Vechime şi dezvoltare istorică. Trecutul judeţului H. se pierde în negura epocii preistorice. Pe valea Murăşului, la Turdaş, pe valea Cernei, valea Geoagiului şi în multe alte regiuni ale judeţului s-au găsit numeroase obiecte preistorice şi preromane, din care numai o parte se păstrează în muzeul judeţean din Deva. Ştim apoi, că teritoriul acestui judeţ a format centrul Daciei preromane şi ulterior leagănul poporului român. Fortificaţiile de la Grădiştea Muncelului, din munţii dintre Streiu şi Orăştioara par enigmatice, dar monedele de aur cu inscripţiile Lysimachos şi Kozon, găsite între ruinele acestor fortificaţii nu lasă nici o îndoială asupra dominaţiei dacice de după Alexandru cel Mare până la Romani.
 

Pe la Porţile de Fier au intrat legiunile romane şi s-au stabilit în Dacia. Sarmisegetuza, fosta capitală a Daciei fu transformată în Ulpia Traiana, capitala provinciei romane.
 

Istoria medievală a judeţului are multe eclipse şi lacune. Nici pe departe nu e precizat cum s-au înstăpânit Ungurii pe plaiurile hunedorene.
 

Mult mai cunoscut e trecutul judeţului începând de la luptele lui Ioan Corvinul cu Turcii năvălitori.

Greul revoluţiei lui Horia (1784) şi lupte importante din revoluţia de la 1848-49 s-au desfăşurat pe teritoriul judeţului.
 

Monumente istorice. Ruinele cetăţii Deva, construită probabil în sec XIII-XIV. Cetatea este zidită pe vârful unui deal conic înalt de 371 m. Anul zidirii nu se cunoaşte. În sec XV cetatea aparţine Huniazilor ; apoi trece în stăpânirea principelui Bethlen. În anul 1849 a fost aruncată în aer de o explozie.
 

Biserica ortodoxă construită către 1700 de banul oltean Gheorghe Cantacuzino.
 

Biserica reformată zidită de Ioan Corvin la 1440.
 

Castelul Bethlen « Magna Curia » construit în sec XVII.
 

Gorunul lui Horia din cimitirul comunei Ţebea.
 

Troiţa Revoluţiei lui Hroia, Cloşca şi Crişan din comuna Ribiţa.

Mormântul lui Avram Iancu şi al altor 2 tribuni ai săi în cimitirul comunei Ţebea.

Biserica ortodoxă din comuna Criscior, zidită de voievodul Bâlea în anul 1417. Biserica ortodoxă din comuna Ciuciş construită în anul 1450.

Amfiteatrul roman, Ruinele cetăţii, Palatul Augustalilor, Forum, Necropole şi

Mausoleum din comuna Sarmisegetuza.

Castelul Corvinilor din Hunedoara. Temeliile acestui castel datează încă din sec XIII. Castelul a fost ridicat de Ion Huniade în 1452. Arhitecţi francezi veniţi din Boemia transformară o parte din vasta fortăreaţă în palat. Frumoasa şi marea sală de arme datează din anul construcţiei.

Alături se află biserica, ale cărei fresce în stil occidental din aceeaşi epocă, acoperă şi exteriorul zidurilor.

Elisabeta Szilagy, văduva eroului român, adaugă noi apartamente puternicului edificiu din piatră. După un incendiu din 1601 principele Gavriil Bethlen restaură castelul şi-l zgrăvi cu noi fresce.

Biserica românească din Hunedoara, ale cărei temelii aparţin probabil secolului XV, dar al cărei edificiu actual a fost ridicat numai în 1634 de câţiva preoţi şi negustori din « Compania grecească ».

Biserica din Sântă-Mărie-Orlea, din sec XIV, cu fresce admirabile, în stil occidental.

Biserica din Sângiorzul Streiului, ctitorie a Cândeştilor din 1403. Fresce reprezentând pe ctitori în costume de cavaleri. Inscripţii slavo-romane.

Biserica de la Peştiana, Tuşchia şi Călanul-Mare, construcţii de tip hunedorean, cu înaltul turn cu pridvor de lemn, cu resturi de fresce occidentale din sec XV, sunt expresia unei « sinteze unice între tradiţiile orientale şi o puternică influenţă venită din occidentul francez » (N. Iorga)

Biserica din Dănsuş înălţată în sec XVI de domniţa munteană Zamfira, fiica lui Moise Vodă, care, măritată de mai multe ori cu nobili ardeleni, ajunse la un moment dat principesă a Transilvaniei.

