Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul B. si-a luat numele de la Schela Brailei, cel mai important port al Tarii Românesti.
 

El cuprinde un teritoriu bogat în urme de viata romana si bizantina. La hotarele sale se aflau mari orase militare sau comerciale ca Troesmis, Vicina, Dinogetia, Carsium.
 

Documente din veacul IX atesta ca ducatul bizantin al Paristrionului se întindea si pe malul stâng al Dunarii, în regiunile Brailei .

Braila este citata documentar pentru întâia oara în privilegiul acordat Brasovenilor de Vlaicu Voda în 1368. Comertului cu marele centru trnasilvan îsi datoreaza Braila marea sa prosperitate.

Germanul Schiltberger, calator pe aceste meleaguri înainte de 1400, pomeneste aici de « galerele care aduc marfa din pagânatate »

La 27 februarie 1470, Stefan cel Mare prada si arde orasul. Era în acest act – spune N. Iorga - dorinta de a distruge rosturile economice ale Brailei, captând pentru Moldova tot cometul Levantului.

La 1544, sub Radu Paisie, Braila cu satele din jurul ei cade în mâinile turcilor. Acestia vor constitui aici o raia ale carei limite se vor întinde cu timpul, pâna ce Nicolae Mavrocordat o va fixa în vechile ei hotare. În Braila s-a asezat atunci scaunul Mitropoliei ortodoxe a Proilavei a carei jurisdictie se întindea pe ambele maluri ale Dunarii.

Dominatia turceasca a fost tulburata de Mihai în 1595. Acesta cuceri si prada cetatea si institui ca dregator al ei pe « banul de Braila si Buzau » - cu titlu creat de dânsul.

Braila si raiaua ei au fost eliberate de turci de catre armatele marelui duce Mihai al Rusiei în 1828.
 

Monumente istorice. Biserica « Sfintii Arhangheli » din Braila este o veche moschee transformata în biserica dupa desfiintarea raialei în 1828. Marele duce Mihail a înzestrat-o cu obiecte sfinte.

Starea populaţiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului general al populatiei din 29 decembrie 1930, judetul B. numara 219.932 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex :

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	219.932	108.763	111.169
Municipiul Braila	68.310	32.328	35.982
Total rural	151.622	76.435	75.187
•  Plasa Calmatui	30.399	14.948	15.451
•  Plasa Ianca	25.853	12.780	13.073
•  Plasa Silistrara	53.272	27.690	25.252
•  Plasa Viziru	42.098	21.017	21.081

b) Pe grupe de vârsta: 
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	219.932	30 - 49 de ani	47.168
0 - 9 ani	62.143	50 - 69 de ani	22.119
10 - 29 ani	83.224	70 de ani si peste	4.018
		Vârsta nedeclarata	1.260

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt urmatoarele :
 

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930 - 1935 (medie anuala)	-	8.443	4.457	3.986	36,7	19,4	17,3
1931	221.780	8.379	4.684	3.695	37,8	21,1	16,7
1932	225.892	9.204	5.064	4.140	40,7	22,4	18,3
1933	229.887	8.300	3.692	4.608	36,1	16,1	20,0
1934	234.531	8.523	4.633	3.890	36,3	19,8	16,5
1935	238.002	7.809	4.212	3.597	32,8	17,7	15,1
1936	241.925	8.008	4.575	3.433	33,1	18,9	14,2

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. era de 245.114 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930, si anume 219.932 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 25.182 locuitori în timp de sase ani si jumatate, ceea ce reprezinta o crestere de 11,4 %.

Braila, judet de câmpie, asezat, în parte, în vechiul tinut stapânit de turci – « raiaua » - e prins între Buceac si Baragan si strajuit de Dunare. În coturile acesteia, pornesc de aici « baltile » cu duh tainic si vegetatie profunda, în ele se deschid luminisuri de apa si de flori, verdele transparent înfratit cu cenusiul trunchiului de salcii, desmearda ochiul si sufletul ; barci sprintene te plimba, împiedicate de trunchiuri batrâne, sub bolti de salcii, prin viroagele baltilor, care primavara, prin mai si iunie, sunt de o coplesitoare frumusete.

