Vechime şi dezvoltare istorică. Judetul C. si-a luat numele de la capul Caliacra, care înseamna pe greceste « stânca buna ».
 

Numele i-a fost dat de corabierii greci, pentru adapostul pe care-l oferea corabiilor, pe timp de furtuna, golful linistit de la dreapta stâncei.
 

Pe malurile lui a înflorit o straveche cultura, adusa de colonisti milesieni si ionici : anticul Bizone (Cavaran de azi) si Dionysopolis (pe locurile Balcicului). Acesta din urma ca cetate a lui Dionysos, zeu trac al carui cult se celebra atât de mult pe aceste tarâmuri.
 

Trecut sub dominatia romana judetul a cunoscut , împreuna cu întreg tinutul, o spendida viata religioasa crestina. Romanii au construit în interiorul judetului, pe locul unei vechi asezari autohtone tracice, castrul Abrittus, unde a murit în lupta-i cu Scitii, împaratul Decius.

În Evul Mediu, ca parte din provincia Paristrion ale carei limite erau acelea ale Dobrogei actuale, a fost guvernat de un duce bizanzin.
 

Genovezii au dezvoltat aici, mai ales la Bizone, care e numit în portulanele italiene Carbona sau Gavarna (Cavarna de astazi), un întins comert maritim.
 

În timpul lui Mircea cel Batrân acest tinut a facut parte din corpul Tarii Românesti. A fost desprins de Turci, dupa lungi încercari, sub Vlad Dracul, poate prin nefasta batalie de la Varna (1444).

La Cavarna ca si la Balcic, românii si-au avut cartierul lor specific, perpetuat în acele Vlah – Mahle, cunoscut pâna azi.
 

Judeţul a fost redat rosturilor sale românesti, abia în 1913, dupa pacea de la Bucuresti.
 

Monumente istorice. Castelul regal din Balcic , resedinta de vara a M.S. Regina Maria printre terase si gradini fermecatoare, strabatute de ape, într-un decor silvestru, la marginea marii.
 

Aici se afla si ctitoria M.S. Reginei , biserica Stella Maris, construita în cel mai pur stil bizantin, cu frescuri interioare de Demian.
 

Cripta Sf. Nicolae de la Caliacra , mormânt al unui sfânt sau martir local, din primele veacuri ale crestinimului.
 

Cetatea Dionysopolis , ale carei ruine sunt îngropate sub orasul Balcic.
 

Cetatea bizantina de la Caliacra , ale carei ziduri strajuiesc înca si acum intrarea în promontoriu.
 

Mausoleul de la Teke , în care este înmormântat sfântul musulman Hafus Baba – loc de pelerinaj pentru populatia turca.

Starea populaţiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul Caliacra numara de 166.588 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex
 

b) Pe grupe de vârsta
 

Mişcarea populaţiei . Datele fundamentale ale miscarii polulatiei în judetul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului C. a fost de 183.293 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 16.705 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,0 %.

Aceasta regiune care ofera atât de calme orizonturi, a cunoscut altadata, în cazul marilor rasboaie si al navalirilor barbare, vremuri de neliniste si de groaza care au dat loc la framântari sociale si miscari de populatie necunoscute în alte tinuturi.
 

Populatia împrastiata înjghebeaza mereu alte asezari. Iar pe cenusa vechilor sate se stabilesc oameni fara legaturi firesti ce cei care locuisera înainte de bejenie. Satul dobrogean sufera eclipse totale în evolutia lui si de aceea în starea actuala nu reprezinta structura sufleteasca deosebitoare pe care secole de convietuire o imprima în genere, unei colectivitati.
 

Ca si în trecut, regiunea pastreaza aceeasi înfatisare de mozaic de rase si neamuri omenesti. Cu toate aceste discontinuitati, transhumanta cunoscuta din cele mai îndepartate timpuri, ne-a lasat o populatie de mocani ardeleni, care nu s-au mai întors peste munti si pe care stapânirea româneasca i-a gasit rezistând eroic, în mijlocul satelor turcesti si bulgaresti, în mijlocul unei populatii compacte de musulmani peste care a început de-abia în secolul trecut sa fie colonizata populatia bulgara.
 

