Județul Vlașca

Județul Vlașca

GEOGRAFIE sus

Harta județului

Aşezare. Judeţul Vlaşca este aşezat în partea de câmpie a Munteniei, în dreptul unui vechi vad al Dunării (vadul de la Giurgiu-Rusciuc).
 

Suprafaţa. 4.494 km².
 

Înfăţişarea pământului. Relieful este o câmpie care, în nordul judeţului se apropie de 150 m altitudine; ea este depărţită în numeroase fâşii de către afluenţii din dreapta ai Argeşului; la sud însă, este o singură câmpie, (câmpia Burnasului) înaltă de peste 80 m şi limitată spre nord de depresiunea V-E prin care curge Câlniştea, care se întinde pe toată lăţimea judeţului şi cade în trepte (terase) către lunca largă, cu bălţi, a Dunării. Câmpia Burnasului e de altfel o unitate morfologică mai întinsă, care trece atât de judeţul Ilfov, către Răsărit, cât şi în judeţul Teleorman, către Apus.
 

Climă şi ape.  Clima este de tip pontic, deci cu mari contraste de temperatură (26°-27° în medie) şi secetoasă. Către nordul judeţului contrastele scad, iar precipitaţiunile cresc (peste 600 mm). E de remarcat apoi că deşi în general iernile sunt mai puţin riguroase decât la Bucureşti de pildă, la Giurgiu s-a înregistrat cea mai joasă temperatură din tot cuprinsul României. Deşi acest record a fost depăşit acum câţiva ani de N-V Moldovei (-38°), aceasta nu infirmă însă anomalia termică din lunca Dunării.
 

În afară de Dunăre, care face hotarul către sud, şi de Argeş, care îndeplineşte acelaşi rol – cu intermitenţe însă – în E, judeţul este udat de câteva ape care scad sau seacă în timpul verii (Neajlovul, sau Dâmbovnicul şi Glavaciocul, toate dând în Câlniştea). În Burnas pânza freatică e atât de adâncă încât satele sunt foarte rare.
 

Vegetaţia.  Celor două regiuni de relief şi de climă ale judeţului le corespund tot atâtea regiuni de vegetaţie : câmpia nordică cuprinde asociaţii de pădure de stejari (adevărata şi vechea Vlaşcă – Vlăsia -, adică loc stăpânit de o populaţie românească); iar Burnasul, o stepă în care predomină păioasele, întrerupte spre linia Câlniştei de câteva hăţişuri de stejar (Comana). Balta Dunării, în sfârşit, cuprinde asociaţii de stufării, rogoaze şi esenţe albe, mai ales sălcii şi plopi.

ISTORIEsus

Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul V. al cărui nume de origine slavă, înseamnă « Ţara Vlahilor », este aşezat în partea de sud a Ţării şi a cunoscut, în vechime, dominaţia romană, apoi cea a Bizanţului. Giurgiul îşi trage numele de la o aşezare genoveză care a înflorit aici mai ales după constituirea imperiului latin de răsărit.
 

Turcii au cuprins Giurgiul în 1417 şi au creat în jurul lui raiaua Giurgiului, călcată în lungul veacurilor de vitejia domnilor Ţării.
 

În 1522 Radu de la Afumaţi dă în cuprinsul judeţului două mari bătălii cu turcii, la Clejani şi la Grumazi, care, deşi i-au adus biruinţa, n-au fost totuşi decisive.
 

La Şerpăteşti se întâmplă, sub Mihai, în 1594, lupta între români şi tătari, aliaţii turcilor, iar la Călugăreni se petrece, la 23 august 1595, marele fapt de arme care face din Mihai un erou al creştinătăţii. Aici fu înfrânt, într-adevăr, cu o oaste de 16.000 oameni Sinan Paşa şi armia sa, care se ridica la 120.000.
 

Raiaua Giurgiului a fost desfiinţată prin tratatul de la Adrianopol (1829), hotarul judeţului spre miazănoapte revenind iarăşi la Dunăre.
 

La Comana s-a dat în noimbrie 1916 marea bătălie pentru despresurarea Bucureştilor.
 

Monumente istorice.  Biserica Comana, înălţată la 1588 -1589, renovată în 1699 de Şerban, fiul lui Drăghici Cantacuzino. Mormântul lui Radu Şerban, urmaşul lui Mihai, Nicolae Pătraşcu şi al lui Drăghici Cantacuzino. Înconjurată de ziduri, având un pridvor cu frumoase coloane.
 