Pe marginea lor se adapostesc iscusite asezari pescaresti.
 

Dincoace de Dunare se desfasoara câmpia întinsa, în izbelistea vânturilor aspre, ca si a tututor navalirilor din trecut, dar fericit asezata la raspântia marilor drumuri de negot ; zarea aici e larga, privirea nu întâmpina nici un obstacol. Câmpia aceasta presarata de razlete asezari de sate, fecundata de Dunare, a îndeletnicit pe oamenii sai cu lucratul pamântului, munca aspra si chinuita, si cu vânatul pestelui. Totul se scurge prin marea schela care e portul Brailei, asezat în cotul Dunarilor vechi si noi, ca de acolo sa se reverse în largul lumii. Aici, viata trepidanta a îngramadit o masa cosmopolita, dând orasului un aspect viu si pitoresc.

Braila a fost leaganul câtorva oameni de proeminenta lumina astfel : neînfricatul patriot si om politic Nicolae Filipescu, cântaretul romantic Colonel Teodor Stefanescu, emeritul agronom si om de litere C. Sandu - Aldea, minunat colorist al câmpiei brailene. De aici a pornit, ca si sumbrul povestitor al vietii necajite din mahalalele Brailei, Panait Istrati, care a facut cunoscuta peste granite atmosfera de obida a lumii minore românesti.

Aşezat în câmpia Dunării pe un pamânt fertil, judetul B. practica intens agricultura si cresterea animalelor. În baltile Dunarii pescuitul este deosebit de activ.

Dezvoltarea economica a judetului B. se datoreste prezentei pe teritoriul sau a portului Braila, unul din cele doua mari porturi dunarene ale României.

Bogatia de cereale a judetului, marele sau comert interior si exterior, precum si caile de comunicatie ce-l leaga de marile centre economice din tara si strainatate, au facut sa se dezvolte aici o industrie foarte activa, din care se remarca îndeosebi industria alimentara, industria metalurgica si industria constructiilor navale.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 428.600 ha. Suprafata arabila este de 252.650 ha, adica 58,94% din suprafata judetului si 0,86% din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 35.501 ha, adica 14,5% iar mica proprietate 217.149 ha, adica 85,95%.
 

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 232.905 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 117.546 ha, cu o productie de 1.107.227 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.).
 

Orzul ocupa 88.815ha, cu o productie de 807.506 chint. (prod. medie la ha 9,1 chint.)
 

Grâul ocupa 13.802 ha, cu o productie de 123.432 chint. (prod. medie la ha 8,9 chint.).
 

Ovazul ocupa 9.959 ha, cu o productie de 108.734 chint. (prod. medie la ha 10,9 chint.).
 

Secara ocupa 673 ha, meiul ocupa 2.108 ha si maturile ocupa 2 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.092 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 4.646 ha, cu o productie de 55.383 chint. Lucerna ocupa 2.493 ha, cu o productie de 43.403 chint. (media la ha 17,4 chint.).
 

Plantele alimentare ocupa 9.399 ha. Din aceasta suprafata mazarea ocupa 5.919 ha, cu o productie de 64.791 chint (media la ha 10,9 chint.). Fasolea ocupa 1.251 ha, cu o productie de 5.262 chint (media la ha 4,2 chint.). Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.222 ha, cu o productie de 68.058 chint. (media la ha 55,7 chint.) C artofii ocupa 495 ha, cu o productie de 22.234 chint. (media la ha 42,9 chint.).
 

Plantele industriale ocupa 1.450 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 710 ha, cu o productie de 4.571 chint (media la ha 6,4 chint.).
 

Soia ocupa 318 ha, cu o productie de 1.662 chint. (media la ha 5,2 chint.).
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (428.600 ha), ogoanele sterpe ocupa 804 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 4.504 ha, cu o productie de 42.788 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.).
 

Pasunile ocupa 25.743 ha.
 

Padurile ocupa 10.936 ha.
 