O parte din pietrele construcţiei provin de la Sarmisegetuza, de aici rezultă forma ciudată a turnului şi a altarului. O icoană a Maicii Domnului împodobeşte intrarea bisericii. Frumoase fresce din epoca de construcţie.

Biserica Mânăstirii din Prislop, ctitorie din sec XVI a călugărului Nicodim, ctitorul Vodiţei şi al Tismanei.
 

Ruinele dacice de la Cetatea Colţului, unde s-a descoperit recent reşedinţa, de o formă arhaică şi foarte curioasă, a unuia dintre « pileati », căpitani, purtând boneta frigiană, al lui Decebal.

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, judeţul H. numără 331.677 locuitori.
 

Populaţia judeţului este repartizată astfel:
 

b) Pe grupe de vârstă:
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul H. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului H. a fost de 337.225 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 331.677 reprezintă un spor natural de 5.548 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 1,7 %.

Judeţul cu cea mai mare întindere din cuprinsul Ardealului e înscris în istoria neamului atât în timpul stăpânirilor daco-romane pe aceste locuri, cât şi în epoca afirmării naţionale din vremile noi prin revoluţiile din 1784 şi 1848.
 

Suprafaţa judeţului cuprinde trei regiuni distincte, atât din punct de vedere geografic cât şi din punct de vedere etnografic.
 

1. Regiunea de munte, care de fapt a format până la Revoluţia lui Horia aşa numitul comitat al Zărandului, cu reşedinţa la Brad - comitat suprimat de maghiari şi înglobat Hunedoarei, drept represalii pentru răscoalele « valahilor ». Măsura a dat rezultate contrarii, căci retrâgându-se autorităţile din Brad, valahii au putut fi mai liberi decât înainte, să-şi ţină întrunirile, şi astfel s-a pregătit în bună parte revoluţia din 1848.
 

Regiunea aceasta posedă importante extracţii de aur la Brad, Gura-Barza şi Săcărâmb.
 

2. Regiunea din valea Mureşului cu văile afluenţilor săi este cea care reprezintă agricultura mai intensă a judeţului. Prin această regiune trec principalele căi de comunicaţie din judeţ, cu legături spre capitala ţării şi spre graniţa Ungariei.
 

3. Regiunea de podiş a judeţului (partea de miazăzi şi de apus ) care prezintă deasemenea caractere importante istorice, geografice, industriale.
 

• Ţara Haţegului cu urmele măreţe ale Sarmisegetuzei. Pietrele albe din capitala daco-romană sunt documentele unei culturi şi civilizaţii temeinice din aceste locuri. Ţara Haţegului este o regiune de terase, bogată în aşezări omeneşti.
• Regiunea Pădurenilor (Poiana Ruscăi) ai cărei locuitori nu-şi au aşezările pe văi şi pe culmile netede cari permit o agricultură cât de modestă, văile fiind adânci şi înguste, împădurite peste tot.
• Regiunea din Valea Jiului, cu bogate zăcăminte de cărbuni la Petroşani, Vulcani, Petrila şi Livezeni.

După neam, locuitorii judeţului sunt Români peste 80 %, iar restul Unguri şi Germani, mai ales în centrele industriale şi comerciale. Ocupaţia locuitorilor diferă după regiunea pe care o locuiesc, astfel, cei de la munte pe lângă agricultură şi creşterea vitelor se ocupă intens cu « băieşitul » la minele de cărbuni şi aur, precum şi cu lemnăritul pentru construcţii, unelte, vase din lemn. Cei de pe Valea Mureşului şi afluenţii acestuia au ca ocupaţie principală agricultura. Din produsele agricole nu se exportă nimic, deoarece suprafaţa cultivată este de abia a 19-a parte din suprafaţa judeţului. Cantitatea de cereale se consumă în interiorul judeţului.
 

În partea de Nord a judeţului satele sunt mult răsfirate pe întinderi mari, cu casele caracteristice prin acoperişul de paie foarte ţuguiat, făcute din bârne şi din piatră.
 

Cele mai multe case din cuprinsul judeţului sunt de forma caselor cu vatra liberă, compuse dintr-o cameră de locuit şi cămara în care se ţin alimentele şi obiectele casnice. Casele sunt din bârne necioplite, cu acoperişuri de şindrilă sau paie. Vatra liberă, cu coşul larg deasupra ei care conduce fumul în pod, este aşezată lângă peretele despărţilor şi serveşte la prepararea mâncării.