Biserica din Coeni, înălţată de Radu Şerban, lângă care se află ruinele unui palat din sec XVII, descris de călătorul Paul de Alep.
 

Biserica din Dobreni, ctitorie a lui Constantin Şerban Voevod, la 1646.
 

Biserica din Găiseni, din sec XVI.
 

Biserica Schitului Babele, unde a fost înmormântat Vlad Călugărul, Voevodul Ţării Româneşti, la sfârşitul sec XV.
 

Biserica Schitului Glavacioc, înălţată la sfârşitul sec XV de Vlad Călugărul şi terminată de fiul său, Radu cel Mare.
 

Biserica din Căscioarele, din sec XVI, renovată în 1753 de ecumenul schitului, stabilit acolo.
 

Biserica Sf. Nicolae din Giurgiu, este o veche moschee turcească, transformată la 1831 în biserică.
 

Cetatea Giurgiului de pe insula Sf. Gheorghe, construită de Mircea cel Bătrân, pe locul vechii citadele genoveze, arsă în 1445 de cavalerii cruciaţi – după ce fusese cucerită de turci -  şi recucerită în 1595 de Mihai Vitezul, azi în ruină.

POPULAȚIE sus

Starea populaţiei. Judeţul Vlaşca are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, un număr de 296.614 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
  Total Barbati Femei
Total judet 296.614 145.619 150.995
Oraşul Giurgiu 30.348 15.177 15.171
Total rural 266.266 130.442 135.824
1. Plasa Calugareni 59.485 29.307 30.178
2. Plasa Câlnistea 43.627 21.481 22.146
3. Plasa Dunarea 57.312 28.054 29.258
4. Plasa Glavacioc 55.756 27.290 28.466
5. Plasa Neajlov 50.086 24.310 25.776


b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 296.614 30 - 49 de ani 64.368
0 - 9 ani 86.036 50 - 69 de ani 26.799
10 - 29 ani 114.417 70 de ani si peste 4.108
    Vârsta nedeclarata 896


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul V.,  conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt următoarele :
 

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
    Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
(medie anuala)
- 11.006 6.349 4.657 35,6 20,5 15,1
1931 298.837 10.772 6.327 4.445 36,0 21,2 14,8
1932 304.564   12.753 6.341   6.412 41,9 20,8 21,1
1933 309.955   10.619 5.735 4.884 34,3 18,5 15,8
1934 314.833   10.734 6.442   4.292 34,1 20,5 13,6
1935 318.078   10.151   6.900 3.251 31,9 21,7 10,2
1936 322.885   11.311   5.918 5.393 35,0 18,3 16,7

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului V. era de  327.697 locuitori. Faţă de populaţia numărată la  recensământul din 1930 şi anume 296.614, cifra aflată la 1 iulie 1937  reprezintă un spor natural de 31.083 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce reprezintă o creştere de 10,5 %.

ECONOMIAsus

Judeţul Vlaşca este prin excelenţă agricol.
 

Giurgiul, portul Bucureştilor şi cel mai important la Dunărea fluvială românească, contribuie îndeosebi la prosperitatea judeţului.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 449.400 ha. Suprafaţa arabilă este de 349.156 ha, adică 77,69% din suprafaţa judeţului şi 1,18% din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 43.825 ha, adică 12,55%  iar mica proprietate 305.331 ha, adică 87,45%.
 

Din totalul suprafeţei  arabile, cerealele ocupă 316.644 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupă 152.653 ha, cu o producţie de 2.549.305 chint. (prod. medie  la ha 16,7 chint.).
 

Grâul ocupă 151.046 ha, cu o producţie de 1.403.741 chint. (prod. medie la ha 9,3 chint.).
 

Ovăzul ocupă 6.137 ha, cu o producţie de 43.443 chint. (prod. medie la ha 7,0 chint.).
 

Orzul ocupă 3.991 ha, secara ocupă 52 ha, măturile 1.227 ha şi meiul  ocupă 1.538 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 18.578 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă 5.501 ha, cu o producţie de 139.845 chint. (media la ha 25,4 chint.),  lucerna ocupă 4.898 ha, cu o producţie de 136.666 chint. fân (media la ha 27,9 chint.) şi 300 chint. sămânţă.
 

