Vechime şi dezvoltare istorică. În cuprinsul judeţului C. se afla sub dominaţia romană, un centru militar, castrul Napoca, cu nume probabil autohton. Urmele lui se află în mijlocul Clujului.
 

Un drum roman lega Napoca de Apullum (Alba Iulia), loc de răsfirare a altor drumuri principale. Către miazănoapte, drumul ducea la Porolissum (Moigrad), centrul Daciei Nordice (Porolissensis), de care ţinea şi actualul judeţ al Clujului.
 

Judeţul C . este un vechiu ţinut voievodal. La 1370, este amintit aici « Ladislaus woywoda Olacorum ».
 

Numele Clujului sub forma lui românească - Clus, Castrus Clus, Clusium- se întâlneşte în documente începând din sec XII.
 

În timpul Reformei, « umaniştii » au văzut în acest nume, urmele lui « Claudium » roman. De aici a derivat forma lui pedantă « Claudiopolis » pe care saşii au tradus-o prin « Klausenburg ».
 

Primul castelan al Clujului, cunoscut documentar, este Toma, pomenit într-un testament din 1173. La 1183, aflăm cu acelaşi titlu pe un anume Gallus.

La 1267 Clujul împreună cu ţinutul său este dăruit episcopului Transilvaniei.

În împrejurimile Clujului, înflorea pe atunci o abaţie benedictină, fundată către anii 1061-1063 şi înzestrată la 1296 de regele Andrei II cu 40 de sate. Amintirea ei e perpetuată de numele Mânăşturului – aşezare curat românească în acele locuri.

În Cluj s-a născut la 23 februarie 1440 un fiu al românului Ioan Corvin - Matei – care avea să devină cel mai mare rege pe care l-a avut Ungaria.

Prin ţinutul Clujului au trecut în fruntea oştilor la anul 1556 Pătraşcu cel Bun, domnul Ţării Româneşti  şi Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei. Intrând în Cluj ei au pus în scaunul Ardealului pe nefericita « crăiasă » Isabella, văduva voievodului Ioan Zapolya.

La 5 februarie 1601, nobilii unguri au ars de viu la Cluj pe Baba Novac, generalul lui Mihai, venit aici ca sol al voievodului său, după lupta de la Mirislău, la George Basta.

Tot la Cluj s-a desfăşurat în 1894, încă un episod dureroa al istoriei noastre: procesul Memorandului.

Unirea a redat însă acestei cetăţi care a fost a asupririi, rolul ei firesc de cetate a romanităţii.
 

Monumente istorice. Casa lui Matei Corvin din Cluj, în care s-a născut gloriosul rege, restaurată în 1867.

Biserica romano-catolică Sf. Mihail din Cluj, în stil gotic transilvan începută în timpul Angevinilor, către 1320 şi terminată în 1444.

În urma ciumei care a bântuit în Cluj în 1738-1742 i s-a ridicat un somptuos portal în stil baroc.

Biserica greco-catolică “Calvaria” din Mănăştur.

Ruinele bisericii din Mănăştur, construită în 1601 de călugării benedictini, reconstruită de mai multe ori.

Castelul din Gilău, din secolul XII-XIII, în care şi-a avut reşedinţa Regina Isabella în secolul XVI. După « Anonymus Notar », cronicarul ungur din sec XIII, numele Gilăului ar deriva de la acela al voievodului Gelu, apărătorul eroic al patriei sale româneşti.

Biserica în stil gotic, din Someşeni, fostă a catolicilor, trecută apoi românilor uniţi.
 

Starea populaţiei. Judeţul C. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei, decemvrie 1930, un număr de 333.545 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:
 

b) Pe grupe de vârstă:
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Cluj a fost de 353.945 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 333.545 reprezintă un spor natural de 20.400 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 6,1 %.

Având ca pământ arabil 30 % din totalul suprafeţei sale, având un venit de peste 200 milioane lei anual numai din cultura grâului, judeţul Cluj nu este totuşi un judeţ agricol.
 

Caracterul său economic este determinat de municipiul Cluj, unul din cele mai mari centre urbane ale ţării, împrejurul căruia s-a dezvoltat o puternică industrie, favorizată de un subsol bogat.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 481.300 ha. Suprafaţa arabilă este de 145.710 ha, adică 30,27% din suprafaţa judeţului şi 0,49 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 7.689 ha, adică 5,28%, iar mica proprietate 138.021 ha, adică 94,72%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 109.313 ha, astfel repartizate:
 

Grâul ocupă 47.545 ha, cu o producţie de 617.455 chint. (prod medie la ha 13 chint.), în valoare de 244 mil. lei.
 

Porumbul ocupă 43.165 ha, cu o producţie de 429.261 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.).
 

Ovăzul ocupă 8.612 ha, cu o producţie de 82.912 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.) în valoare de 25 milioane lei.
 

Orzul ocupă 6.458 ha, cu o producţie de 78.289 chint. (prod. medie la ha 12,1 chint.).
 

Secara ocupă 3.521 ha, cu o producţie de 41.604 chint. (prod. medie la ha 11,8 chint.).
 

Meiul ocupă 12 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 7.835 ha repartizate astfel: trifoiul ocupă 3.539 ha, cu o producţie de 72.843 chint. fân (media la ha 20,6 chint.), şi 2.400 chint. sămânţă. Lucerna ocupă 2.235 ha, cu o producţie de 35.64 chint. fân (media la ha 24,8 chint.) şi 800 chint sămânţă (media la ha 0,4 chint.).
 

Plantele alimentare ocupă 2.907 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.512 ha, cu o producţie de 86.855 chint. (media la ha 57,4 chint.), în valoare de 11 milioane lei.
 

Varza ocupă 440 ha, cu o producţie de 9.105 chintale.
 