Populatia româneasca e formata azi din colonisti Munteni, Macedo-Români, Banateni si din mocanii veniti din Ardeal si se gaseste raspândita în mod neregulat pe toata suprafata judetului.
 

Aspectul acesta atât de variat sub care se prezinta populatia judetului C ., da nastere la procese sociale si framântari necunoscute în judetele cu populatia omogena.

Judetul C. este eminamente agricol. Clima lui aproape mediteraneana favorizeaza mult semanaturile de grâu.
 

Dezvoltarea economica a judetului este stânjenita de lipsa unei cai ferate care sa lege interiorul judetului cu porturile Balcic si Cavarna.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 450.000 ha. Suprafata arabila este de 286.227 ha, adica 63,60% din suprafata judetului si 0,97 % din suprafata totala a tarii.
 

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 42.386 ha, adica 14,81%, iar mica proprietate 243.841 ha, adica 85,19%.
 

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 219.234 ha, astfel repartizate :
 

Porumbul ocupa 136.978 ha, cu o productie de 538.501 chint. (prod. medie la ha 7,5 chint.), în valoare de 127 mil. lei.
 

Grâul ocupa 64.379 ha, cu o productie de 533.770 chint. (prod medie la ha 8,3 chint.), în valoare de 211 mil. lei.
 

Orzul ocupa 51.206 ha, cu o productie de 277.538 chint. (prod. medie la ha 5,4 chint.), în valoare de 68 mil. lei.
 

Secara ocupa 12.055 ha, cu o productie de 94.100 chint. (prod. medie la ha 7,8 chint.), în valoare de 27 mil. lei.
 

Ovazul ocupa 19.009 ha, cu o productie de 119.180 chint. (prod. medie la ha 6,2 chint.) , în valoare de 36 mil. lei.
 

Meiul ocupa 782 ha si maturile 51 ha.
 

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 10.739 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 3.016 ha, cu o productie de 38.713 chint. în valoare de 5 mil. lei. Alte fânete cultivate ocupa 7.723 ha, cu o productie de 66.529 chint. (media la ha 8,6 chint.), în valoare de 9 mil. lei.

Plantele alimentare ocupa 7.977 ha. Din aceasta suprafata fasolea ocupa 5.151 ha, cu o productie de 31.075 chint. (media la ha 6,0 chint.) în valoare de 11 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.555 ha, cu o productie de 148.698 chint. (media la ha 95,6 chint.) în valoare de 22 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 27.777 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 22.894 ha, cu o productie de 121.886 chint. (media la ha 5,3 chint.), în valoare de 68 mil. lei . Soia ocupa 1.798 ha, cu o productie de 7.562 chint. (media la ha 4,2 chint.) în valoare de 3 mil. lei.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (450.000 ha) , ogoarele sterpe ocupa 20.500 ha.
 

Fânetele naturale ocupa 465 ha.
 

Pasunile ocupa 9.210 ha.
 

Padurile ocupa 34.866 ha.
 

Livezile de pruni ocupa 1.208 ha, cu o productie de 12.080 chint. (prod. medie la ha 10,0 chint.), în valoare de 4 mil. lei.
 

Alti pomi fructiferi ocupa 12 ha.
 

Vita de vie ocupa 1.629 ha, (din care viile pe rod 1.249 ha), cu o productie de 36.341 hl în valoare de 8 mil. lei.
 

Cresterea animalelor. În judetul C. se gaseau în anul 1935 :
 

Cai 44.691, boi 32.478, bivoli 1.892, oi 266.317, capre 5.215, porci 25.365, stupi sistematici 1.573, stupi primitivi 4.232.
 

La acest capitol judetul este caracterizat prin marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat al acestor animale fata de celelalte judete.
 

Industrie. Industria judetului este putin desvoltata, cu exceptia moraritului, care este reprezentat prin 4 mori sistematice la Bazargic, 1 la Balcic si 1 la Caramanlau si 74 mori taranesti la Bazargic, Balcic, Cavarna si în comunele rurale.
 