Plantele alimentare ocupă 5.031 ha. Din această suprafaţă pepenii verzi şi galbeni ocupă 1.373 ha, cu o producţie de 100.936 chint. (media la ha 73,5 chint.). Mazărea ocupă 1.000 ha, cu o producţie de 7.970 chint. (media la ha 7,9 chint.). Cartofii  ocupă 739 ha, cu o producţie de 46.481 chint. (media la ha 62,9 chint.).
 

Plantele industriale ocupă 6.410  ha. Din această suprafaţă tutunul  ocupă 2.188 ha, cu o producţie de 18.190  chint. (media la ha 8,3 chint.). Sfecla de zahăr ocupă 1.969 ha, cu o producţie de 283.044 chint. (media la ha 143,7 chint.).
 

Caracteristică. În privinţa producţiei la hectar a porumbului, judeţul Vlaşca este al doilea între judeţele ţării. Deasemenea este al doilea pe ţară în privinţa suprafeţei ocupate de cultura tutunului.
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (449.400 ha) , ogoarele sterpe ocupă 2.493 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 3.699 ha, cu o producţie de 80.268 chint. (prod. medie la ha 21,7 chint.).
 

Păşunile ocupă 13.088 ha.
 

Pădurile ocupă 47.652 ha.
 

Pomii fructiferi 428 ha.
 

Viţa de vie ocupă 4.240 ha, cu o producţie de 104.454 hl (prod medie la ha 28,6 hl).
 

Cresterea animalelor. În judeţul V. se găseau în anul 1935 :
 

Cai 54.383, boi 64.134, bivoli 5.843, oi 237.272, capre 1.069, porci 51.497, stupi sistematici 3.838, stupi primitivi 5.009.
 

De semnalat marele număr de oi.
 

Industrie. 3 mori sistematice, 125 mori ţărăneşti, 1 fabrică şi rafinărie de zahăr, 3 fabrici de ulei vegetal, 2 curăţitoare de orez, 3 fabrici de tricotaje, 1 tăbăcărie, 1 fabrică de cărămidă şi ţiglă, 2 şantiere navale şi 1 tâmplărie mecanică.
 

Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara « Harich », Moara « Doamna », Fabrica de zahăr « Danubiană » şi şantierul naval al  Diviziei de dragaje a Regiei Autonome a Porturilor.
 

Comert. Din portul Giurgiu se exportă mari cantităţi de cereale, vite şi petrol, adus până aici prin conducta subterană.

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 2 bănci (societăţi anonime).

Cooperative de credit (bănci populare) 145 cu 25.252 membri şi cu un capital social vărsat de 24.979.180 lei.
 

Cooperative de producţie diversă 9, cu 1.154 membri şi cu un capital social vărsat de 1.223.168 lei.
 

Cooperative foretiere 5, cu 406 membri.
 

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 2, cu 277 membri.
 

Cooperative de consum 8, cu 527 membri şi cu un capital social vărsat de 1.239.314 lei.
 

Drumuri. Judeţul V. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.335 km 103 m împărţită astfel :
 

Drumuri naţionale 196 km 840 m din care 195 km 840 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor iarde către  municipiul Giurgiu 1 km pavat.
 

Drumuri judeţene 734 km 147 m care sunt în întregime în întreţinerea administraţiei judeţului.
 

Drumuri comunale 404 km 116 m.
 

Lungimea podurilor este de 6.191,41 m, repartizată astfel : poduri naţionale 1.190,21 m, judeţene 4.006,50 m, comunale 994,70 m.
 

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Bucuresti - Giurgiu
 

2. Bucuresti - Alexandria
 

3. Giurgiu – Gaesti - Târgoviste
 

Calea ferata. Reţeaua totală de  cale ferată a judeţului este de 128 km linii secundare simple.

Staţii importante : Giurgiu şi Videle
 

Navigaţie fluvială. Curse regulate ale societăţii  N.F.R. pe linia:

T.-Severin - Calafat – Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavodă – Brăila - Galaţi şi înapoi fiind în legătură cu vapoarele care merg de la T.-Severin spre Baziaş.
 

Curse regulate zilnice ale soc. N.F.R. între Giurgiu şi Rusciuc.
 

Curse regulate ale societăţi austriece de navigaţie (D.D.S.G.) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad -  Moldova-Veche – Orşova – Ada-Kaleh – Turnu –Severin – Vidin – Lom – Giurgiu – Rusciuc.
 

Curse regulate ale societăţilor de navigaţie jugoslavă şi cehoslovacă pe linia: Regensburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad – Orşova – T. Severin – Giurgiu – Brăila – Galaţi.
 