Plantele industriale ocupă 1.808 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 1.285 ha, cu o producţie de 7.176 chint. fuior (media la ha 5,5 chint.) şi 2.909 chint. sămânţă (media la ha 2,2 chint.). Floarea soarelui ocupă 393 ha, cu o producţie de 2.022 chint. (media la ha 5,1 chint.).

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (481.300 ha), ogoarele sterpe ocupă 23.847 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 56.736 ha, cu o producţie de 953.164chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.).
 

Păşunile ocupă 62.449 ha.
 

Pădurile ocupă 129.607 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 1.807 ha cu o producţie de 16.624 ( prod medie la ha 9,2 chint.).
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.976 ha.
 

Viţa de vie ocupă 192 ha cu o producţie de 9.240 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935:
 

Cai 8.001, boi 58.457, bivoli 26.869, oi 205.400, capre 6.991, porci 31.408, stupi sistematici 3.733, stupi primitivi 5.433
 

De remarcat marele număr de oi şi de bivoli.
 

Industrie. (Fără municipiul Cluj). Industria alimentară. 10 mori sistematice, 6 fabrici de spirt, 1 fabrică de ulei vegetal (la Dragu); Industrialemnului: 10 fabrici de cherestea, 1 fabrică de mobile împletite, de grădină (la Bucea). Industria materialelor de construcţie: 3 fabrici de ghips, brichete de talaş cu ciment pentru construcţii (la Poeni); Industria minieră: 1 exploatare de gaz metan la Sărmăşel, 5 mine de cărbune brun (4 la Aghireş şi 1 la Ticu); Cariere: nisip de cuarţ la Corneşti, ghips la Inucu, Stâna şi Turea, piatră calcară pentru fabricarea varului la Turea, piatră calcară pentru construcţii, şosele etc. la Turea, granit la Bologa şi Valea Drăganului, andezit-trachit la Bologa, tuf dacitic la Gilău.
 

Alte industrii. 1 fabrică de vată industrială (la Ciucea), 1 fabrică de pălării bărbăteşti (la Huedin), 1 fabrică de îngrăşăminte artificiale şi 1 de cretă şi produse chimico-industriale (ambele la Aghireş), 1 atelier mecanic de reparaţiuni la Sărmăşel.
 

Drumuri. Judeţul Cluj este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 3.639 km 674 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale. 243 km 002 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 134 km 802 m (pietruiţi şi pavaţi), iar municipiul şi oraşul Huedin 8 km şi 200 m.
 

Drumuri judeţene 420 km 836 m din care administraţia judeţului întreţine 396 km 174 m (pietruiţi).
 

Drumuri comunale 2.975 km 836 m.
 

Lungimea podurilor este de 15.906,00 metri repartizată astfel: podur i naţionale 3.326,30 m, judeţene 5.403,10 m şi comunale 7.176,60 m.
 

Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
 

• Turda – Cluj - Oradea.
• Cluj – Dej - Şomcuta.
• Reghin - Apahida.
• Cluj – Zalău

Cale ferată. Judeţul C. este străbătut de o reţea de cale ferată în lungime de

196 km din care 118 km linii principale simple şi 78 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale. Rapide: Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului

(Budapesta, Viena, Paris) Accelerate: Bucureşti - Halmeu (Praga).
 

Staţii importante: Cluj, Apahida, Călăţele, Mihai Viteazu, Ciucea.

Navigaţie aeriană. Plecare şi sosire pe aerodromul din Cluj.
 

Liniile L.A.R.E.S.: Cernăuţi – Cluj – Arad, Cluj – Satu-Mare, Cluj - Tg.- Mureş, Bucureşti - Cluj – Uzhorod – Pyestian - Praga.
 

Linia C.S.A.: Bucureşti – Cluj – Uzhorod - Praga.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Cojocna, staţiune balneară, situată în regiunea colinelor dimprejurul Clujului, la 335 m înălţime. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicaţiuni: reumatism, nevralgii, anemie, exudate cronice, tuberculoză ganglionară şi osoasă, scrofuloză. Instalaţiunile balneare sunt formate din trei piscine şi mai multe cabine pentru băi calde.
 

Anotimp: 1 iunie-30 septemvrie. Hoteluri, vile, case de închiriat. Doctor. Farmacie. Staţie c.f. la Cojocna şi la Tunel, pe linia Bucureşti – Oradea. Curse regulate de autobuze la Cluj.

Someşeni. Staţiune balneară, aşezată în imediata apropiere a Clujului. Ape cloruro-sodice şi nămol. Instalaţiuni pentru băi calde şi reci. Locuinţe din sat şi în Cluj. Anotimp: iunie- septemvrie. Gară locală.

Leghia, staţiune balneară de interes local, situată într-o regiune de dealuri împădurite, la 570 m înălţime. Climat subaplin, aer curat. Ape sulfatate. Indicaţiuni în cură externă: boli de inimă şi boli nervoase, în cură internă: boli de rinichi şi rachitism. Câteva cabine pentru băi calde şi 3 piscine pentru băi reci. Hotel, vile, locuinţe în sat. Gară la Aghireş pe linia Cluj – Oradea. Proprietatea minelor Şorecani. (Tic).

Ţăgşoru, mică staţiune neexploatată, ape minerale bogate în sulfat de sodiu, indicate ca purgativ.

Măguri, staţiune climatică alpină, admirabil situată într-una din cele mai frumoase regiuni ale munţilor Apuseni, la 1.350 m înălţime. Înconjurată de păduri împădurite, e ferită de vânturi şi are un aer puternic ozonizat. Staţiunea posedă şi câteva izvoare cu apă dulce, radioactivă.

Ştiinţă de carte. După datele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 275.984 locuitori, din care 64,5% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 69,6% bărbaţi ştiutori de carte şi 59,5% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:
 

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 72.342 loc. (13.231 mediu urban şi 59.111 mediu rural).
 

