Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Fălciu ale cărui margini, înainte de 1812 se întindeau şi peste Prut şi-a luat numele de la târgul Fălciului care i-a fost capitală până în 1832.
 

În limitele sale actuale, la Crasna, Bogdan, domn al Moldovei, tatăl marelui Ştefan, învinse şi puse pe fugă în 1451 o armie polonă.
 

Huşi, capitala de azi, este o veche aşezare, al cărui nume derivă, după profesorul Iorga, de la numele unui « Husul », şi nu de la Husiţii presupuşi în jurul coloniei catolice din Corni.

Între 1494-1495, Ştefan cel Mare a înălţat în Huşi ctitoria sa, devenită la sfârşitul sec XVI biserica episcopală, odată cu instalarea în Huşi a celui de-al patrulea episcop din Ţara Moldovei.

La Stănileşti pe Prut s-a dat în 1711 bătălia Ruşilor lui Petru cel Mare şi al Moldovenilor cu Turcii care, pierdută de cei dintâi, a atras retragerea în Rusia a lui Dimitri Cantemir, învăţatul principe al Modovei.

Pacea care a urmat s-a încheiat la Fălciu, capitala judeţului.
 

Monumente istorice. Biserica Episcopiei Huşilor, înălţată de Ştefan cel Mare în 1494-1495. Posedă odoare de mare valoare istorică.

Biserica « Buna Vestire » din Brădiceşti, ctitorie din 1634.

Starea populaţiei. Judeţul F. are, după rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, un număr de 113.049 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:
 

a) Pe oraşe şi plăşi, după sex:

Unităţi administrative	Numărul locuitorilor
	Total	Bărbaţi	Femei
Total judeţ	113	55.33	57.72
Oraşul Huşi	16.79	8.164	8.628
Total rural	96.26	47.16	49.09
1.       Plasa Fălciu	44.75	22.02	22.73
2.       Plasa M. Kogălniceanu	51.51	25.15	26.36

b) Pe grupe de vârstă:
 

Grupe de vârstă	Locuitori	Grupe de vârstă	Locuitori
Toate vârstele	113	30-49 de ani	24.08
0- 9 ani	33.51	50-69 de ani	11
10-29 ani	41.75	70 de ani şi peste	2.09
		Vârstă nedeclarată	624

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul F. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 – 1936 sunt următoarele:
 

Anual	Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proporţii la 1.000 locuitori
		Născuţi vii	Morţi	Excedent natural	Născuţi vii	Morţi	Excedent natural
1930 - 1935 (medie anuală)	-	5.308	3.292	2.016	44,9	27,8	17,1
1931	114	5.158	3.31	1.848	45,3	29,0	16,3
1932	116	5.591	3.771	1.82	48,2	32,5	15,7
1933	117.7	5.045	2.617	2.428	42,9	22,2	20,7
1934	120.4	5.521	3.311	2.21	45,9	27,5	18,4
1935	122.4	5.223	3.45	1.773	42,7	28,2	14,5
1936	123.9	5.255	3.845	1.41	42,2	31,0	11,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului F. a fost de 125.640 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 113.049 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 12.951 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 11,1%.

Judeţ mic, lipsit de posibilităţi economice.
 

Odinioară a avut mai multă viaţă. Era străbătut de două mari drumuri spre Basarabia, ambele părăsite azi: unul trecea prin Huşi, altul, mai la sud, prin Urdeşti-Târg spre Târgul Fălciului. De-a lungul lor au înflorit câteva târguri, azi complet moarte:Târgul Fălciului, odinioară capitala ţinutului ; Urdeşti-Târg, azi un grup de case, unul dintre cele mai mici sate.
 

În trecut comerţul a fost mai intens decât azi, când judeţul este în categoria celor mai sărace, bântuit de secetă, izolat în ce priveşte drumurile principale.

Agricultura este principala îndeletnicire a populaţiei sale. Are însă mult de suferit din cauza climei secetoase şi a lipsei pădurilor. Sunt foarte deşi anii când produsele nu satisfac nevoile locale. În proporţie importantă este cultivată via. Numai că, în mare parte, constă în producători direcţi (hibrizi), iar vinificaţia lasă mult de dorit. Regiunea dă însă un vin foarte bun. Proba o fac podgoriile Huşilor. Alături de o îmbunătăţire a agriculturii - de la care însă nu se poate aştepta prea mult – viile sunt singura posibilitate economică a acestui judeţ.