Pomii fructiferi 60 ha.
 

Vita de vie ocupa 1.494 ha (din care viile pe rod 1.034 ha), cu o productie de 34.580 hl (prod. media la ha 33,4 hl).
 

Cresterea animalelor. În judetul B. se gaseau în anul 1935 :
 

Cai 49.507, boi 51.552, bivoli 93, oi 246.238, capre 780, porci 32.191, stupi sistematici 852, stupi primitivi 1.199.
 

Judetul se caracterizeaza prin marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat fata de procentul celorlalte judete.

 

Industrie. (fara municipiul Braila )

2 mori sistematice, 10 mori taranesti, 1 fabrica de curatat orezul (Radu- Negru), 1 santier de material de drum de fier (Brailita), 1 fabrica de sârma si cuie, 1 de cherestea, 1 de ciment, 1 de butoaie (toate la Radu-Negru) si 1 fabrica de tigle.
 

Industria judetului Braila în 1935 (inclusiv municipiul Braila)

Întreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori în sus:
 

Industria	Numarul fabricilor		Forta motrice H.P.	Personalul ocupat	Valoarea productiei în mii de lei
	Active	Închise
Alimentara	17	8	5.880	483	427.134
Textila	1	-	-	24	301
Chimica	2	-	414	160	43.440
Metalurgica	16	3	7.132	2.158	683.566
Hârtie si arte grafice	3	-	22	51	8.713
Pielarie	-	1	30	-	-
Lemnului	4	4	1.135	284	24.754
Materiale de constructie	2	4	2.339	277	53.015
TOTAL	45	20	16.952	3.437	1.241.013

Credit si cooperatie. În judetul B. functioneaza 8 banci (societati anonime), 84 cooperative de credit (banci populare ), 3 cooperative de productie diversa cu 951 de membri, 14 cooperative agricole de aprovizionare si varsare în comun, cu 1.664 membri, 1 cooperativa de consum cu 159 membri.
 

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.758 km 380 m împartita astfel :
 

Drumuri nationale 151 km 972 m din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 82 km, 827m (pietruiti) iar municipiul Braila 4 km 480 m pavati.
 

Drumuri judetene 306 km 523 m din care administratia judetului întretine 179 km 861 m (pietruiti).
 

Drumuri comunale 1.299 km 885 m.
 

Lungimea podurilor este de 982,60 m, repartizata astfel : poduri nationale 257,90 m, judetene 329,50 m, comunale 395,20 m.
 

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
 

•  Buzau – Braila – Galati

•  Braila – Macin - Tulcea

•  Râmnicu-Sarat – Braila

Navigatie fluviala. Curse zilnice ale soc. N.F.R. pe liniile Braila – Galati si Macin – Braila – Hârsova.
 

Curse regulate ale Soc. N.R.F. pe liniile Galati - Braila - Cernavoda – Silistra ; Braila – Galati – Tulcea – Ismail- Vâlcov ; Galati – Braila – Cernavoda - Silistra- Oltenita- Giurgiu – Rusciuc – Corabia – Calafat – Turnu-Severin, fiind în legatura cu vapoarele care merg de la Turnu- Severin la Bazias.

Soc. S.R.D. are centrala de navigatie la Braila, având curse regulate pe linia : Braila – Galati –Reni – Isaccea - Tulcea – Ismail – Chilia Noua - Chilia- Veche – Periprava – Vâlcov.

Curse regulate ale societatilor de navigatie jugoslava si cehoslovaca pe linia Regensburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad –Orsova – T.- Sverin – Giurgiu – Braila - Galati.

Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 130 km repartizata astfel: 90 km linii principale simple, 3 km linii secundare duble si 37 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale  :Rapide : Bucuresti – Galati. Accelerate : Bucuresti – Galati si Buzau – Constanta.
 

Statii importante  : Braila si N. Filipescu.
 