Portul mai caracteristic din cuprinsul judeţului se poate vedea în Ţara Haţegului şi în Regiunea Pădurenilor. Cel din Haţeg se distinge prin formele sale arhaice, fără colori şi motive măestre. Este portul omului de munte care prezintă atingerea unui scop practic celui cu tendinţe spre lux. Femeile poartă catrinţa scurtă şi lată dinainte, şi catrinţă dinapoi care acoperă partea de jos a corpului de jur împrejur şi nu lasă să se vadă poalele albe.

Tot în regiunea Haţegului se poartă de bărbaţi două piese de îmbrăcăminte arhaice: gluga şi sarica. Gluga este o moştenire de la Daci. Într-adevăr pe Columna lui Traian se poate vedea acest vestmânt, păstrat cu toate formele lui până astăzi.

În regiunea Pădurenilor un port original deosebit de cel al vecinilor. Femeile poartă oprege (înainte şi înapoi), două piese de lână care înfăşoară partea inferioară a corpului, strânse ca o fotă, ce dă un aspect mai svelt femeii pădurence. Ea este bogată în ornamente cu tăblii late de-a lungul mânecii şi la gura pieptului cu o cusătură grea şi izbitoare de culori aspre: roşu, negru şi albastru.

Găteala capului este deasemnea originală prin conciul de forma unei bonete cu un corn îndărăt, cusut cu figuri negre şi învălit cu o broboadă albă şi lungă. În picioare, femeile şi bărbaţii poartă opinci cu gurgue foarte înalte. Bărbaţii poartă cioareci strâmţi, laibăr scurt de lână şi pălărie cu marginea întoarsă.

Bogăţia judeţului H. o formează munţii săi, care ascund în interior însemnate şi variate minereuri de aur, cărbuni, lignit, mangan şi fier. Graţie acestora s-a dezvoltat aci o puternică industrie metalurgică.
 

Judeţul are munţii bogaţi în păduri şi turme întinse. În regiunea dealurilor se cultivă viţa de vie.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 769.500 ha. Suprafaţa arabilă este de 147.849 ha, adică 19,21% din suprafaţa judeţului şi 0,50 % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 1.400 ha, adică 0,95%, iar mica proprietate 146.449 ha, adică 99,05%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 101.594 ha, astfel repartizate:
 

Grâul ocupă 45.541 ha, cu o producţie de 394.225 chint. (prod medie la ha 8,7 chint.).
 

Porumbul ocupă 43.958 ha, cu o producţie de 485.868 chint. (prod. medie la ha 11,1 chint.).
 

Secara ocupă 5.541 ha, cu o producţie de 44.505 chint. (prod. medie la ha 8,0 chint.).
 

Orzul ocupă 1.792 ha, cu o producţie de 14.936 chint. (prod. medie la ha 8,3 chint.).
 

Ovăzul ocupă 4.762 ha, cu o producţie de 30.969 chint. (prod. medie la ha 6,5 chint.).
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.349 ha repartizate astfel: trifoiul ocupă 4.923 ha, cu o producţie de 122.726 chint. fân (media la ha 24,9 chint.) şi 900 chint. sămânţă. Lucerna ocupă 2.464 ha, cu o producţie de 66.184 chint. fân (media la ha 26,8 chint.) şi 600 chint sămânţă. Rădăcinile de nutreţ ocupă 599 ha, cu o producţie de 56.703 chint. (media la ha 94,6 chint.).
 

Plantele alimentare ocupă 7.696 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 3.707 ha, cu o producţie de 286.821 chint. (media la ha 77,3 chint.). Varza ocupă 1.228 ha, cu o producţie de 50.669 chintale. Ceapa ocupă 463 ha, cu o producţie de 19.799 chint. (media la ha 24,4 chint.).
 

Cartofii printre porumb dau o producţie de 33.113 chint., fasolea printre porumb dă o producţie de 21.364 chint. şi dovlecii printre porumb dau o producţie de 175.755 chint.
 

Plantele industriale ocupă 1.918 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 1.809 ha, cu o producţie de 8.238 chint. fuior (media la ha 4,5 chint.) şi 6.268 chint. sămânţă (media la ha 3,4 chint.).

Caracteristică. Suprafaţa ocupată de varză în acest judeţ este clasată în locul întâiu pe ţară.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (769.500 ha), ogoarele sterpe ocupă 27.292 ha.
 

Fâneţelenaturale ocupă 70.745 ha, cu o producţie de 1.252.186 chint. (prod. medie la ha 17,7 chint.).
 