Şcoli superioare. Universitate cu Facultăţile de Medicină, Drept, Litere şi Filosofie şi Ştiinţe ; Academie de înalte studii comerciale şi industriale, Academie agricolă, Academie teologică ortodoxă, Academie teologică greco-catolică, Academie teologică reformată, Academie de muzică şi artă dramatică, Şcoala de conducători tehnici.

Şcoli secundare. 7 licee de băieţi, 3 licee de fete, Liceu comercial de băieţi, Gimnaziu comercial de băieţi, Şcoală normală de băieţi, Şcoală normală de fete, Gimnaziu mixt, Gimnaziu industrial şi tehnic, Şcoală profesională de fete, 2 şcoli de menaj.

Şcoli primare. 322, din care 288 rurale şi 34 urbane (273 şcoli de stat şi 49 confesionale), cu un număr total de 42.137 elevi (7.845 mediu urban şi 34.292 mediu rural) şi cu 728 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 22, din care 7 rurale şi 15 urbane, cu un număr total de 31.696 copii (512 mediu urban şi 1.184 mediu rural) şi cu 32 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. Instituţii dependente de Universitatea « Regele Ferdinand » din Cluj: Institutul de anatomie descriptivă, Institutul de anatomie patologică, Institutul de medicină legală, Institutul de fiziologie, Institutul de higienă, Institutul de istologie şi embriologie, Institutul de patologie, Institutul de istorie a medicinei, Institutul de istorie naţională, Institutul de istorie universală, Institutul de psihologie, Institutul de zoologie, Institutul de speologie, Institutul de botanică, Institutul de mineralogie şi petrografie, Institutul de geologie şi paleontologie, Laboratoarele pentru studiile experimentale, Seminarii, Clinici universitare, numeroase muzee, Biblioteci, una dintre cele mai frumoase grădini botanice din Europa, cu un mare herbar, Observator astronomic, Observator meteorologic şi altele. Extensiunea universitară pentru răspândirea şi popularizarea ştiinţei, Soc. de Ştiinţe, numeroase publicaţiuni periodice de specialitate.
 

Asociaţia « Astra » cu sediul în municipiul Cluj şi cu organizaţii locale în Almaş, Câmpia, Huedin şi Mociu. Sediul secţiilor ştiinţifice-literare ale asociaţiunii « Astra » se află la Cluj.

Liga Culturală activează în municipiul Cluj.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 43 cămine culturale, 17 societăţi muzicale şi 6 biblioteci, adică în total 66 organizaţii culturale, dintre care 19 au personalitate juridică.

În municipiul Cluj mai activează Soc. naţional-culturală „Crişana”, Asociaţia literară ştiinţifică şi culturală a colaboratorilor revistei Ardelene (A.C.R.A.), Cercul „Ronsard” pentru răspândirea limbii şi literaturii franceze, Uniunea „Muzeul Ardelean”, Casina naţională, Frăţia ortodoxă română, Casa naţională, Soc. „Şoimii Carpaţilor”, Soc. de sociologie, Cercul catolicilor, Acţiunea patriotică, Soc. maghiară literară ardeleană, Soc. de studii psihice, 2 teatre, Operă, 8 cinematografe.

Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 42,7% sunt greco–catolici şi 19,2 % ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 catedrală ortodoxă, 84 biserici şi 2 capele ortodoxe, 117 biserici şi capele greco-catolice, 76 reformate (calvine), 1 evanghelico-luterană, 2 unitariene, 21 case de rugăciune sectante, 21 sinagogi şi o casă de rugăciuni evreiască.
 

Mânăstirea piaştrilor şi Mânăstirea franciscanilor (ambele la Cluj).
 

Instituţii bisericeşti. Episcopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia greco-catolică a Gherlei şi a Clujului, Episcopie reformată, Episcopie unitariană, Consiliu romano-catolic, Protopopiate ortodoxe, Protopopiate greco-catolice, Protopopiat reformat.

Organizare administrativă. Capitala judeţului C. este municipiul Cluj. Judeţul are 2 oraşe (Cluj şi Huedin) şi 230 sate, împărţite astfel:
 

• Plasa Aghireşu - 28 sate
• Plasa Borşa - 21 sate
• Plasa Călata - 25 sate
• Plasa Cluj - 27 sate
• Plasa Gilău - 24 sate
• Plasa Hida - 28 sate
• Plasa Huedin - 28 sate
• Plasa Mociu - 28 sate
• Plasa Şărmaşu - 21 sate

Organizare sanitară. Spitale de stat: Clinicile universitare, Spitalul epidemic, Spitalul de cancer, Spitalul ortopedic, Spitalul militar şi sanatoriul « Stella » (toate în municipiul Cluj), Spitalele din Huedin, Mociu şi Sâncraiu, Sanatoriul pentru tuberculoşi din Săvădisla.
 

În municipiul Cluj mai sunt: Spitalul comunal de femei, 2 spitale, 5 sanatorii particulare, 17 dispensare de stat şi 2 dipensare particulare.

Dispensare de stat la: Aghireşu, Apahida, Aschileu-Mare, Bălceşti, Borşa, Călăţele, Cojocna, Gilău, Hida, Măguri, Mărgău, Mânăstireni, Nădăşelu, Panticeu, Săvădisla, Ticu şi Zimboru.

Serviciu sanitar judeţean şi serviciile sanitare ale oraşului Cluj şi Huedin.

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale din Cluj are un cămin pentru asiguraţi la Bucea şi organizaţii medicale la Cluj, Huedin, Aghireş, Călăţele, Gilău, Hida, Apahida şi Bălceşti, cu un total de 44 medici şi 5 farmacişti.
 

Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale întreţine în judeţ următoarele aşezămite: Institutul pentru ocrotire “Principesa Elena”, Aşezământul pentru ocrotirea orbilor şi surdo-muţilor, Aşezământul pentru ocrotirea debililor mintali, Institutul de orcotire “M. Sa Elena”, Institutul Surorilor de ocrotire.