Posta, telegraf, telefon. În judetul B. sunt 7 oficii P.T.T. de stat din care 3 la Braila si câte unul la Ianca, I. C. Bratianu, Nicolesti- Jianu si Viziru; 1 oficiu autorizat la Movila Miresei si 2 agentii speciale la Cioara-Doicesti si Traian, 1 oficiu balnear la Lacu-Sarat si 4 gari cu serviciu postal.

8 oficii telefonice.
 

Statiuni climatice, balneare, turism. Lacu-Sarat, statiune balneara situata la 5 km de Braila, de care e legata prin tramvai electric si curse de autobuze. Anotimp : 15 mai- 15 septembrie.
Altitudine maxima cu variatiuni de temperatura foarte reduse. Ape cloruro-sodice concentrate, sulfurate si magneziene : reumatism, tuberculoza, limfatism, boli de femei. Stabilimente balneare moderne, oficiu P.T.T., medic, farmacie. Un parc vast, numeroase distractii.

Movila Miresei, statiune balneara de interes local, în plina formare, deservita de gara Urleasca, pe linia ferata Buzau – Braila.

Turism. Principala atractie turistica a judetului Braila o formeaza baltile sale, alcatuite dintr-o succesiune de lacuri si canaluri dintre care cel mai de seama este vestitul canal Filipoiu. În apropiere de acest canal se afla o regiune de mare frumusete, una dintre cele mai caracteristice parti ale acestui tinut, denumit de straini « paradisul pasarilor », dominat în zare de silueta dantelata a muntilor Macinului.

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 172.864 locuitori, din care 69,0% sunt nestiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 81,0% barbati stiutori de carte si 57,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	1,1	0,4
•  Primara	71,5	94,5
•  Secundara	15,6	3,0
•  Profesionala	8,0	1,8
•  Universitara	1,9	0,2
•  Alte scoli superioare	0,9	0,1

Învăţământ. Populatia scolara a judetului B. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 50.762 loc. (8.936 mediu urban si 41.826 mediu rural).
 

Scoli secundare. (în Braila) Liceu de baieti, Liceu de fete, Liceu comercial de baieti, Liceu comercial de fete, Liceu industrial de baieti, Liceu industrial de fete, Scoala normala de fete, Liceu de fete particular, 1 gimnaziu de baieti al comunitatii elene, 1 gimnaziu confesional de baieti izraelit.

Scoli primare 165, din care 135 rurale si 30 cu un numar total de 34.231 elevi (27.896 mediu urban si 6.335 mediu rural) si cu 600 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 27, din care 15 rurale si 12 urbane (24 de stat si 3 confesionale), cu un numar total de 2.193 copii (1.359 mediu urban si 834 în mediu rural) si cu 39 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale.

Fundatia Culturala « Principele Carol  » are camine culturale în 30 de localitati.
 

Liga Culturala activeaza la Braila si Viziru.
 

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul Braila 46 camine culturale, 4 soc. muzicale si 12 biblioteci, adica în total 62 organizatii culturale, din care 10 au personalitate juridica.
 

Alte institutii culturale la Braila  : 3 biblioteci, Soc. ortodoxa a femeilor române, Cercul cultural artistic « Mihai Eminescu », Cercul cultural francez « Voltaire », Ateneul popular « Sandu Aldea », Soc. filarmonica « Lira », Asociatia corala « Armonia », 2 teatre, 7 cinematografe, 6 societati sportive, 1 soc. de ciclism, 2 soc. de vânatoare.

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 93,6% sunt ortodocsi si 0,2% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 93 biserici ortodoxe (dintre care 1 greceasca si 1 bulgareasca), 4 lipovenesti, 1 armeneasca, 1 romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 3 case de rugaciune adventiste, 2 baptiste, 4 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox la Braila.

Judetul B. se afla în eparhia Episcopiei Buzaului, Mitropolia Ungro-Vlahiei.

Organizare administrativă. Capitala judetului B. este municipiul Braila. Judetul are 132 sate, împartite astfel :
 

•  Plasa I.I.C. Bratianu 29 sate

•  Plasa Ianca 26 sate

•  Plasa Silistraru 17 sate

•  Plasa Viziru 32 sate

•  Plasa Vadeni 28 sate
 

Organizare judecătorească. Un tribunal la Braila, cu 2 sectiuni, 13 magistrati, 1 prim-procuror si 1 procuror, în circumscriptia Curtii de Apel din Galati.
 

