de tranziţie între cea aspră şi foarte umedă (800 -1.000 mm precipitaţiuni anual) de la munte, şi cea secetoasă din câmpia Dunării. Astfel, nicăieri în acest judeţ precipitaţiunile nu scad sub 500 mm.
 

Oltul, care face limita judeţului către răsărit, primeşte pe cuprinsul acestui ţinut, numeroşi afluenţi, dintre care putem menţiona : Lotrul, Bistriţa, Luncavăţul şi Olteţul cu Cerna.
 

Vegetatia. Munţii înalţi cuprind foarte întinse păşuni alpine mai sus de 1.800 şi 1.900 m ; urmează asociaţiile de brazi şi molizi şi apoi,  cea mai mare parte a munţilor şi pe mare parte a prispei înalte de sub munte, păduri de fag ; în fine, pe spinarea dealurilor platformei, adesea încă neîntrerupte, păduri de stejari. Numai văile şi depresiunea Horezului (imediat sub munte) au fost complet despădurite.
 

Bogatii minerale. Regiunea muscelelor de sub munte şi a depresiunii subcarpatice (Horezu) fac parte dintr-o zonă de cute diapire (cu sâmburi de străpungere), cu care stă în legătură bogăţia în sare şi ivirile de petrol ale acestui judeţ. În aceeaşi zonă şi în apropierea contactului cu muntele, se găsesc cele mai bogate şi mai variate izvoare minerale din întreaga Ţară Românească (izvoare sulfuroase la Căciulata, iodurate la Govora, sărate la Ocnele-Mari) precum şi întinse zăcăminte de lignit. Pe valea Lotrului în sus se poate exploata mica.

ISTORIEsus

Vechime si dezvoltare istorica. Judeţul V. poartă o denumire slavă, care înseamnă « ţinutul lupilor ».
 

Situat în drumul legiunilor romane către capitala dacă, ţinutul Vâlcii a fost semănat cu numeroase aşezări militare : Rusidava (Drăgăşani), Pons Aluti (Ioneşti), Sargidava (Racoviţa), Castra Traiana (Gura Văii).
 

Câteva din ele perpetuează tradiţia davelor dacice. Pe acest pământ avea să apară la începutul  sec al XVIII-lea una dintre  primele formaţiuni ale statului muntean, voievodatul lui Farcaş, şi aci avea să se constituie, sub domnia voievozilor Ţării Româneşti, câteva din cele mai puternice formaţiuni de viaţă religioasă românească.
 

La 1821, în lunca Oltului, pe lângă Drăgăşani, Eteria a suferit de la turci o cumplită înfrângere.
 

Monumente istorice. Mânăstirea Horezu. Ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, la 1692.
 

Biserica principală, cu două turnuri şi un aghiazmatar pe două coloane, este un triumf al acestei sculpturi ornamentale, a cărei tehnică au învăţat-o românii de la veneţieni.  Admirabile sunt deasemenea cele zece coloane împodobite cu flori, care susţin exonartexul, ca şi cadrul floral al uşii şi pietrele mormântale de pe mormântul membrilor familiei ctitorului, între care şi domniţa Ancuţa, cu inscripţie din 1692.
 

O altă inscripţie din 1694 poartă numele pictorilor. Lor li se datoresc portretele de o rară fidelitate ale Brâncoveanului, al altor domni, începând cu Laiotă Basarab din sec al XV-lea, lângă marele protector al artelor, Neagoe Basarab.
 

Se păstrează aici un steag lucrat în Transilvania, cu Sf. Impăraţi Constantin şi Elena, dăruit de C. Brâncoveanu în anul 1698, împreună cu frumoase candelabre de bronz dăruite în 1692.
 

Se mai află aici, racle cu moaşte, dintre care una adusă de patriarhul ecumenic Iacob. Doamna Maria a înălţat capela cimitirului, iar fiul lor Ştefan a adăugat acestei mari fundaţiuni voievodale mica biserică, de o frumoasă arhitectură.
 

Azi, mânăstirea este reşedinţa de vară a M.S. Regina Maria.
 

Biserica din Hurezu, cu frumoase fresce în stil popular.
 

Mânăstirea Arnota, înălţată de Matei Basarab, la 1640, pentru odihna trupului tatălui său, Vornicul Danciul, adus de la Alba-Iulia. Sub o lespede mormântală, minuţios sculptată cu armele Ţării Româneşti, este înmormântat însuşi ctitorul.
 

Mânăstirea Bistriţa. Ctitorie a boierilor Craioveşti Barbu, Danciu, Radu, Preda şi Mircea, din 1518.
 

Mânăstirea Cozia, înălţată de Mircea cel Bătrân, în 1386. Biserica principală are liniile caracteristice arhitecturii din epoca lui Nicodim. Cadrul uşii aparţine epocii lui Constantin Brâncoveanu, când se adause nartexul şi se repară pictura. Ferestrele poartă încă florile şi vulturul epocii de construcţie. Are o singură cupolă.
 

În epoca lui Neagoe, la începutul sec al XVI-lea, i se făcură noi reparaţiuni, atestate de inscripţiile de pe zidul lateral din stânga. De atunci datează marile fresce, de o vădită influenţă veneţiană, din cuprinsul naosului.
 