Judeţul exprimă admirabil procesul foarte înaintat în Moldova de Est, de « orăşenizare »: lipsa industriei casnice, absenţa folclorului, a muzicii populare, a datinilor, a costumului naţional. Explicaţia trebuie căutată în « mândria » care îi îndeamnă pe răzeşi să ducă o viaţă cât mai îndepărtată de a clăcaşului şi cât mai apropiată de a claselor superioare. « Orăşenizarea » de aici nu e un fenomen modern decât ca formă. În fond, el a existat şi în trecut.

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă de 212.000 ha. Suprafaţa arabilă este de 138.186 ha, adică 65,18% din suprafaţa judeţului şi 0,47% din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului marea proprietate deţine 16.231 ha, adică 11,75 %, iar mica proprietate 121.955 ha, adică 88,25%.

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 110.576 ha astfel repartizate:

Porumbul ocupă 60.352 ha, cu o producţie de 342.847 chint. (prod. medie la ha 5,6 chint.), în valoare de 51 mil. lei.

Orzul ocupă 21.870 ha, cu o producţie de 73.488 chint. (prod. medie la ha 3,3 chint.).

Grâul ocupă 17.389 ha, cu o producţie de 54.790 chint. (prod medie la ha 3,1 chint.).

Ovăzul ocupă 10.395 ha, cu o producţie de 28.133 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.).

Secara ocupă 553 ha, cu o producţie de 1.979 chint. (prod. medie la ha 3,5 chint.).

Meiul ocupă 175 ha şi măturile 22 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 12.132 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă 10.929 ha, cu o producţie de 71.594 chint. (media la ha 6,5 chint.).

Plantele alimentare ocupă 2.864 ha. Din această suprafaţă mazărea ocupă 722 ha, cu o producţie de 3.295 chint. (media la ha 4,5 chint.). Fasoleaocupă 471 ha. Cartofii ocupă 430 ha cu o producţie de 11.566 chint., fasolea printre porumb dă o producţie de 19.505 chint şi dovlecii printre porumb dau o producţie de 134.026 chint.

Plantele industriale ocupă 7.330 ha. Din această suprafaţă folarea soarelui ocupă 5.806 ha, cu o producţie de 38.514. Soia ocupă 718 ha, cu o producţie de 2.309 chint.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (212.000 ha), ogoarele sterpe ocupă 5.104 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 7.759 ha, cu o producţie de 93.108 chint. (prod. medie la ha 12,0 chint.).

Păşunile ocupă 21.654 ha.
 

Pădurile ocupă 22.884 ha.
 

Livezile de pruni ocupă 452 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă488 ha.
 

Viţa de vie ocupă 4.470 ha, (din care viile pe rod 4.061 ha), cu o producţie de 151.120 hl ( prod. medie la ha 37,2 hl), în valoare de 45 mil. lei.

Creşterea animalelor. În judeţul Fălciu se găseau în anul 1935:

Cai 14.116, boi 37.225, bivoli 27, oi 86.432, capre 305, porci 26.668, stupi sistematici 1.127, stupi primitivi 4.298.
 

Industrie. 58 de mori, 2 fabrici de ulei (Olteneşti şi Hurduci), 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huşi), 2 fabrici de cherestea (Drânceni şi Fălciu) şi 1 de olărie (Răducăneni).
 

Comerţ. Comerţ de produse agricole, vin, struguri, fructe, lână şi brânzeturi.

Târguri anuale: în Huşi la 14 septembrie, în Fălciu la 24 iunie, în Vutcani la 15 august, în Hoceni la 14 octombrie, în Băseşti la 23 iunie şi în Răducăneni la 29 august.
 

Drumuri. Judeţul F. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.496 km 165 m, împărţită astfel:
 

Drumuri naţionale 69 km 085 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 66 km 085 m (pietruiţi), iar restul de 3 km pavaţi este întreţinut de comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 230 km 980 m pietruiţi în întregime şi întreţinuţi de administraţia judeţului.

Drumuri comunale 1.196 km 100 m.

Lungimea podurilor este de 3.154,71 m repartizată astfel: poduri naţionale 680,60 m, judeţene 930,00 m şi comunale 1.544,11 m.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

• Bârlad - Huşi – Chişinău
• Crasna – Vaslui - Iaşi
• Bârlad - Fălciu - Comrat

Cale ferată. Judeţul F. este străbătut de o reţea de căi ferate în

lungime totală de 56 km din care 15 km linii principale simple şi 3 km linii înguste simple.

Itinerarii principale: Accelerate: Bucureşti – Iaşi - Chişinău (Kiev – Moscova).

Staţii importante: Crasna, Huşi

Poştă, telegraf, telefon. 5 oficiiP.T.T. de stat la Huşi, Fălciu, Drânceni, Răducăneni şi Vutcani şi 4 gări cu serviciu poştal: Crasna, Creţeşti, Olteneşti şi Roşieşti.
 