5 judecatorii la Braila, Ianca, Nicolesti- Jianu si Viziru cu un total de 10 magistrati.
 

1 Judecatorie de munca la Braila, cu 2 judecatori.
 

Organizare sanitară. 7 spitale de stat.
 

Spital comunal la Braila si 3 spitale de stat la Ianca, Nicolesti-Jianu si Viziru.
 

6 dispensare de stat, 5 dispensare particulare si 1 ambulatoriu antiveneric la Braila, 9 dispensare comunale rurale.
 

Serviciul sanitar al judetului si serviciul sanitar al municipiului Braila.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Braila are o sectie medicala (19 medici si 5 farmacisti).
 

Soc. “Crucea Rosie”, oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. “Pajura” de ajutor reciproc pentru fucntionarii CFR, 1 soc. de ajutor mutual pentru înmormântare, 1 orfelinat pentru sugaci, 1 leagan al soc. “Principele Mircea”, 2 aziluri de batrâni, 1 camin de ucenicie, 1 camin romano-catolic pentru copii saraci, 1 birou de plasare (toate în municipiul Braila).

• Braila, capitala judetului

Stema. Pe scut albastru, o cetate crenelată, de argint, cu două turnuri laterale rotunde, poartă închisă şi ferestrele negre, având deasupra între cele două turnuri o acvilă cruciată de aur, privind spre dreapta, cu aripile întinse şi ciocul roşu şi ţinând în ghiarele, tot roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus; în câmpul inferior al scutului o fascie îngustă, undată de argint.
Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
Simbolizează vechea aşezare a cetăţii Brăila pe apa Dunării şi victoria creştinătăţii asupra semilunei.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Anul înfiinţării nu se cunoaşte, însă după toate probabilităţile, aşezarea este mai veche decât întemeierea principatelor.
În documentele greceşti e numită Proilavon sau Proilava; în cele turceşti Ibrail sau Ibraila. Importanţa sa comercială datează din timpuri îndepărtate. Numele ei vine probabil dela un Brae, Brăila - de unde Brăescu. Brăila figurează în toate tratatele de comerţ încheiate de domnii români cu Polonia, Braşovul, Sibiul, etc., începând dela tratatul comercial acordat de Vlaicu Vodă, în 1368, Braşovenilor.
Monumente istorice. Biserica Sfinţii Arhangheli, veche moschee din timpul raialei turceşti, transformată în biserică ortodoxă. Marele Duce Mihail Pavlovici a înzestrat-o la 1828 cu obiectele sfinte.
Pe la 1445, Walerand de Wavrin, nobil francez, întors din Cruciada dela Varna, trece prin Brăila, pe care o descrie în cronica sa. Brăila - pentru el, Brilago - e un port populat de corăbii din tot răsăritul. Şi Chalkokondylas, cronicarul bizantin din aceiaşi epocă scria că Brăila « e cea mai bună piaţă a Ţării Româneşti şi cel mai mare oraş al Domniei ».
În 1462 Brăila e arsă de Mahomed II, în 1470 e arsă de Ştefan cel Mare. În 1544, ea e răpită de Turci, cari constitue cu ţinutul din jurul ei raiaua Brăilei.
 