În municipiul Cluj mai activează:

Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Caritatea », Secţia medicală a « Astrei », Soc. « Principele Mircea », Soc. « Frăţia Maria », Soc. femeilor greco-catolice, Soc. « Armata Sfintei Cruci », Gruparea femeilor române pentru procurare de lucru, Reuniunea femeilor luterane, Reuniunea femeilor luterane maghiare, Reuniuna femeilor unitariene, Reuniunea femeilor izraelite, Soc. romano-catolică de ocrotire a mamei şi a copilului, Centrul pentru ocrotirea copiilor izraeliţi, Reuniunea femeilor universitare, Soc. « Sanatoriul muncitoresc », Biroul de ocrotiri al municipiului Cluj, Soc. « Salvarea » pentru ajutorul imediat al accidentaţilor, Oficiul de plasare, 5 aziluri de bătrâni, 1 cămin de servitoare, 1 internat pentru copii şi 3 leagăne pentru sugaci.

În comuna Someşul-Cald se află o colonie de vară pentru tineret.

• Cluj, capitala judetului
  Stema. Pe scut albastru, un zid de cetate de argint, umplând câmpul inferior al scutului, cu 3 turnuri crenelate, pătrate, ieşind din el; cel din mijloc mai înalt, cu ferestre negre, poarta cetăţii cu gratii şi deschisă pe fond negru.
  Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri. Este vechea stemă.
  Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. Clujul este o veche aşezare dacă, din care s-a constituit mai apoi municipiul roman «Napoca », centru militar însemnat pe valea Someşului, care apare din nou în veacul XII, sub denumirea de «Castrum Clus ».
  În 1267, Clujul împreună cu ţinutul său este dăruit episcopului Transilvaniei.
  În anul 1405, Sigismund de Luxenburg, regele Ungariei, l-a declarat oraş liber.
  În Cluj s-a născut la 23 Februarie 1440 Matei Corvinul, fiul lui Iancu Vodă de Hunedoara, care avea să fie cel mal mare rege al Ungariei.           
  În Cluj au intrat în 1556, înainte de oştenii lui Mihai Pătraşcu cel Bun şi Alexandru Lăpuşneanu, voevozii celor două ţări de peste munţi spre a pune în scaun pe Isabella, văduva lui Ioan Zapolya.
  În Cluj a fost ars de viu la 5 Februarie 1601 Baba Novac, gloriosul general al lui Mihai.
  Tot în Cluj s-a desfăşurat în 1894 durerosul proces al « Memorandului ».
  În Cluj, pe urmele universităţii create de maghiari în 1872 cu scopul de a desna ţionaliza pe români, s-a creat în 1919 Universitatea românească Ferdinand I, care stă, prin operele sale de cultură, în fruntea instituţiunilor de acest gen.
  Clujul este din 1920 sediul unei episcopii ortodoxe, menite să continue existenţa străvechilor episcopii a Feleacului - creaţie a lui Ştefan cel Mare din 1488 - şi a Vadului (1523-1631).
  Monumente istorice. Resturi din zidurile cetăţii Clujului, cu un bastion bine
  conservat. Cetatea a fost ridicată în 1785 după planurile generalului Steinville.
  Casa lui Matei Corvin, în care s-a născut gloriosul rege, restaurată în 1867.
  Biserica romano-catolică  “Sf. Mihail », în stil gotic transilvan, începută sub Angevini către 1321 şi terminată în 1444.
  În urma ciumei care a bântuit în Cluj în 1738-1742, i s-a ridicat un somptuos portal în stil baroc.
  Biserica greco-catolică «Calvaria » din Mănăştur.
  Ruinele bisericii din Mănăştur, construită în 1061 de călugării benedictini, reconstruită de mai multe ori.
  Populaţie
  Municipiul C. avea în  1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 98.569 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1Iulie 1937) este de 99.720 locuitori.
  Economie
  Industrie şi comerţ. Înzestrat cu o puternică industrie, Clujul prelucrează materiile prime ale regiunii, trimiţându-le ca produse industriale până în cele mai depărtate unghiuri ale ţării.
  Industria alimentară: 5 mori, 3 fabrici de pâine, 1de salam, mezeluri şi brânzeturi, 3 de spirt şi băuturi spirtoase, 1de bere, 3 de uleiu vegetal, 1de oţet, 4 de ciocolată şi bomboane şi 3 de ghiaţă artificială.
  Industria textilă: 4 fabrici de tricotaje, 1 de ţesături de bumbac, 1 de ciorapi, 1 de basmale şi 1de pâslă.
  Industria chimică: 2 fabrici de diverse produse chimice, 1 de săpun, 1 de produse farmaceutice, 1 de articole de celuloid, 1de chibrituri, 1de gaz de iluminat, cocs
  şi gudron, 1de clei şi 3 de boiangerie şi curăţătorie chimică.
  Industria metalurgicâ : 7 turnătorii şi fabrici de tuburi, ţevi, armături, şuruburi, nituri, clanţe de uşi, obiecte casnice etc., din fontă, plumb, cositor, aramă, aluminiu, 1 fabrică de maşini, 1 de caroserii de automobile, 1 de lacăte, 1 de tacâmuri şi articole de argint, 1de ţesături de sârmă şi 1atelier mecanic de reparat automobile.
  Industria pielăriei : 2 fabrici de pielărie, 1de încălţăminte şi 1de pielărie, încălţăminte, curele de transmisiune etc.
  Industria lemnului: 1 fabrică de cherestea, 4 de mobile, 2 de tâmplărie, 1 de articole de lemn (strungărie şi jucării de lemn) şi 1 de volin.
  Industria materialelor de construcţie: 3 fabrici de cărămidă, 1de cărămidă şi pământ refractar, 1de cărămidă, ţiglă şi piatră cioplită, 1de plăci de mozaic şi 1de ghips. Industria electro-tehnică: 1 fabrică de aparate şi maşini electrice, 1de becuri şi 1de ţevi
  Bergman şi articole electrice.
  Hârtie şi arte grafice: 1 fabrică de mucava, 1de cartonaje şi 11 tipografii.
  Alte industrii:1 fabrică de porcelan şi teracotă, 1manufactură de tutun.
  Dintre întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Molnar şi Pinter, moară (inv. 12), „Familia », brutărie (soc. 5, inv. 3), Vlad şi Co., mezeluri, unt, brânzeturi (inv. 8), Wertheimer Maximilian, spirt şi băuturi spirtoase (soc. 2, inv. 5), „Ursus », fabrică de bere (soc. 35, inv. 51), „Melissa », bomboane şi ciocolată (soc. 12, inv. 11; nu lucrează), „Fa-