Curse regulate ale societăţii ungare de navigaţie (M.F.T.R.) pe linia: Viena – Bratislava – Budapesta – Moldova-Veche – Orşova – Ada-Kaleh – T. Severin – Lom – Giurgiu – Rusciuc.
 

Posta, telegraf, telefon. În judeţul Vlaşca sunt 6 oficii P.T.T. de stat, 7 agenţii speciale şi 4 gări cu serviciu poştal la Chiriac, Grădiştea, Târnavele, Toporu.
 

Oficii telefonice la Giurgiu, Băbăiţa, Băneasa, Bulaci, Călugăreni, Comana, Crevedia, Drăgăneşti, Ghimpaţi, Mihai-Bravu, Obedeni, Târnavele, Vida.

CULTURA sus

Ştiinţă de carte. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 230.624 locuitori, din care 38,3% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 58,3% bărbaţi ştiutori de carte şi 19,3% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
•  Extrascolara 1,7 0,8
•  Primara 74,3 93,3
•  Secundara 12,5 3,7
•  Profesionala 8,9 1,9
•  Universitara 1,8 0,3
•  Alte scoli superioare 0,8 0,0


Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului Vlaşca (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 81.122 loc. (2.918 mediu urban şi 78.204 mediu rural).


Şcoli secundare. a) Giurgiu : Liceu de băieţi, 2 Licee de fete, 1 Liceu comercial de băieţi, 1 Liceu industrial de băieţi, 1 şcoală industrială de băieţi, 1 şcoală profesională de fete, 1 şcoală de piscicultură şi marinărie.


b) în comunele rurale : 1 şcoală de arte şi meserii (Clejani), 2 şcoli de menaj şi industrie casnică (Comana şi Zădăriciu), 1 şcoală de agricultură (Drăgăneşti).


Şcoli primare 254, din care 241 rurale şi 13 urbane (toate de Stat), cu un număr total de 40.627 elevi (2.494 mediu urban şi 38.133 mediu rural) şi cu 726 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).


Grădini de copii 10, din care 7 rurale şi 3 urbane (toate de stat), cu un număr total de 633 copii (145 mediu urban şi 488 mdiu rural) şi cu 11 conducătoare (situaţia din 1934).


Instituţii culturale.   Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are un număr de 22 cămine culturale.


Centrala Caselor Naţionale are o organizaţie culturală în comuna Putineiu.


Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine 38 cămine culturale, 2 societăţi muzicale şi 28 biblioteci, adică 68 organizaţii culturale, din care 13 au personalitate juridică.


În Giurgiu mai activează : Ateneul Român « N. Bălănescu », Soc. muzicală « Cântarea Dunării »,  Soc. corală « Lyra », 2 cinematografe, 8 soc. sportive şi 2 soc. de vânătoare.

RELIGIE sus

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 99,4% sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 183 biserici ortodoxe, 1  romano-catolică şi 2 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. 3 protopopiate ortodoxe, toate cu reşedinţa la Giurgiu. Judeţul se află în eparhia ortodoxă a arhiepiscopiei Bucureştilor (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

ADMINISTRAȚIE sus

Organizare administrativă. Capitala judeţului Vlaşca este oraşul Giurgiu. Judeţul are 237 sate, împărţite astfel :
 

I. Plasa Câlnistea 20 sate
 

II. Plasa Calugareni 27 sate
 

III. Plasa Dunarea 35 sate
 

IV. Plasa Glavacioc 42 sate
 

V. Plasa Ghimpati 36 sate
 

VI. Plasa Neajlov 40 sate
 

VII. Plasa Silistea 37 sate
 

Organizare judecătoarească. Un tribunal la Giurgiu cu 2 secţiuni şi 13 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în Circumscripţia Curţii de Apel din Bucureşti.
 

8 judecătorii la Giurgiu, Clejani, Comana, Corbii-Mari, Obedeni, Giugureni şi Drăgăneşti cu un total de 17 magistraţi.
 

Organizare sanitară.  Spitale de stat în Giurgiu, Obedeni, Giugureni şi Drăgăneşti.
 

În Giurgiu se mai află 1 ambulator al policlinicii « A. Poulopoulu » (de stat), 1 dispensar al serviciului sanitar, 1 dispensar al Casei Asigurărilor Sociale, 1 dispensar al Serv. Hidraulic şi 1 dispensar al Asoc. « Principele Mircea ».
 