În 1605-1606 lângă Mircea, a fost înmormântată călugăriţa Teofania, mama lui Mihai Viteazul.
 

Biserica din cimitir a fost înălţată în 1542-1543 de către Radu Paisie în stil moldovenesc.
 

Mânăstirea dintr-un lemn a fost ridicată în sec al XVI-lea sub Alexandru Voievod şi terminată de Matei Basarab. A fost reparată de Ştefan Cantacuzino în 1715.
 

Mânăstirea Govora, înălţată în 1491-1492 de Radu, numit cel Mare pentru dărnicia sa.
 

Mânăstirea Surupatele, azi în ruină, fundată în 1706 de către doamna Maria, soţia lui Brâncoveanu, ca o mărturie a ruinei întregii familii martirizate la Constantinopol.
 

Biserica episcopiei din Râmnicul-Vâlcii, înălţată în sec XVI de către Arhiepiscopul Eftimie al Severinului împreună cu Episcopul Mihail.
 

Mânăstirea Cetăţuia din Râmnicul-Vălcii, fondată la 1680 de Mitropolitul Teodosie şi restaurată în 1853 de Mitropolitul Nifon. Pe locul acestei mânăstiri exista un schit, unde a fost decapitat de boieri Radu de la Afumaţi.
 

Schitul Cornetul, construit de Mareş Băjescu, banul Craiovei, la 1666.
 

Biserica fostei mânăstiri Mamul, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu la 1696.
 

Biserica « Maica Domnului » din Râmnicul-Vâlcii, ctitorie a lui Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti, arsă de turci la 1738, restaurată în 1747.
 

Biserica « Toţi Sfinţii » din Râmnicul-Vâlcii înălţată între 1762-1764, cu frumoase săpături în piatră a Popei Ioan Pietrarul.
 

Biserica « Buna Vestire » din Râmnicul-Vâlcii ctitorie a lui Mircea cel Bătrân la 1388.
 

Biserica « Cuvioasa Paraschiva » din Râmnicul-Vălcii, fondată de Pătraşcu cel Bun la 1557 şi terminată de fiul său Mihai la 1598.
 

Crucea zisă « a Mişeilor », ridicată la 1656 de Constantin Şerban voievod pe dealul Troian din marginea oraşului.

POPULAȚIEsus

Starea populatiei. Judeţul Vâlcea are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, un număr de 246.616 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:


Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 246.616 116.861 129.755
Total urban 33.134 16.309 16.825
1. Orasul Râmnicul-Vâlcea 15.162 7.486 7.676
2. Orasul Baile Govora 911 443 468
3. Orasul Calimanesti 2.883 1.401 1.482
4. Orasul Dragasani 6.923 3.399 3.524
5. Orasul Ocnele-Mari 7.233 3.380 3.675
Total rural 213.482 100.552 112.930
1. Plasa Cerna 48.174 22.481 25.693
2. Plasa Cozia 35.061 16.958 18.103
3. Plasa Dragasani 39.756 18.803 20.953
4. Plasa Horezu 45.828 21.389 24.939
5. Plasa Zatreni 44.663 20.921 23.742


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 246.616 30 - 49 de ani 36.858
0 - 9 ani 66.831 50 - 69 de ani 25.159
10 - 29 ani 93.288 70 de ani si peste 3.549
    Vârsta nedeclarata 931


 Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul V.,  conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 9.508 5.177 4.331 36,9 20,1 16,8
1931 248.607 9.267 5.283 3.984 37,5 21,3 16,0
1932 252.806 10.163 5.107 5.056 40,2 20,2 20,0
1933 257.454 9.232 4.689 4.543 35,9 18,2 17,7
1934 260.326 9.278 5.429 3.849 35,4 20,7 14,7
1935 265.725 9.602 5.379 4.223 36,1 20,2 15,9
1936 270.452 4.184 5.374 3.610 34,0 20,6 13,4


La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului V. era de  273.634 locuitori. Faţă de populaţia numărată la  recensământul din 1930 şi anume 246.616, cifra aflată la 1 iulie 1937  reprezintă un spor natural de 27.018 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce reprezintă o creştere de 11,0 %.

ÎNFĂȚIȘARE SOCIALĂsus

Ca în toate judeţele de munte ale Olteniei şi Munteniei, şi aici cercetătorul va întâlni, din punct de vedere etnografic, două aspecte bine distincte, mai ales cu privire la port. Marea majoritate a populaţiei este – ca tip, port şi viaţă – aceea a băştinaşilor, a pământenilor, iar micul rest îl formează cunoscuta ramură a ungurenilor, adică a românilor veniţi din regiuni transilvănene stăpânite de unguri. Şi în Vâlcea aceşti ungureni ocupă în bună parte ultima, adică cea mai nordică linie de sate.  Coborârea lor spre centrul judeţului în grupuri compacte, alcătuind sate proprii e rară, ba chiar izolată, cum ar fi cazul cu satul Băbenii de pe Bistriţa. În atari împrejurări, ca să nu se producă confuzie cu cei băştinaşi, satele închegate de ei se numeau adesea chiar ungureni ; sau, dacă s-au aşezat lângă un sat băştinaş, atunci numele acelui sat e urmat de calificativul pământeni sau ungureni, tocmai pentru evitarea confundării celor două aşezări. Aşa e, bunăoară, în Gorj, unde avem Novacii-Pământeni şi Novacii-Ungureni ; în Argeş : Oeştii-Pământeni şi Oeştii-Ungureni ; în Muscel : Berevoeştii-Pământeni şi Berevoeştii-Ungureni, etc.
 