  brica de ghiaţă a oraşului Cluj” (inv. 6), „Corvin », ghiaţă artificială (inv.6), Societatea Textilă Belgo-Română (soc. 25, inv.15), „Ady”,  ciorapi (soc. 4, inv. 10), „Chibriturile” (inv. 86), Compania de Gaz (soc. 5, inv. 45), Herczeg Géza, fabrică chimică (inv. 6), „Turnătoria de fier şi fabrica de maşini din Cluj” (soc. 8, inv. 30),  „Sedan », caroserii de automobile (inv. 8), „Dermata », pielărie, încălţăminte, etc. (soc.
  80, inv. 268), „Dacia », pielărie (soc. 5, inv. 9), „Transilvania”,  mobile (inv. 40; nu lucrează), Cărămidăria oraşului Cluj  (3 fabrici, soc. 4, inv. 37),  Industria de lut şi piatră (soc. 6, inv. 6), „Energia », electrotehnice Bucureşti (fabrica din Cluj, inv. 30; nu lucrează),” „Minerva » tipografie (soc. 6, inv. 8), „Naţionala », tipografie (soc. 3, inv. 7), „Concordia” (Ellenzék), tipografie (soc. 10, inv. 4), Bernat Mauriţiu, tipografie (inv. 5), „Iris », porcelan, teracotă, etc. (soc.2, inv. 45).
  Manufactura de tutun C.A.M.
  Comerţ. Aşezat în centrul unei regiuni agricole şi industriale foarte productivă şi favorizat de căi de comunicaţie excelente, Clujul ocupă un rol important în comerţul de produse agricole, animale, produse animale şi produse industriale. Bâlciuri anuale: 10 Ianuarie, 12 Martie, 27 Aprilie, 2 Noemvrie.
  Instituţii de credit. Banca Naţională (sucursală), Banca Românească (sucursală), Banca Generală a Ţării Româneşti (sucursală), Banca Centrală pentru Industrie
  şi Comerţ, Banca Comercială şi Industrială, Banca Agrară, Banca “Transilvania », Banca “Albina », Banca de Scont şi Schimb din Ardeal, Banca Economică Ardeleană, Banca de Agricultură şi Casa de Economie, Banca învăţătorilor, Banca Mobiliară “Hermanstädler Aigemeinesparcassa”, Institutul de Credit şi Economii “Economul », Institutul comercial de Credit, Casa de păstrare şi Banca de credit din Cluj, Institutul de credit şi economii « Coroana », Casa de păstrare a agronomilor, Institutul de credit şi economii « Vatra », Reuniunea de credit a economilor din Cluj, Alianţa cooperativelor de economie şi credit, Banca “Dr. Bornemisa », Banca cooperativă “Dacia », Banca populară “Cluj-Mănăştur », Banca cooperativă “Zsugori”, Banca mică evreiască pentru comercianţi, Banca  “Ajutorul », Banca Ardeleană şi casa de economie, Banca “Economia» Banca Română Clujană, Banca Voluntarilor, Asoc.
  de credit P.T.T., Banca de credit comercial, Banca « Iliescu », Banca de credit Transilvănean, Casa de împrumut pe amanet « Braşoveana », Banca de credit mărunt şi economie.
  Finanţe publice. Bugetul municipiului C. pe exerciţiul 1936/1937 prevede 108.067.055 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Universitatea “Regele Ferdinand I”, cu facultăţile de Medicină, Drept, Litere şi Filozofie şi Ştiinţe, Academie de Înalte studii comerciale şi industriale, Academie agricolă, Academie teologică ortodoxă, Academie teologică greco-catolică, Academie teologică reformată, Academie de muzică şi artă dramatică, Şcoală de conductori tehnici, Liceul de băeţi « Gh. Bariţiu”, Seminar pedagogic universitar, Liceul «Gh. Anghelescu”, Liceul romano-catolic de băieţi., Liceul reformat de băieţi, Liceul unitarian de băieţi, Liceul evreesc « Tarbut », Liceul de
  fete « Regina Maria », Liceul de fete «Principesa Ileana », Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Gimnaziu comercial de băieţi, Gimnaziu comercial de fete,
  Şcoală normală de băeţi, Şcoală normală de fete, Institutul catolic « Marianum » de fete (cu liceu şi şcoală superioară de comerţ), 2 şcoli de menaj, 33 şcoli primare (dintre care 14 confesionale), 14 grădini de copii (dintre care 6 confesionale) şi 2 şcoli de aplicaţie.
  Instituţii culturale. Pe lângă Universitaten din Cluj funcţionează următoarele instituţii ştiinţifice: Institutul de istoria medicinei, Institutul de anatomie descriptivă,
  Institutul de anatomie patologică, Institutul de medicină legală, Institutul de fiziologie, Institutul de radiologie, Institutul de higienă, Institutul de istologie şi em-
  briologie, Institutul de patologie, Institutul de balneologie şi fizioterapie, Institutul de istorie naţională, Institutul de istorie universală, Institutul de psihologie, Institutul de biologie, Institutul de zoologie, Institutul de speologie, Institutul de botanică (ge-
  nerală şi sistematică), Institutul de mineralogie şi petrografie, Institutul de geologie şi paleontologie, Laboratoare pentru studiile experimentale, Seminarii, Clinici universitare, una dintre cele mai frumoase grădini botanice din Europa, cu un mare herbar, Observator astronomic, Observator meteorologic, Muzeul etnografic al
  Carpaţilor cu un parc etnografic, Muzeul Naţional transilvănean, Muzeul limbii
  române, Muzeul etnografic, Muzeul de arte şi meserii, o mare bibliotecă universitară, Biblioteca muzeului naţional transilvănean, Biblioteca populară, Extensiunea universitară pentru răspândirea şi popularizarea ştiinţei, Soc. de ştiinţe,
  numeroase publicaţiuni periodice de specialitate.
  Dintre asociaţiile culturale care activează în municipiul Cluj, se remarcă: Asociaţia « Astra » pentru literatura şi cultura poporului român, Liga Culturală, Soc. naţional- culturală « Crişana », Soc. etnografică română, Asociaţia literară ştiinţifică şi culturală a colaboratorilor revistei ardelene (A.C.R.A.), Cercul « Ronsard » pentru răspândirea limbii şi literaturii franceze, Uniunea « Muzeul ardelean », Casina naţională, Casa naţională « Frăţia ortodoxă română », Soc. de sociologie, Soc.
  «Şoimii Carpaţilor », Cercul catolicilor, Acţiunea patriotică, Soc. maghiară literară ardeleană, Soc. de studii psihice, Asociaţia culturală maghiară. « E.M.K.E. ».
  Orchestră filarmonică de concert, Soc. Filarmonică “Gh. Dima”, 6 coruri, 26 soc. sportive. Opera Română, Teatrul Naţional, Teatrul “Davila” (maghiar), 8 cinematografe.