În judeţ, Ministerul Sănătăţii întreţine 21 dispensare, dintre are 8 au localuri proprii.

Serviciu sanitar al judeţului şi serviciul sanitar al municipiului Giurgiu.

PRINCIPALELE AȘEZĂRIsus

  • Giurgiu, capitala judeţului
    Stema. Scut despicat, cu insiţiune. În primul cartier, pe roşu, Sf. Gheorghe, de aur, spre stânga, cu faţa şi braţele de coloare naturală, cu mantaua albastră fluturând şi cu o cruciuliţă roşie pe piept, călare pe un cal de argint, cu brâul de aur, străpunge cu suliţa de aur un balaur verde, cu limba neagră şi cu ghiarele roşii; totul aşezat pe o terasă
    neagră.
    În cartierul al doilea, pe argint, trei fascii undate, albastre, acoperite cu un turn de aur, pătrat şi crenelat, cu poarta şi ferestrele închise şi aşezat pe o insulă verde. Sub turn o cruce roşie deasupra unei semilune verzi. În insiţiune pe verde, crucea de răsboiu franceză, de aur.
    Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri.
    Sf. Gheorghe reprezintă vechea stemă a oraşului. Turnul şi fasciile undate precum şi crucea deasupra semilunei amintesc cetatea istorică a Giurgiului, aşezată la Dunăre, şi vestită în luptele Românilor cu Turcii. Crucea franceză, răsplătirea vitejiei oraşului în timpul răsboiului de Întregire.
    Este vechea stemă, completată.
    Istorie
    Vechime şi desvoltare istorică. Anul întemeierii oraşului Giurgiu nu se cunoaşte. Numele său e legat de acela al unei vechi aşezări : San Giorgio, contoar de comerţ
    pe care genovezii îl înfiinţaseră pe aceste meleaguri în epoca decadenţei bizantine. Totuşi, nume identice de locuri şi oameni se află şi peste Carpaţi.
    Prima menţiune documentară despre Giurgiu datează din timpul lui Mircea cel Bătrân. Din acest loc dă el mai multe hrisoave, cum sunt acelea din 8 Ianuarie 1394 şi 11 Mai 1409.
    Turcii au cuprins Giurgiul în 1417, creând, cu ţinutul din juru-i, raiaua Giurgiului, bântuită în cursul existenţei sale de  armele lui Radu dela Afumaţi în 1522 şi ale lui Mihai în 1594 şi 1595.
    După pacea dela Adrianopol (1829), Giurgiul este redat Ţării Româneşti. În 1831 el devine capitala judeţului Vlaşca.
    Monumente istorice. Cetatea Giurgiului, de pe insula Sf. Gheorghe, construită de Mircea cel Bătrân, cucerită de turci, arsă la 1445 de cavalerii cruciaţi, reluată şi refăcută de turci şi recucerită de Mihai Viteazul la 1595. Azi în ruine.
    Biserica Sf. Nicolae, este o veche geamie turcească, transformată în biserică la 1831.
    Populaţie
    Municipiul G. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 30.348 locuitori.
    Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la1 Iulie 1937), este de 24.708 locuitori (fără comunele suburbane Bălanu, Bălănoaia, Remus, Slobozia şi Turbatu, care la recensământul din 1930 s-au trecut la municipiul G. şi care la acea dată aveau un total de 6.737 locuitori).
    Economie
    Industrie şi comerţ. 3 mori sistematice, 1 fabrică şi rafinărie de zahăr, 1 fabrică de ulei vegetal, 1 pentru decorticatul orezului, 3 de tricotaje, 1tăbăcărie, 1 fabrică de cărămidă şi ţiglă, 2 şantiere navale şi 1 tâmplărie mecanică.
    Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara «  Harich » (inv. 22), Moara «Doamna », Fabrica de
    zahăr  «  Danubiana » (soc. 750, inv. 556) şi Şantierul naval al Diviziei de dragage a Regiei Autonome a Porturilor (inv. 49).
    Capitală a unui judeţ agricol, port al Bucureştilor la Dunăre, legat de el şi printr-o autostradă, aşezat în dreptul Rusciucului, al treilea oraş al Bulgariei, Giurgiul cunoaşte un trafic intens, şi, în consecinţă, o mare activitate comercială.
    Comerţ de cereale, peşte, cherestea şi petrol.
    Bâlciuri la 29 Iunie şi 15 August.
    Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Salariaţilor publici, Banca de credit a agricultorilor.