Păşunile ocupă 83.200 ha.

Pădurile ocupă 343.789 ha.

Livezile de pruni ocupă 6.621 ha, cu o producţie de 148.972 chint. (producţia medie la ha. 22,5 chint.).

Alţi pomi fructiferi ocupă 3.882 ha.

Viţa de vie ocupă 381 ha.

Caracteristică. Suprafaţa ocupată de păduri şi fâneţe naturale în acest judeţ este clasată în locul întâiu din ţară.

Creşterea animalelor. În judeţul H. se găseau în anul 1935:

Cai 15.147, boi 109.777, bivoli 1274, oi 250.152, capre 20.996, porci 38.766, stupi sistematici 3.312, stupi primitivi 6.775.
 

La acest capitol judeţul este caracterizat prin marele număr de boi, oi şi capre, reprezentând un procent ridicat al acestor animale faţă de celelalte judeţe.
 

Industrie. Alimentară. 3 mori sistematice ( Deva, Simeria, Lupeni), 1 fabrică de paste făinoase, 1 de mezeluri, 1 de conserve (toate la Deva), 1 de spirt la Orăştie, 1 de oţet la Haţeg, 1 fabrică de săpun şi lumânări (Orăştie), 1 de cărbuni activi (Vulcan), 1 de cocs, (Lupeni), 1 de brichete, uleiuri şi smoală (Petrila), 1 de oxigen (Lupeni), 1 cooperativă pentru cultivarea plantelor medicinale (Orăştie).
 

Metalurgică. 5 uzine metalurgice (Cugir, Hunedoara, Govăşdia, Catanaşi, Crişeni), 1 turnătorie de fier şi alamă (Brănişca), 1 turnătorie de clopote (Cugir), 1 atelier mecanic (Petroşani).
 

Pielărie: 1 fabrică de bocanci (Orăştie), 1 de tăbăcărie (Haţeg), 1 blănărie (Orăştie).
 

Lemnului. 14 fabrici de cherestea, 1 de cuie de lemn, 1 de tâmplărie (Petroşeni).
 

Materiale de construcţie. 1 fabrică de cărămizi, 2 de cărămizi şi ţigle, 5 de var, 1 de cărămizi şi zgură, 2 de teracotă.
 

Chimică. 1 rafinărie de petrol, 1 fabrică de uleiuri eterice, 1 de lacuri şi vopsele, 1 de acid carbonic, 1 de cremă de ghete.
 

Alte industrii. 1 uzină pentru fabricat acumulatori (Deva).
 

Industria extractivă. a) Mine de aur şi argint: Minele de aur şi argint ale Statului din Vălişoara, Dealu-Mare, Certejul-de-Sus, Săcărâmb şi Hondol; Minele soc. ”Mica” din Luncoiul-de-Sus, Ruda-Brad, Criscior, Câinelul-de-Sus, Gura-Barza şi Stănija; Minele Soc. „Măgura-Topliţa Concordia”, Minele societăţilor „Mines d´or”, „Furtuna” şi „Soc. Micilor producători” din comuna Stănija; Mina Asoc. „Sfredel Cireş” din Băiţa; b) Mine de fier ale Statului din Ghelar şi Vadul-Dobrii, Mina „Teliuc” a Soc. „Titan-Nădrag- Calan”; c) Mine de cărbune: Minele Soc. „Petroşani”, Minele Soc. „Lonea”, Mina Soc. „Salatruc” din Livezeni; d) Mine de lignit: Minele Soc. „Mica” din Ţebea, e) Mine de talc: Mina Soc. „Mineralia” din Cerişor; f) Cariere: cariera de guano-fosfat a Soc. „Cioclovina” din Pui; Cariera de marmură din comuna Bucova.
 

Drumuri. Judeţul H. este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 2.084 km 191 m, repartizată astfel:
 

Drumuri naţionale. 306 km 298 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 294 km 653 m (pietruiţi şi pavaţi), iar comunele urbane 11 km şi 645 m.

Drumuri judeţene 760 km 753 m din care administraţia judeţului întreţine 582 km 126 m.

Drumuri comunale 1.017 km 140 m.

Lungimea podurilor este de 7.904,72 metri repartizată astfel: podur i naţionale 2.933,01 m, judeţene 3.391,31 m şi comunale 1.580,40 m.