Dominaţia turcească în aceste locuri a fost turburată în 1595 de Mihai. El a creat pentru oraşul liberat o clipă de spada sa, o dregătorie nouă, - banul de Buzău şi de Brăila.
În 1828, armata rusă a marelui duce Mihail cuceri Brăila pe care o restitui în acel an rosturilor sale româneşti.
Înflorirea oraşului a început în 1831, odată cu numirea ca dregător « cârmuitor » a lui Ioan Slătineanu.
Populaţie
Municipiul B. avea în 1930, - după datele provizorii ale recensământului din acel an - 68.310 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 68.718 locuitori, indicând un spor natural de 408 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 0,6%.
Economie
Industrie şi comerţ. Industria alimentară: 3 mori sistematice, 1 fabrică de paste făinoase, 3 de cojit şi curăţit orezul, 8 de curăţit orzul, 3 selectoare şi curăţitoare de mazăre, fasole, etc., 3 uscătorii de porumb, 3 fabrici de uleiuri vegetale, 1de mezeluri, 1 de bere, 1de oţet, 1de biscuiţi şi 1de arpacaş.
Metalurgică: 1şantier de material pentru drum de fier, 6 şantiere navale şi metalurgice, 3 fabrici de cuie, 1de fier comercial, sârmă, etc., 1de articole de sârmă, 1 de laminat fierul, 3 ateliere mecanice şi 1 de reparaţiuni de vagoane.
Lemnului: 3 fabrici de cherestea, 1de butoaie, 2 de tâmplărie şi 1 atelier mare de tâmplărie.
Alte industrii:1 fabrică de bumbac pescăresc, 2 de covoare, 1de scrobeală, 1de săpun şi lumânări, 1 fabrică de lucrări din carton, 1 fabrică de pielărie.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara Valerianos & Lichiardopulos (soc. 20, inv. 92), Moara Românească (soc. 20, inv. 65). Moara Violatos (soc. 3, inv. 60), Rizeria The Asiatic Trading Corporation Ltd (soc. 6, inv. 5), Curăţitorul de orz şi moara Toma Neacşu (inv. 5), Rizeria Română (soc. 15, inv. 15), Fabrica de uleiu vegetal Adam Sezonov (inv. 5), Fabrica de bere R. H. Müller (inv.20), Atelierul de reparaţii « Docurile Brăila » (inv.11), Şantierul naval « Danubiul » (inv. 5), Şantierul naval  « Brăila » (soc.5, inv. 5), şantierul naval S.R.D. (soc. 53, inv. 5), Întreprinderile metalurgice « David Goldenberg Fii » (soc. 70, inv. 45) şi Laminorul pentru fier  « Izbânda » (inv. 5).
Comerţ.  Export de cereale, animale vii şi cherestea. În interior, comerţ de peşte - din bălţile şi canalurile Brăilei - făină, paste făinoase, lână, etc.. Basinul portului suficient de adânc, permite încărcarea mărfurilor direct în vapoare maritime de mare tonaj. Viaţa comercială intensă a municipiului B. şi aşezarea sa într-o bogată regiune agricolă (Bărăganul, Câmpia Dunării şi Câmpia Moldovei) au făcut să se desvolte aci o industrie activă.
Instituţii de credit. Banca Naţională (sucursală), Banca Românească, Banca de Credit Român, Banca Comercială Română, Banca Comercială ltaliană- Română, Banca Co-
merţului, Banca de schimb Contoguris, Banca de schimb Xenachis, Banca federală 
« Propăşirea », Banca populară « Brăila », Banca populară « Meseria », Uniunea Obştilor Cooperativelor Agricole.
Finanţe publice. Bugetul municipiului B. pe exerciţiul 1936-37, prevede 53.964.180 lei venituri şi 50.006.109 cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « N. Bălcescu », Liceu de fete, Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Liceu industrial de băieţi, Liceu industrial de fete, Şcoală
normală de fete, Institutul de fete  « Sf. Marin “ (liceu particular), Gimnaziul de băieţi al comunităţii elene, Gimnaziul de băieţi israelit « H.L. şi Nety Schäffer », 22 şcoli primare de Stat, 8 şcoli primare confesionale, 12 grădini de copii (din care 1 confesi-onală).