Oficii telefonice  la: Huşi, Fălciu, Crasna, Drânceni, Răducăneni, Roşieşti, Vutcani.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 87.231 locuitori, din care 57,5% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 72,5% bărbaţi ştiutori de carte şi 43,3% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:
 

Gradul de instrucţie şcolară	Mediul urban	Mediul rural
Totalul ştiutorilor de carte	100,0	100,0
1.       Extraşcolară	0,9	5
2.       Primară	70,5	92,8
3.       Secundară	13,5	4,2
4.       Profesională	11,7	2,2
5.       Universitară	2,6	0,2
6.       Alte şcoli superioare	0,5	0,1

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului F. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 30.515 locuitori (3.121 mediu urban şi 27.394 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 şcoală de viticultură şi 1 şcoală de cântăreţi bisericeşti.
 

Şcoli primare 137, din care 128 rurale şi 9 urbane (136 şcoli de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 20.406 elevi (2.170 mediu urban şi 18.236 mediu rural) şi cu 354 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 8, din care 5 rurale şi 3 urbane, cu un număr total de 661 copii (223 mediu urban şi 438 mediu rural) şi cu 10 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol  » are 28 cămine culturale.

Liga Culturală activează în Huşi, Gugeşti şi Peicani.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţul F. 20 cămine culturale şi 40 biblioteci, în total 60 organizaţii culturale, dintre care 10 au personalitate juridică.

Alte instituţii culturale în Huşi: Muzeul « Episcopul Iacob », Asoc. Culturală a tineretului catolic « Lucefărul », Asoc. Culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită « Cultura », Asoc. sionistă « Carmen », teatru comunal, 1 cinematograf, câteva biblioteci şcolare şi 5 societăţi sportive.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 91,6% sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 76 parohii cu 126 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică şi 7 sinagogi.
 

Instituţii bisericeşti. În oraşul Huşi se află reşedinţa episcopiei Huşilor a cărei jurisdicţie se întinde asupra judeţelor Fălciu şi Tutova. Tot în acest oraş este reşedinţa protopopiatului ortodox al judeţului.  

Organizare administrativă. Capitala judeţului F. este oraşul Huşi. Judeţul are 2 oraşe şi 153 sate, împărţite astfel:
 

• Plasa Mihail Kogălniceanu - 72 sate
• Plasa Dimitrie Cantemir - 52 sate
• Plasa Răducăneni - 29 sate

Organizare judecătorească. Un tribunal la Huşi cu  o secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Iaşi.
 

4 judecătorii la Huşi, Fălciu, Răducăneni şi Vutcani, cu un total de 9 magistraţi.
 

Organizare sanitară. Spitale de stat în Huşi, Fălciu, Răducăneni, Mălăeşti-Corbu şi Drânceni. De asemenea în judeţ există 12 dispensare.
 

In oraşul Huşi se află serviciul sanitar judeţean şi serviciul sanitar comunal.