Cariere de argila în comuna Stan Poetas; de piatra calcara pentru constructii în Opancea, Seidali si Balcic.
 

În Bazargic se mai afla: 5 fabrici de uleiuri, 1 rafinarie de uleiuri vegetale, 3 fabrici de bomboane si rahat, 1 de gheata artificiala, 1 de cutite, 1 de postav, 1 de pânzeturi, 4 de covoare presate, 1 de mobile, 1 de pielarie, 3 turnatorii, 4 de caramizi si 1 depozit de fermentarea tutunului.
 

Comerţ. Comert intens cu cereale, animale si produse animale, o parte din aceste produse fiind destinate exportului. Din Bulgaria se importa lemne, vita-de-vie, pamânt argilos, caolin si piatra cioplita.
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judetului functioneaza 6 banci (societati anonime).

Situatia lor, conform bilanturilor încheiate la 31 Decembrie 1934, se prezinta astfel:
 

Cooperative de credit (banci populare) 29, cu 5.218 membri si cu un capital social varsat de 10.103.028 lei. Împrumuturi acordate 44.669.736 lei .

Cooperative agricole de aprovizionare si vânzare în comun 5, cu 698 membri si cu un capital varsat de 246.930 lei.

Cooperative de consum 5, cu 716 membri si cu un capital social varsat de 699.677 lei. Marfurile generale în valoare de 62.449 lei.

Cooperative forestiere , 1 cu 106 membri.

Cooperative agricole de aprovizionari si vânzari în consum , 5, cu 716 membri.

Finanţe publice. Bugetul judetului C. pe exercitiul 1936/37, prevede urmatoarele cifre:

Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea de drumuri în lungime totala de 667 km 450 m, repartizata astfel :
 

Drumuri nationale. 135 km 800 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor întretine 130 km 100 m.
 

Drumuri judetene 251 km 850 m. Administratia judeteana întretine 181 km 300 m (pietruiti).

Drumuri comunale 279 km 800 m.

Lungimea podurilor este de 627,20 m repartizata astfel : podur i nationale 242,70 m, judetene 306,30 m si comunale 78,20 m.

Prin judet trec 2 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

1. Constanta – Bazargic – Frontiera .

2. Silistra - Bazargic - Balcic

Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de 72 km.
 

Statii importante : Bazargic, Oboriste.
 

Navigatia aeriana. Prin judet trec liniile de navigatie aeriana L.A.R.E.S., cu plecare si

sosire pe aerodromurile oraselor Bazargic si Balcic.
 

Itinerarii : Bucuresti – Calarasi - Bazargic – Balcic si

Iasi – Galati – Constanta – Balcic.

Posta, telegraf, telefon. 3 oficii P.T.T. de stat la: Bazargic, Balcic si Cavarna si 5 agentii speciale.

Oficii telefonice  la : Bazargic, Balcic, Cavarna, Armutlia, I.G. Duca, Stejarul.
 

Statiuni climatice, balneare si turism. Balcic - statiune climatica, maritima, situata pe Coasta de Argint, frumoasa asezare cu un caracter specific oriental, cercetata în special de pictori. Gradinile si palatul M. S. Reginei Maria cu ctitoria sa « Stella Maris », în stilul bisericei domnesti de la Curtea de Arges.
 

Ecrene - statiune balneo –climatica – maritima, pe Coasta de Argint, cu cea mai mare si mai frumoasa plaja de pe litoral dar neamenajata. Locuinte la Vila Kruni ; restaurant. Curse cu autobuze la Bazargic. Excursii la cetatea preistorica de pe dealul « Ialta- Sei », în valea Batovei, în padurile de la Ceatalar, la mausoleul de la Teche.

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 131.140 locuitori, din care 54,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 65,9% barbati stiutori de carte si 42,0% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Învăţământ. Populatia scolara a judetului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 38.576 loc. (5.413 mediu urban si 33.163 mediu rural).
 

Scoli secundare . 2 licee în Bazargic, 2 gimnazii, 2 scoli profesionale, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu comercial de baieti la Bazargic.
 

Scoli secundare particulare: 2 licee bulgaresti în Bazargic (baieti si fete), 2 gimnazii bulgaresti (Balcic si Cavarna).
 