    Finanţe publice. Bugetul municipiului G., pe exerciţiul 1936/37, prevede 49.108.003 lei venituri şi cheltuieli.
    Cultură
    Învăţământ. Liceul de băieţi  “Ion Maiorescu”,  Liceul de fete «  Al. Cantacuzino » al Societăţii ortodoxe, Liceul de fete « Regina Maria» (particular), Liceu comercial de
    băieţi, Liceu industrial de băieţi, Şcoala profesională de fete  « Maria Ionescu »,  Şcoală industrială de băieţi, Şcoală de piscicultură şi marinărie, 13 şcoli primare şi 3 grădini de copii.
    Instituţii culturale. Ateneul român «N. Bălănescu”,  Soc. Muzicală “ Cântarea Dunării », Soc. Corală “ Lyra”,  8 societăţi sportive, 2 societăţi de vânătoare, 2 cinematografe.
                Ziare şi reviste. “Problema Zilei”, “ Buletinul Asociaţiei învăţătorilor vlăsceni”, “ Vlaşca Nouă”.
    Religie
    Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 6 biserici ortodoxe (dintre care 1este greacă), 1 biserică romano- catolică şi 2 sinagogi.
    Instituţii bisericeşti. În municipiul G. se află reşedinţa celor 3 protopopiate ortodoxe ale judeţului Vlaşca.
    Administraţie
    Municipiul G, reşedinţa judeţului Vlaşca, este situat la 64 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile Bucureşti - Giurgiu şi Giurgiu - Videle. Port la Dunăre, la 3 km de oraş.
    Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, J udecătorie, Serv. de poduri şi şosele, Serv. sanitar judeţean, Serv. veterinar judeţean, Serv. sanitar municipal, Serv.
    veterinar municipal, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Administraţia pescăriilor Statului, Cameră de industrie şi comerţ, Cameră agricolă,
    Birou de măsuri şi greutăţi, Poliţie, Pompieri, Oficiu P.T.T., Căpitănia portului, Poliţia portului.
    Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia preoţilor, Corpul contabililor experţi şi autorizaţi, Societatea “ Economia » a funcţionarilor judeţeni şi comunali, Soc. de ajutor reciproc “ Ajutorul “ a funcţionarilor Serviciului hidraulic şi diviziei de dragaje, Asociaţia funcţionarilor comerciali, Uniunea ofiţerilor de rezervă, Soc. subofiţerilor pensionari, Blocul comercial şi industrial, Sindicatul metalurgiştilor dela Serv. hidraulic, Uniunea generală a meseriaşilor, Sindicatul ”Auto-Fulger” al cărăuşilor de mărfuri, bagaje şi pasageri, Sindicatul muncitorilor manuali “ Unirea », Sindicatul muncitorilor cărăuşi bivolari, Sindicatul muncitoritor băniceri şi lopătari, Sindicatul cărăuşilor pentru lemne de foc, Sindicatul muncitorilor robagii, Asociaţia pensionarilor civili “ Sf. Nicolae », Asociaţia decoraţilor cu “ Virtute a militară de războiu”,  Asociaţia decoraţilor cu “ Bărbăţie şi credinţă », Asociaţia cercetaşilor României din războiul 1916/1919, Sindicatul naţional al marinarilor, Uniunea generală a romilor.
    Edilitate. Uzină electrică, uzină de apă, abator comunal, pavagii, parc public.
    Sănătate publică. Spitalul “ Regina Maria” (de stat), Policlinica  « A. Poulopoulu » (de stat), Dispensarul Serviciului sanitar, Dispensarul Oficiului de asigurări sociale,
    Dispensarul Serviciului Hidraulic, Dispensarul Societăţii  « Principele Mircea ».
    Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. «  Crucea Roşie », Soc. Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, Soc. de binefacere a industriaşilor români, Soc. pentru ajutor de înmormântare « Sf. Împăraţi Constantin şi Elena »,  Soc. veteranilor «Regele Ferdinand I », Soc. mutilaţilor şi invalizilor de răsboiu. 
     

Călugăreni, localitate istorică, aşezată la confluenţa Neajlovului cu Câlniştea.
 

Mihai-Bravu (Davilovul), sat mare, cunoscut prin tabăra lui militară. E aşezat în marginea nordică a Burnasului, spre răsăritul judeţului.

Fotografiisus

Nu există fotografii pentru moment.