Această deosebire în nomenclatura topică are motivările ei reale, care se oglindesc fie în evenimentul emigrării acestor oieri transcarpatini, fie în diferenţierile etnografice şi sociale dintre ei şi populaţia pământeană. De altfel şi astăzi aceste diferenţiei sunt încă pronunţate, fiecare din cele două ramuri de populaţie amintite persistând  în tot ce aparţine tradiţiei.  Nu vei putea vedea o ungureană purtând, în loc de fotă, vechiul vâlnic al vâlvcenelor, după cum nicio băştinaşă nu va înlocui lunga ei cârpă de cap cu o vălitoare mocănească, sau să se încalţe ca o ungureană.  Acolo unde vei zări vreun ţol ţesut din urzeală albă şi vânătă, formând pătrăţele alternative, vei fi sigur că e o locuinţă de ungureni.  Evident, aspectele de civilizaţie băştinaşă fiind mai adânci şi mai puternice în propriul lor pământ, nu vor ceda rezistenţei specifice oierilor.  Mai toată arta populară a judeţului aparţine vâlceanului, exceptând, în linii mari, lirica literară şi mai cu seamă cea muzicală, a fluierului şi cavalului, în care primul ocupă un anumit loc de frunte. Fireşte, sunt şi manifestări în domeniul  cărora nu putem urmări vreun paralelism, întrucât ele aparţin aproape exclusiv uneia din cele două ramuri. Furcile de tors, atât de artistic lucrate, constituie un monopol al oierilor, în timp ce arta borangicului e a vâlcenelor.
 

E de la sine înţeles că în direcţia ocupaţiilor deosebirea dintre aceste două ramuri va fi fundamentală. Vâlcenii băştinaşi se ocupă cu tot ce le pune la dispoziţie puţinul şes, precum şi dealurile în bună parte acoperite cu pometuri şi vii renumite. Ocupaţia de bază a ungurenilor a rămas tot păstoritul, cu aceeaşi stână şi obiecte, cu aceleaşi obiceiuri, cu aceeaşi viaţă tradiţională.
 

Bogăţiile judeţului nu se reduc numai la atât. Cuprins între apele Olteţului şi ale Oltului, atât în regiunea muntoasă cât şi în cea locuită, e băzdat de numeroase ape curgătoare de munte, în lungul cărora stau înşirate satele, şi care oferă cercetătorului dese şi variate peisaje de efect, între care amintim : defileul Bistriţei şi cataractele Lotrului, care se găsesc chiar în defileul lui, ce separă judeţul Sibiu de Vâlcea, la vreo 10 km de Voineasa. Fără a ne opri nici asupra staţiunilor balneare ca Olăneşti, Ocnele-Mari, Govora, Călimăneşti-Căciulata, menţionăm că şi pădurile de brad, în durerea lor mută, stau la dispoziţia societăţilor exploatatoare ; apele Lotrului, prevăzute înspre izvoarele lor cu lacuri-rezervoare, înneacă în spumegatul vuiet al undelor lor această durere, ducând la vale, până la Brezoi, trunchiurile micite ale brazilor jupuiţi.
 

În afară de biserici vechi şi interesante, cum e cea din Stăneşti, a fraţilor Buzeşti, în Vâlcea se află un impresionant număr de schituri şi mânăstiri, dintre care menţionăm următoarele : pornind de la părăsita mânăstire a Manului, vei trece prin liniştita Dobruşa, prentru ca apoi, ajungând în N-V judeţului,  şi după ce ai admirat însorita Horezu, să poposeşti în vechea Bistriţa ca să poţi urca la pitoreasca Arnota, unde se află mormântul lui Matei Basarab ; de aici te laşi spre sud, ca să te răcoreşti sufleteşte la vederea interesantei Mânăstirea dintr-un lemn, după care vine rândul refăcutei Surupatele, de unde, peste un deal împădurit, vei sosi la renumita Govora ; apoi, ostenind cu urcuşul spre sărăcuţa Titireciu, te vei îndrepta spre nord, ca să ajungi la retrasa Frăsinetul pe care sexul feminin nu are voie să o viziteze, pentru ca, în cele din urmă, să dai sufletului şi corpului necesarul repaus şi cuvenita pace în istorica Cozia, de pe ţărmul Oltului.

ECONOMIAsus

Judeţul Vâlcea se relevă prin vastele sale posibilităţi economice. Exploatările de păduri, de zăcăminte de sare – cele mai bogate din ţară – izvoare minerale renumite, podgoriile de la Drăgăşani şi cultura pomilor, care deţine un loc de frunte printre judeţele ţării, au imprimat acestui judeţ un ritm economic foarte viu.
 

Valea Oltului de un pitoresc neîntrecut, posedă numeroase staţiuni balneo-climatice la Govora, Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, care sporesc considerabil bogăţia judeţului.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 408.100 ha. Suprafaţa arabilă este de 90.854 ha, adică 22,26% din suprafaţa judeţului şi 0,31% din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 4.478 ha, adică 4,93%  iar mica proprietate 86.376 ha, adică 95,07%.
 