  Ziare şi reviste. «  Patria » (cotidian), «Naţiunea Română» (cotidian), «  Dacia Nouă » (cotidian), «  România Nouă» (cotidian),2 « Gazeta» (cotidian), «  Buletinul Justiţiei » (cotidian), « Societatea de Mâine» (săptămânal), «  Bomba » (săptămânal), « Consum» (săptămânal), «  Foaia Noastră » (săptămânal), «  Lumea şi Ţara»
  (săptămânal), «  Renaşterea » (săptămânal), «  Textila» (săptămânal), « Curierul Creştin» (bilunar), «  Fierul» (bilunar), «  Monitorul Fierului » (bilunar), « Piele şi Ghete» (bilunar), «  Revista Morarilor» (bilunar), « Agricultura Nouă» (lunar), « Buletinul Oficial al Camerei de Comerţ şi Industrie» (lunar), « Carpaţii» (lunar),
  « Clinica et Laboratorium » (lunar), «Clujul Medical» (lunar), « Constructorul» (lunar), « Cuvântul Notarului» (lunar), « Funcţionarul particular, angajatul comercial» (lunar), « Gând străjeresc» (lunar), « Gazeta Ilustrată» (lunar), « Grădina mea» (lunar), « Glasul Ardealului» (săptămânal), « Libertatea» (săptămânal),  « Monitorul Grafic Român» (lunar), « Observatorul Social Economic» (lunar), «  Oro-
  logiul» (lunar), «  Ofensiva Română» (săptămânal), « Poporul» (bilunar),  « Papyrograph» (lunar), « Ph armacia » (lunar), «Revista Drogueriei şi Parfumeriei »  (lunar), « Revista Enciclopedică» (lunar), «  Revista Stomatologică» (lunar), «  Satul şi Şcoala» (lunar), «  Viaţa Administrativă» (lunar), « Viaţa dentară» (lunar), « Revista de Ortopedie şi de Chirurgie Infantilă» (trimestrial), « Anuarul Grafic»
  (anual), « Buletinul oficial al municipiului Cluj », « Clujul Creştin »,
  « Jurisprudenţa », «  Magazin », « Typograph » (bilunar), «Viaţa ilustrată», «Deutsche Zeitung » (cotidian), «Rumänischer Lloyd» (săptămânal), «Bekleidungs und Leder
  Arbeiter » (lunar), « Das Heilige », « Das heilige Kreuz », « Ellenzek >) (cotidian), «Estilap» (cotidian), « Jó Estet » (cotidian), « Keleti Ujság » (cotidian), « Magyar Ujság» (cotidian), « Uj Kelet » (cotidian), « Az Apostol » (săptămânal), « Erdelyi Sze-
  mie » (săptămânal), « Erdely  Gazda » (săptămânal), « Független Ujság » (săptămânal), « Hölgyfutár » (săptămânal), « Magyar Nép » (săptămânal), « Erdelyi Tudosito » (de 3 ori pe lună), « Uj Cimbora » (de 3 ori pe lună), «Garaboncias » (bilunar), «Pasztortüz » (bilunur), « A Hirnok »  (lunar), « Az En Kicsinyeim » (lunar), « Cipészek Szaklapja » (lunar), « Gazda » (lunar), « Helikon » (lunar), « Ifju » (lunar), « Jó barát » (lunar), « Katolikus Világ »(lunar ), « Kertgazdaság » (lunar), « Kiáltoszo » (lunar), « Magán Alkalmazott » (lunar), « Méhézeti Közlöny » (lunar), « Mezogazda-sági Szemle» (lunar), «Müveszeti Szalon » (lunar), «Orvosi Szemie » (lunar), « Refor mátus Család » (lunar), « Riport » (lunar), « Ruhaszati es Böripari Munkás » (lunar),
  «Szövetkezeti Ertesitö” (lunar), « Transzilvánia » (lunar), « Tudösito » (lunar),
  « Keresztyen Közlöny » (trimestrial) .
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Catedrală ortodoxă, 2 biserici şi 2 capele ortodoxe, 6 biserici şi 2 capele greco-catolice, 6 biserici romano-catolice, 4 biserici reformate, 1evanghelico-luterană, 1 unitariană, 1casă de rugăciuni baptistă, 1
  adventistă, 4 sinagogi şi 1casă de rugăciuni evreiască.
  Instituţii bisericeşti. Episcopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia greco-catolică a Gherlei şi Clujului, Episcopia reformată şi Episcopia unitariană. 1 protopopiat ortodox, 1greco-catolic, 2 romano-catolice şi 1reformat
  Administraţie
  Municipiul C., reşedinţa judeţului Cluj, este situat la 448 km de Bucureşti şi legată de capitala ţării printr-o auto-stradă Giurgiu (sau Olteniţa) - Bucureşti - Cluj - Oradea.
  Staţie c.f. pe linia principală: Bucureşti-Braşov-Cluj- Oradea, Aerodrom şi aerogară pe liniile Cernăuţi-Cluj- Arad; Cluj-Satu-Mare; Cluj-Tg.-Mureş; Bucureşti-Cluj -Uzhorod-Pystian-Praga şi Bucureşti-Cluj- Uzhorod- Praga.
  Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Curte de apel, Curte administrativă,
  Tribunal, Judecătorie urbană, Judecătorat general al finanţelor, Direcţiunea apelor pentru Transilvania şi Banat, Direcţiunea IX de poduri şi şosele, Direcţiunea regională a asigurărilor sociale, Direcţiunea regională a ocrotirilor sociale, Direcţiunea regională a gazului natural, Direcţiunea regională R.M.S., Direcţiunea regională zootehnică şi sanitară-veterinară, Direcţiunea serviciului hidraulic pentru Transilvania şi Banat, Direcţiunea XI regională sanitară, Direcţiunea regională C.F.R., Inspectorat comercial,
  Inspectorat de muncă, Inspectorat general geodezic şi cadastral, Inspectorat general de siguranţă, Inspectorat tehnic şi industrial, Inspectorat industrial, Inspectorat al instruc-
  ţiunii, Inspectorat al surorilor de ocrotire, Cameră de industrie şi comerţ, Cameră de muncă, Cameră de agricultură, Consilierat agricol, Comisariat regal de finanţe, Co-
  misie judeţeană pentru reforma agrară, Chestură de poliţie, 2 oficii P.T.T. de stat, 4 oficii P.T.T. autorizate, Oficiu telefonic, Administraţie financiară, Gardă financiară, 3 percepţii fiscale, Percepţie comunală, Revizorat şcolar, Serviciu statistic pentru industrie şi comerţ din Transilvania, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar muni-cipal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar municipal, Ocol silvic, Oficiu silvic, Oficiul stării civile, Oficiul veniturilor comunale, Birou silvic de control, Birou de măsuri şi greutăţi, Pompieri.
  Consulate : al Franţei, al Italiei, al Angliei, al Ungariei, al Germaniei, al Cehoslovaciei.
