Click pe hartă pentru a afla detalii despre un județ sau alegeți județul din lista derulantă din partea dreaptă sus a paginii.

Portretul României interbelice - Versiunea a 2-a sau Proiecte vechi în haine noi

La mai mult de opt ani de la apariţie, proiectul ”Portretul României interbelice” se bucură de o oarecare notorietate şi este bine cotat pe piaţa siturilor cultural-educative de limbă română. Vreau să  reamintesc ideea de plecare.
 
Pentru că Memoria.ro a pornit ca un sit de istorie orală, am simţit nevoia ca anumite mărturii, care cuprindeau referiri la toponime, la anumite momente istorice, obiceiuri, tradiţii de muncă şi sărbătoare, la date agricole, industriale sau de educaţie, să fie susţinute de texte concentrate asupra realităţilor epocii (ne-am folosit extrase din celebra enciclopedie editată de un colectiv condus de Dimitrie Gusti și publicată între anii 1938-43).
 
În timp, mi-am dat seama că textul scris devine insuficient, că pentru a fi mai bine receptat el trebuie însoţit de imagine și sunet. Sperăm ca în versiunea a 2-a, pe care v-o prezentăm cu începere din februarie 2013, situl să aibă un impact global: poţi înţelege mai bine epoca dacă asociezi date statistice cu informaţii culturale şi etnografice, cu o foarte bogată ilustrare fotografică, cu secvenţe audio din folclorul local, cu evenimente remarcabile petrecute acolo în acea perioadă, chiar cu mici filme de epocă...
 
Piaţa web devine din ce în ce mai bogată în acest sens, mă refer în special la fotografie, mari arhive ies la lumină după zeci de ani de tăcere. Din păcate, puţine surse oficiale sunt româneşti. Să luăm cazul fotografiei:
-      sute  de fotografii asupra României se găsesc în arhivele de stat de la Freiburg, în special fondul Willy Pragher, constituit înainte şi în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
-      arhivele Ministerului Culturii din Franţa, Mediateca de Arhitectură şi Patrimoniu, prin care am ajuns la peste 1100 de fotografii ale Serviciului Fotografic al Armatei Române din Primul Război Mondial.
-      colecţia George Eastman House (Kodak)
şi altele, pe care le veţi găsi menţionate la baza fotografiilor ilustrative.
 
În plus, în lumea de astăzi, există împătimiţi de fotografie veche românească care ne-au inspirat în alegeri, cum sunt:
-      Alin Şovaială (Istoria românească în fotografii, Facebook).
-      Alexandru Ursu-Bukowina, tot pe FB,
-      Târgu Jiu de Odinioară, tot pe FB.
-      Ionelus, care are albume fabuloase din Basarabia şi Bucovina pe Picassa.
-      Alin Dimăncescu, autor de blog-uri
-      Arhivele de Stat ale judeţului Timiş
Enumerarea ar putea continua.
 
Pentru muzică, de fapt piese de folclor vechi proprii unor judeţe şi zone geografice, am descoperit pe YouTube clipurile lui Fabris, se pare tot un moldovean, dar cu competenţă şi bună informaţie la nivel naţional; gustul lui impecabil ne-a inspirat în alegerea cântecelor.
 
Rândurile de faţă sunt totodată o invitaţie. După cum veţi avea ocazia să vedeţi, albumele sunt dedicate unor evenimente, unor locuri (localităţi), unor teme etnografice şi antropologice (munci specifice sau evenimente ale comunităţii) sau fotografii disparate cu un suport explicativ cât mai consistent. Dacă cineva consideră potrivit să ne transfere asemenea albume, scanate la o calitate cât mai bună, vom fi onoraţi să le găsim locul menţionând întotdeauna sursa. Aşa au ajuns, de exemplu, în proiect culegerile de cusături populare din fostele judeţe Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Suceava ale învăţătoarei pensionare Olimpia Tinca, născută în Straja, moartă în Botoşani. Moştenitorii aflaseră despre www.memoria.ro şi Portretul României Interbelice şi ni s-au adresat...
 
Speranţa mea este că, dacă tot se subţiază cărţile şcolare de istorie şi civilizaţie românească, iar „viitorul” educativ iese din şcoală, acest sit să preia onest sarcina de a vorbi sugestiv şi convingător despre trecutul apropiat, adică despre prezent şi viitor.
 

Mircea Ivănoiu, 6 februarie 2013

Cuvânt înainte la versiunea 1-a, decembrie 2004

Dezvoltarea acestui site, frecventa de vizitare, dorinta noastra de a-l transforma într-un instrument obisnuit si accesibil de studiu si informare pentru toti cei care n-au trait anii de început si de mijloc ai secolului XX, au impus aproape aparitia unei rubrici cu informatii de referinta asupra perioada despre care vorbesc cei care aduc marturii.
Cream astfel un cadru în care vizitatorii nostri pot plasa geografic si cronologic, statistic, demografic si social personajele si evenimentele care intervin în relatari.
Materialul provine din enciclopedia interbelica a regatului României, aparuta în preajma intrarii României în cel de-al doilea razboi mondial, prezentarea se face pe judete si am început tocmai cu acele judete care acum nu mai fac parte din tara. Încetul cu încetul, într-o structura prestabilita de descriere vor aparea si celelalte judete, conform împartirii administrative din acele timpuri.

Totodata urmarim sa ilustram cu imagini (eventual gravuri) de epoca locurile despre care vorbim. În acest sens cerem, celor care poseda asemenea documente si ne-ar permite reproducerea lor în acest context, sa ne contacteze cât pot de repede.
Suntem deasemenea siguri ca lectura acestor rânduri va fi plina de surprize pentru cei crescuti în propaganda gaunoasa si desantata a ultimilor 50 de ani. Ei vor descoperi o Românie caracterizata în primul rând prin diversitate si armonie, cu un nivel al productiei agricole impresionant si începuturi industriale modeste, dar sanatoase.
La fel de neasteptat este nivelul de organizare al societatii civile, multimea organizatiilor locale care functionau în scopuri caritabile si educative, nivelul excelent al educatiei scolare la tara în special, dar si în marile orase, toleranta fata de minoritatile etnice si orientarile religioase.
Descrierea „oficiala” a enciclopediei se regaseste partial si printre rânduri, în marturiile de istorie orala.
Tot atât de adevarat este însa ca din cifrele aride ale statisticilor agricole si din lectura referintelor istorice reiese ca România era locuita de alti români, cetateni care cultivau alte valori decât cele carora li se închina contemporanii nostri de astazi. 
Speram ca, realizând acest lucru, toti cei de buna intentie vor aduce dezbaterile privind vietile personale si viata comunitatii în zone cu adevarat importante (durabile).

Fundatia multumeste pe aceasta cale D-lui Eugen Cadiu, refugiat din Cahul, pentru faptul de a fi fost de la începutul acestui demers printre initiatori, iar mai apoi s-a implicat direct în procurarea si pregatirea materialului brut.


Forma electronica, adica reintroducerea textelor descriptive, a fost realizata de Angela-Romana Ivanoiu, în zeci si zeci de ore de lucru la tastatura, fapt pentru care îi ramânem profund îndatorati.
Solutia tehnica, practica si ingenioasa, prin care aceasta idee a ajuns la D-voastra apartine vechilor, dar tinerilor nostri colaboratori de la Incremental Brasov.

Asteptam în continuare cu interes si cu drag opiniile si contributiile D-voastra si va multumim pentru ca ne sunteti atât de aproape în aceasta onorabila întreprindere.


Mircea Ivănoiu
Lidia Gheorghiu-Bradley