Din totalul suprafeţei  arabile, cerealele ocupă 81.216 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupă 63.068 ha, cu o producţie de 504.613 chint. (prod. medie  la ha 8,1 chint.).
 

Grâul ocupă 14.775 ha, cu o producţie de 59.331 chint. (prod. medie la ha 4,0 chint.).
 

Ovăzul ocupă 2.822 ha, cu o producţie de 11.514 chint. (prod. medie la ha 4,1 chint.).
 

Orzul ocupă 404 ha, secara ocupă 75 ha, măturile 70 ha şi meiul  ocupă 2 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 1.923 ha. Din această suprafaţă lucerna ocupă 1.634 ha, cu o producţie de 49.655 chint. fân (media la ha 30,3 chint.) şi 25 chint. sămânţă.
 

Plantele alimentare ocupă 1.372 ha. Din această suprafaţă varza ocupă 410 ha, cu o producţie de 24.545 chint. (media la ha 59,8 chint.). Ceapa ocupă 313 ha, cu o producţie de 6.454 chint. (media la ha 20,6 chint.).
 

Plantele industriale ocupă 411 ha. Din această suprafaţă cânepa  ocupă 278 ha, cu o producţie de 653  chint. fuior (media la ha 2,3 chint.) şi 1.000 chint. sămânţă.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (408.100 ha) , ogoanele sterpe ocupă 5.932 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 27.162 ha, cu o producţie de 285.201 chint. (prod. medie la ha 10,5 chint.).
 

Păşunile ocupă 34.716 ha.
 

Pădurile ocupă 115.561 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 9.777 ha.
 

Alţi pomi fructiferi 1.076 ha.
 

Viţa de vie ocupă 9.018 ha, cu o producţie de 242.845 hl (prod medie la ha 30,2 hl).
 

Caracteristică. Suprafaţa ocupată de livezile de pruni în acest judeţ este clasată pe locul al doilea pe ţară.
 

Creşterea animalelor. În judeţul V. se găseau în anul 1935 :
 

Cai 8.974, boi 71.760, bivoli 51, oi 131.051, capre 112.135, porci 56.954, stupi sistematici 3.951, stupi primitivi 6.031.
 

Industrie. 6 mori sistematice, 1 fabrică de şampanie, 1 de sulfat de cupru, 6 de tăbăcărie şi încălţăminte, 10 de cherestea, 1 de cuie de lemn, 1 de dopuri de plută, 2 exploatări forestiere, 1 exploatare de mică, 1 mină de aur şi argint, 1 mină de sare, 1 carieră de piatră.
 

Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste. Moara A. Geltsch, Râmnicu-Vâlcea, Moara « Sarpim » Drăgăşani, Fabrica de şampanie « Drăgăşani » din Drăgăşani, Fabrica de tăbăcărie şi încălţăminte Oprea Simion & Fiii din Râmnicu-Vâlcea, Fabrica de tăbăcărie « Crângaş » din Râmnicu-Vâlcea, Fabrica de cherestea « Carpatina » Brezoiu şi mina de sare C.A.M. de la Ocnele-Mari. Deasemenea menţionăm mina de aur şi argint a Soc. « Minele  de aur din România » din Brezoiu.
 

Comert. Judeţul V. alimentază cu sarea exploatată la Ocnele-Mari 16 judeţe din ţară.  Comerţ dezvoltat cu lemn brut şi prelucrat ; comerţ cu animale şi produse animale, mai ales cu lână.
 

De la Drăgăşani se vând mari cantităţi de vin în toată ţara. Un important venit aduce judeţului şi vânzarea apelor minerale, exploatate în mai multe staţiuni.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 15 societăţi anonime.
 

Cooperative de credit (bănci populare) 134, cu 18.777 membri şi cu un capital social vărsat de 76.666.207 lei.
 

Cooperative de producţie diversă 2,  cu 44 membri şi cu un capital social vărsat de 96.297 lei.
 

Cooperative foretiere 4, cu 341 membri.
 

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 3, cu 519 membri.
 

Coopertive de consum 11, cu 1288 membri şi cu un capital social vărsat de 1.920.338 lei.
 

Drumuri. Judeţul V. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.466 km 402 m împărţită astfel :
 

Drumuri naţionale 189 km 545 m din care 169 km 053 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor iar 20 km 492 m (pavaţi şi pietruiţi) de comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 671 km 959 m din care administraţia judeţului întreţine 365 km 828 m (pietruiţi), iar comunele urbane 5 km.
 

Drumuri comunale 604 km 898 m.
 

Lungimea podurilor este de 13.309,93 m, repartizată astfel : poduri naţionale 3.101, 13 m, judeţene 6.081,50 m, comunale 4.127,30 m.
 

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

•  Caracal – Râmnicu-Vâlcea - Tălmaciu
 

•  Piteşti – Rm. Vâlcea - Tg-Jiu
 

•  Piteşti – Dobroteasa - Drăgăşan
 

Calea ferata. Reţeaua totală de  cale ferată a judeţului este de 76 km repartizată astfel: 70 km linii principale şi 6 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale : Accelerate : Bucureşti – Piatra Olt - Sibiu
 

Staţii importante : Rm.-Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Râureni, Ocniţa.
 