Prin judeţ trec 5 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
 

• Sebeş – Deva - Arad.
• Târgu-Jiu – Petroşeni – Haţeg - Simeria
• Deva – Brad - Oradia
• Haţeg - Caransebeş
• Brad – Abrud

Cale ferată. Judeţul H. este străbătut de o reţea totală de cale ferată în

lungime de 285 km, din care 91 km linii principale simple şi 194 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale. Exprese şi rapide: Bucureşti -Arad- Decebal (Budapesta, Viena, Paris).
Accelerate: Bucureşti-Arad.
 

Staţii importante : Simeria, Ilia, Deva, Şibot, Hunedoara, Cugir, Lupeni, Subcetate, Brad.

Poştă, telegraf, telefon. 7 oficiiP.T.T. de stat, 26 oficii autorizate şi 2 agenţii autorizate. 27 oficii telefonice.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Vaţa-de-Jos, staţiune balneo-climatică aşezată în valea Crişului Alb, la 230 m înălţime. Ape termale (32°C), uşor clorurate şi sulfatate. Indicaţiuni: pentru cura externă în reumatism cronic, diateze neuro-artritice, ankiloze, nevralgii, dermatoze, anemie, rahitism, boli de femei, boli nervoase, iar pentru cura internă, în cataruri cronice ale tubului digestiv şi ale tubului urinar. Instalaţii de băi reci şi calde.
 

Staţie c.f. pe linia secundară Arad- Brad.
 

Geoagiu, staţiune balneo-climatică, aşezată pe malul Mureşului, în apropierea haltei Romoş-Geoagiu, pe linia Bucureşti-Arad- Decebal. Altitudine 356 m. Climat dulce, fără variaţii de căldură, aerul purificat de apropierea pădurilor. Ape oligo-metalice intermale. (32°C).
 

Indicaţiuni: reumatism cronic, anchiloze, nevralgii, anemie, limfatism, boli de femei, boli nervoase, iar în cura internă afecţiunile gastro-intestinale, afecţiunile ficatului şi vezicei biliare, bolile căilor urinare.
 

Numeroase terenuri pentru ski în mai toţi munţii. Case de adăpost Baleia (1450 m), şi Pietrile (1475 m ) în Retezat, Gura-Zlatii (propr. partic.) pe vârful Straja (Clubul “Mineral”), la pasul Vulcan şi casele de pădurari de la Măgura, Prislop, Grădiştea, etc..

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 279.224 locuitori, din care 51,8% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 61,4% bărbaţi ştiutori de carte şi 42,5% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:
 

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului H. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 67.027 loc. (7.689 mediu urban şi 59.338 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 4 licee de băieţi, 1 liceu de fete, 1 şcoală secundară de fete romano-catolică, 1 gimnaziu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 1 liceu comercial, 1 liceu industrial, 1 gimnaziu, 4 gimnazii industriale, 1 şcoală normală de băieţi, 1 şcoală industrială comunală, 1 şcoală industrială de ucenici, 1 şcoală minieră, 1 şcoală de ucenici.
 

Şcoli primare. 428, din care 402 rurale şi 26 urbane (397 şcoli de stat şi 31 confesionale), cu un număr total de 40.597 elevi (4.568 mediu urban şi 36.029 mediu rural) şi cu 788 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 40, din care 30 rurale şi 10 urbane, cu un număr total de 2.612 copii (763 mediu urban şi 1.849 mediu rural) şi cu 49 conducătoare (situaţia din 1934).
 

Instituţii culturale. În judeţul H. se relevă activitatea « Astrei » cu un despărţământ central în oraşul Deva şi cu 12 organizaţii locale.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol  » are în judeţ 26 cămine culturale.
 

Liga Culturală activează în comuna Tota.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 187 cămine culturale, 27 societăţi muzicale şi 38 biblioteci, adică în total 252 organizaţii culturale, dintre care 42 au personalitate juridică.

Un muzeu judeţean la Deva, un muzeu al Societăţii „Mica” în Brad.

Casine româneşti în Deva, Haţeg, Orăştie, Lupeni şi Vulcan. Casinou săsesc la Deva.

Societatea istorică şi arheologică a judeţului H. şi Soc. „Carpatina Ardeleană” la Deva, Cercul funcţionarilor minieri Lupeni, Cercul industriaşilor şi meseriaşilor Vulcani „Acţiunea Românească”, 3 societăţi de lectură la Orăştie.

16 cinematografe şi 1 teatru (Teatrul minier din Lupeni).