Instituţii culturale. Liga Culturală,  Biblioteca « Petre Armencea », Biblioteca comunală, Biblioteca oficiului P.T.T., Soc. ortodoxă a femeilor române, Cercul cultural artistic « M. Eminescu », Cercul cultural francez  « Voltaire », Ateneul popular  « Sandu Aldea », Soc. filarmonică « Lyra »,  Asociaţia corală  « Armonia », Teatrul comunal, Teatrul « Passalaqua » , 7 cinematografe (din care  2 sunt şcolare), 6 soc. sportive:  « Franco-Română », « Dacia- Unirea »,   Soc. « Moto-Club », Soc. “Touring-Club”, 1 soc. de ciclism, 1 soc. de box), şi 2 soc. de vânătoare.
Ziare şi reviste. “Ancheta” (cotidian), “Cuvântul” (cotidian), “Expresul” (cotidian),  « Evenimentul » (săptămânal), « Noutatea » (săptămânal), « Mercurul » (săptămânal), « Buletinul camerei de comerţ şi industrie » (lunar), « Buletinul camerei de muncă » (lunar), « Luminiţa copiilor brăileni »  (lunar), « Parlamentul ilustrat » (lunar), « Plugarul » (lunar), « Viaţa Creştină » (lunar), « Analele Brăilei » (trimestrial), « Revista română de şah », « Facla », « Farul Marinarilor », « Omul nou », « Plutus », « Rapidul », « Spada »,  « Tribuna Brăilei », « Vremea Nouă ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 13 biserici ortodoxe (din care 1grecească şi 1 bulgărească), 1 armenească, 1 romano-catolică, 1evanghelico-luterană, 1reformată (calvină),1 lipovenească, 1casă de rugăciuni adventistă, 1 baptistă, 4 sinagogi.
Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Municipiul B., capitala judeţului Brăila, este situat la 10 km de Galaţi şi la 243 km de Bucureşti. Statie c.f. pe linia Bucureşti - Galaţi. Port la Dunăre.
Instituţiuni publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, 2 judecătorii de Ocol, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, 3 percepţii comunale, judecătorie de muncă, Chestură de poliţie, Cameră agricolă, Cameră de muncă, Birou de distribuţia muncii, Casă de asigurări sociale, Cameră de Comerţ şi Industrie, Administraţia Pescăriilor Statului, Serviciu tehnic, Serviciu hidraulic, Vamă, Bursă, Revizorat şcolar, Ocol silvic, Depozit C.A.M., Agenţia N.F.R., Centrala S.R.D., 3 Oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal.
Consulate : Belgia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Danemarca, Germania, Grecia, Panama.
Viceconsulate : Italia şi Suedia;
Agenţii consulare: Franţa şi Cehoslovacia.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia funcţionarilor C.F.R., Asociaţia contabililor
autorizaţi şi experţi, Sfatul negustoresc, Uniunea generală a micilor industriaşi, Sindica-tul alimentar din oraşul şi judeţul Brăila, Sindicatul marinarilor, Sindicatul brutarilor  « Pâinea », Sindicatul patronilor frizeri şi coafori, Ospătăria chelnerilor, Organizaţia
sionistă  brăileană, Societatea « Fii Apărători ai Patriei », Societatea Invalizilor şi marilor mutilaţi de războiu.
Edilitate. Uzină electrică, uzină de apă, apaduct, canalizare, tramvai electric. Circa
75 %  din străzi sunt pavate.
Sănătate publică. Spitalul comunal, Dispensarul Regiei Autonome a porturilor, 4 dispensare comunale de circumscripţie, Serviciu medical al Casei de asigurări sociale,
ambulatoriu antiveneric, Dispensarul Soc. “Principele Mircea “ pentru sugaci, Dispensarul Soc. « Profilaxia tuberculozei », Dispensarul « George Rânzescu »  al Chesturei de poliţie, Dispensarul Comunităţii elene, Dispensarul Comunităţii israelite.
Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Pajura » de ajutor reciproc a funcţionarilor C.F.R., Leagănul « Principele Mircea », 1 orfelinat pentru sugaci, Azilul de bătrâni al Soc. de patronaj, Azilul izraelit « Marfe Lenefeş » de bătrâni, 1 societate de ajutor mutual pentru înmormântare, Căminul de ucenice « Trancu-Iaşi », Căminul romano-catolic « Sf. Maria » pentru ajutorarea copiilor catolici, 1 birou de plasare.