Scoli primare 205, din care 191 rurale si 14 urbane (200 scoli de Stat si 5 confesionale), cu un numar total de 23.383 elevi si cu 511 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
 

Gradini de copii 91, din care 73 rurale si 18 urbane, cu un numar total de 4.746 copii (3.686 mediu urban si 1.060 mediu rural) si cu 92 conducatoare (situatia din 1934).

Instituţii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în 25 de localitati.
 

Liga Culturala activeaza în orasul Bazargic.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul C. 29 camine culturale si 3 biblioteci, adica în total 32 organizatii culturale, dintre care 20 au personalitate juridica.

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 70,4% sunt ortodocsi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 43 biserici ortodoxe (din care 3 grecesti), 7 capele ortodoxe, 1 biserica romano- catolica, 1 armeneano - gregoriana, 134 geamii musulmane, 1 sinagoga.
 

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe la Bazargic si Cavarna.

Judetul C. se afla în eparhia Constantei (Mitropolia Ungro – Vlahiei).

Organizare administrativă. Capitala judetului C. este orasul Bazargic. Judetul are 3 orase (Bazargic, Balcic si Cavarna) si 233 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Balcic - 72 sate

•  Plasa Casim - 63 sate

•  Plasa Ezibei - 58 sate

•  Plasa Stejarul - 40 sate
 

4 judecatorii în Bazargic, Balcic, Cavarna si I. G. Duca , cu un total de 8 magistrati.
 

Organizare sanitară. În Bazargic se afla 1 spital de stat, 1 sanatoriu particular, 1 dispensar comunal, 1 dispensar al Casei Asigurarilor Sociale.
 

Dispensare de stat la Bazargic, Ezibei, Aiorman, Spasova, Gargalâc si Sabla.
 

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurarilor Sociale din Constanta are un oficiu la Bazargic si organizatii medicale la Bazargic, Balcic si Cavarna.
 

În Bazargic activeaza Societatea « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei si Asociatia pentru ocrotirea tinerelor fete.






Balcic, jud. Caliacra (Cadrilater)
(Colecție de fotografii realizate de  Willy Pragher, mai 1932)
 