  Asociaţii. Baroul avocaţilor, Baroul notarilor publici, Asociaţia magistraţilor, Asociaţia generală a medicilor stomatologi, Asociaţia doctorilor dentişti din Cluj, Soc. română de ortopedie, Asociaţia de ocrotire a medicilor minoritari, Asociaţia moaşelor şi agenţilor sanitari, Asociaţia surorilor de ocrotire, Sindicatul profesional al
  farmaciştilor din Ardeal şi Banat, Asociaţia farmaciştilor din Ardeal şi Banat, Asociaţia profesorilor medico-pedagogici, Asociaţia învăţătorilor din Ardeal, Banat şi părţile ungurene, Asociaţia asistenţilor Academiei de agricultură Cluj, Asoc. profesorilor dela Academia comercială Cluj, Asociaţia licenţiaţilor Academiei comerciale din Cluj, Societatea absolvenţilor şcoalei de agricultură, horticultură,
  viticultură şi economie casnică «Ogorul”,  Soc. profesorilor din Cluj, Soc. asistenţilor şi preparatorilor facultăţii de medicină Cluj, mai multe asociaţii studenţeşti
  profesionale, Corporaţia contabililor şi funcţionarilor cooperatori din România, Asociaţia generală a conductorilor tehnici din România, Asociaţia ajutorilor de ingineri din Ardeal şi Banat, Sindicatul central al ziariştilor din Ardeal şi Banat, Sindicatul presei române din Ardeal, Asociaţia presei poporale române din Ardeal şi Banat, Soc. ziariştilor minoritari, Cercul militar, Cercul militar al subofiţerilor reangajaţi, Uniunea foştilor voluntari români din răsboiul de întregirea
  neamului, Soc. “Izbânda”  I.O.V. de răsboiu a debitanţilor şi concesionarilor de stat, judeţ şi comună, Uniunea foştilor întemniţaţi politici şi internaţi în răsboiul pentru întregire, Asociaţia foştilor gardişti şi legionari români luptători în campania 1918-1919, Acţiunea patriotică, Asociaţia mutilaţilor invalizi din răsboiu, Uniunea funcţionarilor forestieri, Asociaţia funcţionarilor administrativi, Reuniunea notarilor comunali şi cercuali, Cercul personalului C.F.R. Cluj, Cercul de studii şi ajutoare al funcţionarilor Primăriei Cluj, Sindicatul funcţionarilor particulari, Asoc. personalului administrativ şi tehnic al Universităţii Cluj, Soc. de ajutor a gradelor inferioare din Primărie, Asoc. funcţionarilor judecătoreşti, Asociaţia conductorilor şi factorilor poştali, Asociaţia funcţionarilor particulari, Asociaţia pensionarilor C.F.R., Asociaţia pensionarilor civili din România, Asociaţia subofiţerilor pensionari, Uniunea generală a industriaşilor din România, Uniunea marilor industriaşi, Asociaţia indus-
  triaşilor de carne, Uniunea fabricanţilor autorizaţi de băuturi spirtoase, Uniunea industriaşilor din Cluj, Sindicatul fabricanţilor de ciocolată, bomboane, etc., Uniunea generală a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni, Blocul economic, Soc. de agricultură, Asociaţia transilvăneană de stupărie, Soc. agrară ardeleană, Soc. podgorenilor şi cultivatorilor de pomi, Asociaţia “ Matca”  a agricultorilor,
  Sindicatul profesional al hotelierilor, restauratorilor, etc., Uniunea proprietarilor de case, Sindicatul comercianţilor exportatori şi importatori de piei, Sindicatul comercianţilor de sdrenţe, Reuniunea comercianţilor, meseriaşilor şi industriaşilor, Sindicatul proprietarilor de autobuse “Rapid”, Sindicatul comercianţilor de piele, Soc.”Transilvania” pentru creşterea calului de provenienţă românească, Asociaţia pentru creşterea animalelor mici domestice, Reuniunea de prăsit câini de rasă, Sindicatul consumatorilor de gaz metan, 4 asociaţii minoritare pentru susţinerea intereselor membrilor, 39 asociaţii şi sindicate muncitoreşti, pe bresle.
  Edilitate. Uzină electrică, uzină de gaz, uzină de apă, apaduct, canalizare, paviment, abator comunal, serviciu de ecarisaj, 3 parcuri publice (Grădina Bărnuţiului, Parcul
  Voevodul Mihaiu şi Parcul etnografic), grădină botanică, baie comunală, strand, arenă sportivă.
  Sănătate publică. Clinicele universitare (chirurgicală, medicală, ginecologică şi obstetrică, dermato-venerică, infantilă, stomatologică, otorinolaringologică,
  oftalmologică, neurologică, şi psihiatrică); Spitalul epidemie, Spitalul de cancer, Spitalul ortopedic, Spitalul militar şi Sanatoriul « Stella » (toate de stat), Spitalul de femei comunal, Spitalul reformat, Spitalul evreesc, Sanatoriul “Parc”, Sanatoriul
  ”Charité”,  Sanatoriul “Cosmutza " (tuberculoşi), Sanatoriul “ Dr. Lenghel» şi Sanatoriul “Dr , Koleszar”, Dispensarul antituberculos, Dispensarul “ Principele Mircea”, Dispensarul Casei de Asigurări Sociale, Dispensarul “Principele Mihai”, Dispensarul “Ştefania », Ambulator policlinic, Policlinica C.F.R., Policlinică
  dentară, Secţia medicală a “Astrei”.,
  Asistenţă şi prevedere socială. Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine în municipiul Cluj Institutul de ocrotire «Principesa Elena», Aşezământul pentru ocrotirea orbilor şi surdomuţilor (60 ocrotiţi), Aşezământul pentru ocrotirea debililor mintali (40 ocrotiţi), Institutul surorilor de ocrotire “M. S. Elena”  (75 ocrotiţi), Casă de asigurări sociale, Societatea “Crucea Roşie”, Oficiu I.O.V., Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Societatea “Caritatea”, Soc. “Principele Mircea”, Soc.”Frăţia Maria », Soc. femeilor creştine, Soc. femeilor greco-catolice, Soc. “Armata Sf. Cruci”, Gruparea femeilor române pentru procurarea lucrului, Reuniunea femeilor luterane, Reuniunea femeilor luterane maghiare, Reuniunea femeilor unitariene, Reuniunea femeilor izraelite, Soc. romano-catolică pentru ocrotirea mamei şi a copilului, Centrul pentru ocrotirea copiilor izraeliţi, Soc.  « Sfătuitorul tineretului”, Soc. “Ocrotirea tinerelor fete”, Reuniunea femeilor universitare, Soc. « Sanatoriul muncitoresc », Biroul de ocrotiri al municipiului Cluj, Soc. « Salvarea »  pentru ajutor imediat accidentaţilor, Oficiu de plasare, 5 aziluri de bătrâni, 1 cămin pentru servitoare, 1 internat pentru copii şi 3 leagăne pentru sugaci. 
   