• Huşi, capitala judetului
  Stema. Pe scut roşu, o clopotniţă de argint, cu poarta şi ferestrele deschise, având stema Moldovei sub boltă şi însoţită la dreapta şi la stânga de o coardă de viţă cu foi şi ciorchini de struguri de aur, ridicate pe un arac negru; totul aşezat pe o terasă verde.
  Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri. Simbolizează vechea episcopie a Huşilor şi bogăţia viticolă a regiunii înconjurătoare a oraşului.
  Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. După  N. Iorga, numele oraşului H. vine dela Husul, strămoşul unei familii din partea locului. Anul înfiinţării oraşului nu se cunoaşte, dar exista pe vremea lui Ştefan cel Mare, care a ridicat aci o biserică în anul 1494.
  A fost locul de naştere al lui Petru Rareş şi locul unde a murit Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare (1517).
  Ieremia Movilă a făcut din acest oraş sediul unei episcopii pe care a înzestrat-o cu 6 sate.
  Oraşul este reşedinţa judeţului numai dela 1834.
  Monumente istorice. Biserica Episcopiei Huşilor, zidită de Ştefan cel Mare în 1494-1495, transformată în biserică episcopală în sec. XVI, odată cu întemeierea celei de a patra episcopii moldoveneşti.
  Populaţie
  Oraşul H. avea în 1930, conform rezultatelor provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 16.792 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei calculată la 1 Iulie 1937 este de 17.195 locuitori, indicând un spor natural de 403 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,4 %.
  Economie
  Industrie şi comerţ. 8 mori, 1fabrică de vopsele pentru stofe, 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 1 de obezi, 2 de cărămizi şi 1 tăbăcărie.
  Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei peste: Moara « Prutul » (inv. 8) şi Fabrica de tricotaje Philipp Tomasch (inv. 5).
  Oraşul face comerţ cu produsele judeţului: cereale, lemne, animale, zarzavat, fructe şi vin.
  Bâlciu la 14 Septemvrie.
  Institulii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Agricultorilor din jud. Fălciu, Banca Fălciului, Banca de Credit mărunt, Banca Comerţului, Banca “Speranţa”,  Banca “Piscul lui Vodă”,  Banca ”Raim-Schor”, Federala “ Luceafărul”, Banca populară “Albina”,  Banca populară “ Grădina”.
  Finanţe publice. Bugetul oraşului H., pe exerciţiul 1936/37, prevede 9.952.422 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi « Cuza-Vodă », Liceul de fete «  Elena-Doamna », Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete, Gimnaziu comercial de băieţi, Şcoală de viticultură, Şcoală de cântăreţi bisericeşti, 9 şcoli primare, 3 grădini de copii (din care 1izraelită).
  Institulii culturale. Fundaţia culturală “Principele Carol », Liga Culturală, Muzeul “Episcopul Iacob”, Asoc. culturală a tineretului catholic “Luceafărul”, Asoc. culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită “Cultura », Asoc. Sionistă « Carmen », Teatru comunal, 1cinematograf, 5 societăţi sportive.
  În oraş se mai află biblioteci şcolare la liceul de băieţi, liceul de fete, gimnaziul industrial de fete şi şcoala primară de băieţi Nr. 2.
  Ziare şi reviste. “Gazeta Huşilor” (bilunar), « Ţărănismul », «  Poporul », «  Buletinul asociaţiei învăţătorilor » (lunar), « Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie », « Credinţa Strămoşească » (săptămânal), « Cronica Huşilor » (lunar), « Izvorul Tămăduirii » (lunar).
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În oraş se află 1 biserică episcopală, 7 biserici ortodoxe, 1biserică romano- catolică şi 5 sinagogi.
  Institulii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei Ruşilor, înfiinţată la 1597. Reşedinţa protopopiatului ortodox al judeţului.
  Administraţie
  Oraşul H., capitala judeţului Fălciu, este situat la 69 km de Iaşi şi la 355 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Crasna-Huşi.
  Instituţii publice. Prefectură, Tribunal, Judecătorie mixtă, Legiune de jandarmi, Administraţie financiară, Serv. tehnic judeţean, Serv. sanitar judeţean, Serv.
  veterinar judeţean, Serv. agricol, Cameră de agricultură, Cameră de comerţ, Birou de măsuri şi greutăţi, Primărie, Percepţie fiscală, Poliţie, Serv. tehnic comunal, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar comunal, Oficiu P. T.T., Oficiu telefonic, Pompieri.
  Asociaţii. Baroul avocaţilor, Sfatul negustoresc, Asoc. generală a personalului titrat sanitar, Asoc. clerului, Asoc. Învăţătorilor, Asoc. generală a cântăreţilor, Uniunea ge-
  nerală a funcţionarilor particulari, Asoc. pensionarilor publici, Asoc. micilor morari, Uniunea micilor industriaşi, Soc. «Fraterna” a meseriaşilor evrei, Uniunea ofiţerilor
  de rezervă, Asoc. subofiţerilor de rezervă.         '
  Edilitate. 2 uzine electrice, canalizare, apaduct, pavagii.
  Sănătate publică. Spital comunal, Dispensarul de sugaci « Principele Mircea ».
  Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie », Soc. femeilor ortodoxe române, Oficiul I.O.V., Soc. « Principele Mircea »,  Soc. de economie şi ajutor a funcţionarilor şi pensionarilor, Azil de bătrâni izraelit, Orfelinat catolic, Căminul «N. Steriu »  pentru copiii funcţionarilor fiscali. 
   

Fălciu, comună urbană, situată pe malul drept al Prutului, la 5 km de staţia c.f. Bogdăneşti.
 

Are 2.696 locuitori.
 

Comerţ, cereale, vin, zarzavat, lemne.
 

Bâlciu la 24 iunie.
 

1 fabrică de cherestea, 1 de cărămizi.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie, Percepţie discală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Circ. Sanitară, Secţie de jandarmi, 3 şcoli primare
 

2 biserici ortodoxe şi 1 sinagogă.
 

Căminul cultural al Fundaţiei Regale « Principele CAROL ».
 

1 spital
 

Stănileşti, localitate istorică în S-E oraşului Huşi.