Poştă, telegraf, telefon. În judeţul Vâlcea sunt 6 oficii P.T.T. de stat din care 2 oficii autorizate (la Bălceşti şi Brezoiu) ; 5 agenţii specializate la Băbeni, Lădeşti, Grădiştea, Măciuca şi Zătreni, 1 oficiu balnear (Olăneşti) şi 5 gări cu serviciu poştal la Cornet, Govora, Ioneşti, Râureni, Zăvideni.
 

Oficii telefonice la Râmnicu-Vâlcea, Ocnele-Mari, Călimăneşti, Drăgăşani, Băile Govora, Băbeni, Bălceşti, Brezoiu, Câineni, Horezu, Olăneşti.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Ocnele-Mari, staţiune balneară situată în regiunea colinelor, aproape de valea Oltului. Altitudine 310 m. Climat constant, aproape cald.
 

Ape cloruro-sodice concentrate.
 

Indicaţiuni : reumatism cronic, gută, nevralgie, rahitism, anemie, afecţiuni ginecologice.
 

Anotimp : 15 mai – 30 August. Modeste hoteluri şi case de închiriat. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., oficiu telefonic, restaurante. Excursii în marile staţiuni vecine şi în pitoreasca vale a Oltului. În apropiere se află o mică staţiune « Ocniţa ». Gară locală pe linia Râureni – Ocniţa.
 

Băile Govora. Staţiune balneară de prmul rang, aşezată la altitudinea de 360 m, pe un platou cu coaste împădurite, având un climat temperat, adăpostită de vânturi.
 

Ape cloruro-sodice, iodurate, bromurate ; ape cloruro-sodice sulfuroase ; ape feruginoase, slab radioactive, însă foarte active. Captaţiuni moderne  după sistemul de la Vichy.
 

Indicaţiuni : Băi : reumatism cronic, sifilis, dermatoze ; cură internă : boli de nutriţie (gută).

Anotimp : 1 Iunie – 30 Septembrie. Hoteluri de lux şi vile confortabile. Sanatoriu militar. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., oficiu telefonic, restaurante. Excursii în munţi, la mânăstirile şi staţiunile învecinate.
 

Călimăneşti-Căciulata. Una din cele mai mari staţiuni balneare din România, aşezată pe valea Oltului, la o cotitură care o adăposteşte (altitudine 280 m). Climat excelent, fără variaţiuni. Căciulata este mai sus cu 2 km decât Călimăneşti.
 

Ape cloruro-sodice iodurate şi bromurate, cloruro-sodice calcice, uşor litinate. Expediază circa 1,5-2 milioane de sticle anual. Izvorul Căciulata, admirabil captat este hipotonic şi diuretic, slab radioactiv, anti-anafilactic.
 

Indicaţiuni : artritism, gută, nefrite, afecţiuni ale căilor urinare, ale tubului digestiv, congestiunea ficatului, litiază biliară. Diabet, obezitate, arterioscleroză, albuminurii, azotermii. Cure diuretice : cistite, uretrite.
 

Instalaţiuni moderne şi confortabile pentru băi calde, băi sulfuroase, băi de acid carbonic, fizioterapie, radio şi radiumterapie.
 

Anotimp : 1 Iunie – 30 Septembrie. Mari hoteluri, numeroase vile confortabile pe o distanţă de 2 km de-a lungul şoselei, case de sat. Medici, farmacie, oficiu P.T.T., oficiu telefonic, restaurante (unele dietetice). Excursii în munţi, la mânăstirile şi staţiunile învecinate şi mai ales în pitoreasca vale a Oltului. Casinou în insulă. Staţiunea Călimăneşti este proprietatea statului, arendată unei societăţi particulare.
 

Olăneşti. Staţiune tot atât de importantă, aşezată la o altitudine de 400 m, între înalte pante împădurite, bine adăpostită. Climat dulce, aer bine ozonizat.
 

Mai mult de 30 de izvoare de ape cloruro-sodice sulfuroase iodurate, bromurate, slab litinate, feruginoase. Captaţiuni admirabile. Ape diuretice.
 

Indicaţiuni. Cură internă : dispepsii, constipaţii, atonii, entero-colite, diabet, gută, litiază biliară, albuminurii, anemie, cistite, utertite , Băi : reumatism, nevralgii, arterioscleroză, scrofuloză, boli de piele, sifilis.
 

Anotimp : 1 Iunie – 15 Septembrie. Hoteluri, vile, case de închiriat în sat. Sanatoriu militar. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., oficiu telefonic, restaurante. Excursii în munţi, la mânăstirile şi staţiunile învecinate.
 

Alpinism. În munţii Lotrului : din Lotru pe muntele Cozia; din Brezoiu la Vârful Florian ; din Brezoiu la Vârful Năuruţiu ; din Brezoiu prin Plaiul Brezoilor la Pietrosu, Vârful Robu şi Vârful Murgaşiu ; din Mălaia peste Vârful Cocorului, Vârful Balotei, Vârful Gurguiatu, la Mânăstirea Polovragi, în valea Olteţului ; din Mălaia peste Vârful Moledviş şi Vârful Vătafului, în valea Voineştilor, la Voineasa.