Huedin, comună urbană, aşezată în vestul judeţului, pe Crişul-Repede, la poalele muntelui Vlădeasa. Staţie c.f. pe liniile Bucureşti – Cluj – Oradea şi Huedin- Călăţele.

Are 5.459 locuitori.
 

Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 (prevederi): venituri şi celtuieli se ridică la 3.970.948 lei.

1 moară sistematică, 1 fabrică de gips, 1 fabrică de pălării bărbăteşti.
 

Banca « Vlădeasa », Banca de credit şi păstrare, Banca cooperativă de credit, Banca populară « Fântânele ».
 

Gimnaziu mixt, Gimnaziu industrial şi tehnic, 1 şcoală primară, 1 grădină de copii.
 

Despărţământ al Asociaţiei penru cultura şi literatura poporului român « Astra », Asociaţia culturală « Înfrăţirea », 6 soc. sportive, 1 soc. de vânătoare, 1 cinematograf.
 

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 casă de rugăciune baptistă, 2 sinagogi. Protopopiat ortodox.
 

Pretură, Primărie, Judecătorie mixtă, Notar public, Serviciu de control, Regiune agricolă, Ocol silvic, Percepţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic.
 

1 spital de stat, 1 dispensar, circumscripţie medicală.
 

Asoc. de binefacere a femeilor ortodoxe române, Asoc. de binefacere a femeilor greco-catolice « S-ta Maria ».
 

Şărmăşelu. Comună rurală aşezată în mijlocul « Câmpiei », este un important centru de extragere a gazului metan.
 

Apahida. Nod de cale ferată(ramura spre Dej).