• BAZARGIC - capitala judeţului

Stema. Pe scut verde, cu o bordură de aur, trei spice de grâu de aur, încrucişate.
Scut timbrat cu o coroană murală de argint cu 3 turnuri. Simbolizează bogăţia în grâne
a regiunei.
Populaţie
Oraşul B. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului general al
populaţiei din acel an,  29.938 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1Iulie 1937) este de 30.742 locuitori, indicând un spor natural de 804 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,7%.
Economie
Industrie şi comerţ. 4 mori, 5 fabrici de uleiuri, 1 rafinărie de uleiuri vegetale, 3 fabrici de bomboane şi rahat, 1 de ghiaţă artificială, 1 de postav, 1 de pânzeturi, 1 de
mobile, 1 de pielărie, 4 de cărămizi, 1 de cuţite, 4 de covoare presate, 3 turnătorii şi un depozit de fementarea tutunului. Din întreprinderile de mai sus, Moara Radi Bescov are un capital investit de 14 milioane lei, iar Moara « Dobrogea », Gh. Bescov, un capital investit de 11 milioane lei.
Comerţ cu cereale, brânzeturi şi piei de animale.
Instituţii de credit. Banca Naţională (sucursală), Banca Românească (sucursală), Banca de Scont (sucursală), Banca Caliacra, Banca “Viitorul”, Banca” Industriei şi Comerţului dobrogean », Banca Româno-Turcă, Banca «Progresul învăţătoresc », Banca Corpului Didactic, Banca Federală « Cadrilaterul », Banca populară « Bazargic”, Banca populară “Dobrogea”, Banca «Creditul Românesc al ţăranilor”.
Finanţe publice. Bugetul oraşului B. pe exerciţiul 1936/37 prevede 20.185.732 lei, venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi «N. Filipescu », Liceu de fete, Şcoală profesională de fete, Gimnaziu comercial de băieţi, Liceu particular bulgăresc de băieţi, Liceu parti-
cular bulgăresc de fete, 5 şcoli primare româneşti, 1 şcoală primară bulgărească, 1 grecească, 1 armenească, 3 turceşti, 13 grădini de copii româneşti, 1 grădină de copii armenească.
Instituţii culturale. Liga culturală, Asociaţia culturală bulgară, Biblioteca Camerei de comerţ, Muzeul Camerei de comerţ, Muzeul Camerei agricole, Asociaţia culturală turcă, Corul Catedralei din Bazargic, Corul Asociaţiei funcţionarilor judeţeni şi comunali din Bazargic, 2 cinematografe, 10 societăţi sportive, 2 societăţi de vânătoare.
Ziare şi reviste. “Poşta”, “Buletinul oficial al jud. Caliacra”, « Dobrogea Nouă », «Oglinda », «Eroii Neamului », « Glasul Nostru »,  « Noutăţi Dobrogene ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 3 biserici ortodoxe, 1 biserică armeano-gregoriană, 8 geamii mahomedane,  1 sinagogă.
Instituţiuni bisericeşti. Protopopiat ortodox.
Administraţie       
Oraşul B., reşedinţa judeţului Caliacra, este situat la 88 km de Constanţa şi 214 km de Bucureşti.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, J udecătorie, Poliţie, Administraţie financiară, Percepţie, Cameră de comerţ şi industrie, Cameră agricolă, Cameră de
muncă, Regiune agricolă, Ocol minier, Ocol silvic, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar comunal, Oficiu P.T.T., Oficiu
telefonic, Serv. de poduri şi şosele, Revizorat şcolar, Legiune de jandarmi, Depozit C.A.M.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor Caliacra, Societatea funcţionarilor judeţeni şi comunali, 7 sindicate muncitoreşti.
Edilitate. Uzină electrică, uzină de apă, pavagii, 2 oboare, 2 hale, stadion, parc public.
Sănătate publică. Spital de stat, Sanatoriul particular « Dr. Stere », Dispensar de stat, Dispensar comunal, Dispensarul Oficiului de asigurări sociale.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Asociaţia pentru protecţia tinerelor fete.
 

• BALCIC - comună urbană
   

Port la Marea Neagra, situata la 27 km de resedinta judetului, la 125 km de Constanta si la 251 km de Bucuresti. Calea ferata la 27 km (statia Bazargic).
 

Statiune balneo- climatica asezata în pozitie pitoreasca, atrage vara numerosi turisti.
 

Aici îti are resedinta de vara M. S. Regina Maria.
 

Are 6.519 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 4.182.352 lei.
 

1 moara sistematica, 6 mori taranesti, comert dezvoltat de cereale si peste.
 

Gimnaziu român, gimnaziu bulgar, liceu industrial de fete, 3 scoli primare de stat, 1 scoala primara bulgareasca, 1 societate sportiva « Marea Neagra ».
 

3 biserici ortodoxe si 3 musulmane.
 

Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Politie, Capitania portului, Vama, Agentie S.M.R., Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Agentie de pescarie.
 

Dig pentru apropierea vaselor de mare tonaj.
 

Dispensar de stat, Casa asigurarilor sociale.

• CAVARNA - comună urbană

Port la Marea Neagra, la 112 km deasupra nivelului marii, situata la 42 km de resedinta judetului, la 140 km de Constanta si la 266 km de Bucuresti. Calea ferata la 42 km (statia Bazargic).

Are 5.404 locuitori.
 

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la suma de 2.088.624 lei.
 

10 mori taranesti, comert dezvoltat de cereale animale, brânzeturi, lâna si peste uscat.
 

Gimnaziu român, gimnaziu bulgar, 2 scoli primare de stat, 2 gradini de copii, cercul cultural, 1 societate cooperativa, 1 societate sportiva « Trei Culori ».
 

2 biserici ortodoxe si 1 geamie.
 

Protopopiat ortodox.
 

Primarie, Judecatorie mixta, Perceptie, Politie, Capitania portului, Ocol silvic, Vama, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Agentie de pescarie.
 

Dispensar de stat, Casa asigurarilor sociale.