CULTURAsus

Stiinta de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 195.916 locuitori, din care 50,3% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 71,2% bărbaţi ştiutori de carte şi 31,9% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 0,7 0,4
•  Primara 79,2 94,5
•  Secundara 10,7 3,1
•  Profesionala 6,4 1,7
•  Universitara 2,1 0,2
•  Alte scoli superioare 0,9 0,1


Învatamânt. Populaţia şcolară a judeţului Vâlcea (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 61.096 loc. (5.324 mediu urban şi 55.772 mediu rural).
 

Şcoli secundare. Liceu de băieţi, Liceu de fete, Seminar teologic, Şcoală normală de băieţi, Gimnaziu comercial, Gimnaziu de băieţi, 3 gimnazii industriale, 1 şcoală de meserii, Şcoală profesională de fete, Şcoală industrială de ucenici, Liceu monahal (la Mânăstirea Bistriţa), Şcoală de cântăreţi bisericeşti.
 

Şcoli primare 275, din care 255 rurale şi 20 urbane (toate de Stat), cu un număr total de 39.599 elevi (3.245 mediu urban şi 36.354 mediu rural) şi cu 708 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 8, din care 4 rurale şi 4 urbane (toate de stat), cu un număr total de 516 copii (268 mediu urban şi 248 mdiu rural) şi cu 9 conducătoare (situaţia din 1934).
 

Instituţii culturale.   Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 35 cămine culturale.

Liga Culturală activează în localităţile : R.-Vâlcea, Băile Govora, Drăgăşani, Bălteni, Brezoiu, Bujoreni, Frăţila-Prejoiu, Lăpuşata, Nemoiu, Roşiile şi Voineasa.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine 40 cămine culturale şi o bibliotecă, adică 41 organizaţii culturale, din care 36 au personalitate juridică.
 

1 cămin cultural preoţesc, Biblioteca liceului « Lahovary » şi biblioteca seminarului « Sf. Nicolae » (R.-Vâlcea), 3 biblioteci populare, Soc. culturală « Farul », Dobriceni, 5 cinematografe, 1 soc. sportivă şi 2 soc. de vânătoare.

RELIGIEsus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 99,0% sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 330 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 2 romano-catolice, 1 protestantă, 3 case de rugăciune adventiste şi 3 sinagogi.
 

Judeţ caracterizat prin marele-i număr de mânăstiri. Aici se află : Mânăstirea « Cornetul » (Călineşti), Schiturile « Ezem » şi « Brad » (Cheia), Mânăstirea « Govora », (Govora), Mânăstirea « Frăsinei » (Muereştile), Mânăstirea « Sărăcineşti » (Olăneşti), Mânăstirile « Surupatele » şi « Dintr-un lemn » , Schitul « Zghiabu » (Zmeurăţ), Mânăstirea « Lungeşti » (Lungeşti), Mânăstirea « Matei Morunglavu » (Ştefăneşti), Mânăstirile « Bistriţa », « Arnotu » şi Schitul « Păpuşa »  (Regele Carol II), Mânăstirea « Horezu » (Romani), Schitul « Angheleşti » (Pietrenii-de-Jos) şi 2 mânăstiri în Călimăneşti, Cozia şi schitul Ostrov.
 

Instituţii bisericeşti. Reşedinţa episcopiei ortodoxe a Râmnicului-Noului Severin. 1 protopopiat ortodox.

ADMINISTRAȚIEsus

Organizare administrativă. Capitala judeţului este oraşul Râmnicu-Vâlcea. Judeţul are 5 oraşe (Râmnicu-Vâlcea, Băile Govora, Călimăneşti, Drăgăşani şi Ocnele-Mari) şi 563 de sate, împărţite astfel :
 

I.    Plasa Bălceşti                             81 sate
 

II.  Plasa Cerna                                 77 sate
 

III. Plasa Cozia                                 145 sate
 

IV. Plasa Drăgăşani                        105 sate
 

V.   Plasa Horezu                              82 sate
 

VI. Plasa Olteţu                                73 sate
 

Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Râmnicu-Vâlcea cu 2 secţiuni şi 13 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în Circumscripţia Curţii de Apel din Craiova.
 

8 judecătorii la Râmnicu-Vâlcea, Drăgăşani, Bălceşti, Biserica, Brezoiu, Horezu, Lădeşti, Ungureni, cu un total de 18 magistraţi.
 

Organizare sanitara. Spitale de stat în Râmnicu-Vâlcea, Drăgăşani, Lădeşti, Sineşti şi Horezu. Casa Asigurărilor Sociale are un spital la Brezoiu.
 

Spitale particulare: 1 spital la Brasov al Soc. pentru profilaxia tuberculozei si 12 sanatorii.

1 dispensar policlinic si 1 al CFR la Brasov, 1 dispensar de stat în comuna Întorsura Buzaului.

Serviciu sanitar al judetului si serviciul sanitar al municipiului Brasov.
 

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Brasov are 1 oficiu la Zarnesti si servicii medicale cu un total de 41 medici si 4 farmacisti.
 

La Râmnciu-Vâlcea se află un sanatoriu particular (Dr. T. Nicolescu), la Govora un sanatoriu militar şi la Drăgăşani un sanatoriu particular (Dr. Bâjea).
 

15 dispensare de stat.
 

Dispensare comunale la Râmnicu-Vâlcea, Călimăneşti Ocnele-Mari şi Drăgăşani.
 

Dispensar al Casei de asigurări sociale şi dispensar CFR la Drăgăşani ; dispensar al Soc. « Principele Mircea » la Mihăeşti.
 

Serviciu sanitar al judeţului şi serviciul sanitar al oraşelor Râmnicu-Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Govora şi Ocnele-Mari.

PRINCIPALELE AȘEZĂRIsus

  • Râmnicu-Vâlcea, capitala judeţului

    Stema. Scut albastru tăiat. În câmpul superior, un poştalion de argint, cu patru cai, spre dreapta. În câmpul inferior, un zid crenelat de cetate, de argint, din care iese un turn pătrat tot de argint, cu acoperişul ascuţit terminat într-o cruce. Fereastra turnului închisă.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri. Este stema anterioară completată, simbolizând de o parte vechea staţie de poştă, de alta, reşedinţa episcopală a Râmnicului.
    Istorie          
    Vechime şi desvoltare istorică. R.- V. este unul din vechile oraşe ale Ţării
    Româneşti. Prima menţiune documentară o găsim în hrisovul din 4 Septemvrie 1389, despre care se spune că a fost scris „în oraşul domniei mele numit Râmnic”. La 8 Ianuarie 1394, Mircea cel Bătrân confirmă mânăstirei Cozia, între altele, „o moară la Râmnic” şi „o uliţă la Râmnic”. Numele este de origine slavă şi înseamnă « iaz
    de peşte, eleşteu ».  Aci a fost strămutată încă din veacul XV, reşedinţa episcopiei de Severin.
    Monumente istorice. Biserica Buna- Vestire construită de logofătul Radu Râmni-ceanu pe locul bisericii fundate de Mircea cel Bătrân la 1388, arsă de Turci la 1747.
    Biserica Cuvioasa Paraschiva, ctitorie a lui Pătraşcu cel Bun la 1557, terminată de fiul său, Mihai Viteazul, la 1584. Arsă de două ori în sec. XVIII şi reparată de enoriaşi la 1790.
    Biserica Episcopiei, înălţată în sec. XVI de către Arhiepiscopul Eftimie al Severinului împreună cu episcopul Mihail; restaurată în 1735, arsă în 1847, reconstruită în 1857; moaşte în rade de argint; o capelă cu foarte frumoase fresce din sec XVIII; o bisericuţă în cimitir, înălţată de episcopul Clementie în 1744; se află aci o cruce de piatră pusă de Constantin Şerban şi soţia sa, Bălaşa, în 1656. Biblioteca episcopală posedă un mare număr de icoane şi cărţi vechi.
    Mânăstirea Cetăţuia, fundată în 1860 de Mitropolitul Teodosie şi restaurată în 1853 de Mitropolitul Nifon. Pe locul acestei mânăstiri exista un schit, unde a fost decapitat de boieri Radu dela Afumaţi la 1529. Aici şi-a sfârşit zilele la 1557 Petraşcu  cel Bun, Domnul Ţării Româneşti.
    Biserica “Maica Domului », ctitorie a lui Mircea Ciobanul, Domnul Ţării Româneşti. Arsă de Turci în 1738, a fost restaurată în 1747.
    Biserica «  Toţi Sfinţii », înălţată între 1762 şi 1764, cu frumoase săpături în piatră ale Popei Ioan Pietrarul.
    Biserica Sf. Gheorghe, ctitorie din 1651 pe locul unei biserici din sec. XVI. Reconstruită după un incendiu în 1737.
              Crucea zisă « a  Mişeilor », ridicată la 1656 de Constantin Şerban Voevod, pe dealul Troian din marginea oraşului.
    Populaţie
    Oraşul R.- V. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 15.162 locuitori (inclusiv un număr de 12 sate apropiate, care au fost recensate împreună cu R.-V.). Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937 pentru aceleaşi localităţi) este de 15.973 locuitori.
    Economie
    Industrie şi comerţ. 2 mori, 5 fabrici de pielărie, 1 de sulfat de cupru, 1 de cuie de lemn, 1 de prelucrat pluta şi 1 de cherestea. Din întreprinderile de mai sus,
    următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara A. Geltsch (inv. 6), Fabrica de tăbăcărie şi încălţăminte Oprea Simian et Fii (inv. 9) şi Fabrica de tăbăcărie « Crângaş » (inv. 7).
    Comerţ de cherestea, lemne de foc, animale, produse animale, fructe, ţuică şi vinuri.
    Bâlciuri: 29 Iunie şi 14 Octomvrie.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Federala Băncilor populare, Banca Râmnicului, Banca Vâlcea, Banca de Scont, Banca Comercială, Banca «Albina », Banca Corpului Didactic, Banca “ Renaşterea» a preoţilor, Banca populară ”Zăvoiul”, Banca “Ţăranul Vâlcean ».
    Finanţe publice. Bugetul oraşului R.- V. pe exerciţiul 1936/1937 prevede 11.336.440 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi “ Al. Lahovary”, Liceu de fete, Seminarul teologic “Sf. Nicolae”,  Şcoală de cântăreţi bisericeşti, Scoală normală de băieţi, Gimnaziu industrial, Şcoală de menaj, Gimnaziu comercial, Şcoală de meserii, Şcoală industrială de ucenici, 6 şcoli primare şi 2 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Liga Culturală, Căminul cultural al Soc. «  Renaşterea », Biblioteca liceului “Al. Lahovary», Biblioteca Seminarului « Sf. Nicolae », 1 cinema-tograf (cu sală pentru teatru), 1 soc. sportivă şi 2 soc. de vânătoare.
    Ziare şi reviste. “Oltenia Economică” (săptămânal), « Îndrumarea Vâlcei » (bilunar), « Monitorul Comunal » (bilunar), « Naţionalul Vâlcii » (lunar), « Creştinul Ortodox », (lunar), «  Doina» (lunar), « Învăţătorul » (lunar), « Muguraşul » (lunar), « Pandurul » (lunar), « Tribuna Vâlcii » (lunar), «  Buletinul Camerei de Comerţ şi
    Industrie », « Buletinul Oficial al judeţului Vâlcea », « Muncitorul », « Vremea Nouă », « Radicalul ».
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 8 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 protestantă şi 1 sinagogă.
    Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei Râmnicului Noului Severin, înfiinţată în anul 1496 de Radu-cel-Mare, ca o continuare a vechei Episcopii a Severinului. La această episcopie au păstorit până astăzi 50 de episcopi. Reşedinţa protopopiatului ortodox.
    Administraţie
    Oraşul R.-V., capitala judeţului Vâlcea, este situat la 128 km de Craiova şi 176 km de Bucureşti. Staţiune climatică, vizitată tot anul, vara pentru climatu-i dulce şi iarna
    pentru sporturile de iarnă, având minunate pârtii de bobsleigh şi ski.
    Staţie c.f. pe linia principală Bucureşti-Piatra Olt- Sibiu.
    Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Judecătorie mixtă, Pretură, Primărie, Poliţie, Legiune de jandarmi, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră de agricultură,
    Serviciu de poduri şi şosele, Regiune silvică, Ocol silvic, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar judeţean, Serv. sanitar al oraşului, Serv. veterinar judeţean,  Serv. veterinar al oraşului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Birou de măsuri şi greutăţi, Pompieri.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi, Soc. funcţionarilor publici, Sfatul negustoresc, Asociaţia meseriaşilor.
    Edilitate. Uzină electrică, apaduct. Oraşul este pavat cu asfalt, piatră cubică, şi piatră de râu. Strand, grădină publică.
    Sănătate publică. Spital de stat, Sanatoriul Central Dr. Th. Nicolescu (particular), Dispensar comunal, Dispensar de stat.
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc.  «Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., 1 azil de bătrâni. 

Călimăneşti, comună urbană situată pe valea Oltului, în regiunea muntoasă. Staţie c.f. pe linia principală Bucureşti-Sibiu. Staţiune balneo-climatică de întâi ordin.
 

Are 3.106 locuitori.
 

Comerţ local. Industrie redusă la câteva ateliere diverse.
 

Banca populară « Călimăneşti ».
 

2 şcoli primare şi 1 grădină de copii.
 

1 cinematograf, care funcţionează numai vara.
 

2 biserici ortodoxe, 2 mânăstiri (Cozia şi Schitul Ostrov), monumente istorice.
 

Uzină electrică, conductă de apă, trotoare şi pavaje (2 km lungime).
 

Ocnele-Mari, comună urbană, aşezată în apropierea oraşului Râmnicu-Vâlcea. Staţiune balneo-climatică, cunoscută şi prin exploataţiuni de sare. Staţie c-f  pe linia R.-Vâlcea - Râureni, Ocniţa, la depărare de 130 km de Craiova şi 184 km de Bucureşti.
 

Are 6.022 locuitori.
 

Comerţ local restrâns. Banca populară. Exploatarea salinelor care alimentează cu sare 16 judeţe din ţară.
 

5 şcoli primare.
 

9 biserici ortodoxe, din care 4 sunt monumente istorice.
 

Drăgăşani, comună urbană, aşezată spre mijlocul judeţului, în regiunea deluroasă, aproape de valea Oltului. Staţie c.f. pe linia principală Bucureşti – Sibiu, la 57 km de R.-Vâlcea, 83 km de Craiova şi la 219 km de Bucureşti. Cunoscută prin calitatea excepţională a vinurilor care se produc în podgoriile sale.
 

Are 7.317 locuitori.
 

Comerţ cu vinuri foarte dezvoltat. 1 moară sistematică.
 

Banca Comerţului, Banca Viticolă, Banca « Drăgăşani », Banca Ţăranilor şi Banca populară « Drăgăşani ».
 

Gimnaziu de băieţi, Gimnaziu industrial, Şcoală profesioanlă de fete, 5 şcoli primare şi 1 grădină de copii.
 

Staţiune oenologică.
 

Băile Govora, comună urbană, aşezată într-o regiune deluroasă, spre mijlocul judeţului. Staţiune balneară de prim ordin, situată la 17 km de R.-Vâlcea şi la 12 km de staţia c.f. Govora (linia Bucureşti – Sibiu).
 

Are 987 locuitori.
 

Secţie a Ligii Culturale, 1 bibliotecă populară, 1 cinematograf.
 

2 biserici ortodoxe
 

2 şcoli primare
 

1 dispensar de stat
 

1 sanatoriu militar

Fotografiisus