11 societăţi corale şi muzicale, 22 societăţi sportive, mai multe societăţi turistice şi 20 societăţi de vânătoare şi pescuit.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 64,2% sunt ortodocşi şi 18,3 % sunt greco–catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 377 biserici ortodoxe, 106 greco-catolice, 37 romano-catolice, 29 reformate, 7 evanghelico-luterane, 2 unitariene, 19 case de rugăciune baptiste, 1 adventistă, 1 casă de rugăciune a Creştinilor după Evanghelie, 1 a mileniştilor, 11 sinagogi.
 

Mânăstiri: a) greco-catolice: Prislop din Silvaşul-Superior şi Toteşti din Toteşti b) romano-catolice: mânăstirile ordinului Sf. Francisc din Hunedoara, Baia-de-Criş, şi Orăştie; mânăstirea surorilor franciscane din Petroşeni.
 

Instituţii bisericeşti. Protopopiate ortodoxe în Deva, Haţeg, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Brad, Băiţa, Dobra, Geoagiu şi Ilia. Vicariat greco-catolic în Haţeg; Protopopiate greco-catolice în: Lupeni-Sarmisegetuza, Hunedoara, Orăştie, Deva. Protopopiat romano–catolic la Brad.
 

Judeţul H. se află în eparhia ortodoxă a Arhiepiscopiei Albei-Iulii şi Sibiului şi în Eparhia greco-catolică a Episcopiei de Lugoj, Mitropolia din Blaj.

Organizare administrativă. Capitala judeţului H. este oraşul Deva. Judeţul are 5 oraşe ( Deva, Haţeg, Hunedoara, Orăştie şi Petroşeni) şi 414 sate, împărţite astfel:
 

• Plasa Avram Iancu - 34 sate
• Plasa Brad - 30 sate
• Plasa Deva -54 sate
• Plasa Dobra - 27 sate
• Plasa Geoagiu - 29 sate
• Plasa Haţeg - 43 sate
• Plasa Hunedoara - 51 sate
• Plasa Ilia - 48 sate
• Plasa Orăştie - 33 sate
• Plasa Petroşeni - 14 sate
• Plasa Pui - 28 sate
• Plasa Sarmisegetuza - 23 sate

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Centrală a Asigurărilor Sociale întreţine spitale în Brad, Petroşeni şi Vulcan şi postul de prim-ajutor din Lupeni. Are organizaţii medicale în Deva, Haţeg, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Simeria, Ilia, Dobra, Călan, Săcărâmb, Hondol, Grădişte, etc. (total 33 medici şi 6 farmacişti).
 

Societatea “Crucea Roşie” în Deva, Hunedoara, Orăştie şi Brad.
 

Oficiul I.O.V., Societatea pentru profilaxia tuberculozei şi Soc. “Pâinea lipsiţilor”, toate în Deva.
 

În Orăştie se mai află 1 azil de bătrâni şi 1 orfelinat reformat.
 

În judeţ se mai află 26 reuniuni feminine de binefacere şi asistenţă.

• Deva, capitala judetului
  Stema. Pe scut albastru, o stâncă de argint, în vârful căreia se ridică o cetate, tot de argint, văzută din faţă, cu trei turnuri rotunde crenelate şi cu ferestre negre.
  Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
  Simbolizează vechea cetate a Devei.
  Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. Numele Devei relevă, la origine, o davă, o cetate dacică. Urme ale ei şi ale aşezărei daco-romane ce a continuat-o, se descoperă şi astăzi.
  În 1307, voevodul Ardealului datează un ordin al său «In Deva ».
  Ruinele de pe dealul ce domină oraşul sunt ale cetăţii zidite la sfârşitul evului mediu.
  Oraşul şi cetatea au avut adeseori roluri însemnate în decursul istoriei. În 1784, ţăranii lui Horia au încercat să cuprindă oraşul, fără succes însă.
  Monumente istorice. Ruinele cetăţii construite, probabil, în sec. XIII-XIV. Cetatea se înalţă pe vârful unui deal conic, înalt de 371 m. În sec. XV cetatea aparţinea
  Huniazilor, apoi trecu în stăpânirea principilor Bethlen. În anul 1849 a fost aruncată în aer de o explozie.
  Ruinele bisericii ortodoxe, zidită în anul 1540.
  Biserica reformată, înălţată de Ioan Corvin la 1440.
  Castelul Bethlen « Magna Curia» ridicat în sec. XVII.
  Mânăstirea ordinului franciscanilor, construcţie din 1774.
  Populaţie
  Oraşul D. avea în 1930, - după datele recensământului din acel an - 10.593 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 10.180 locuitori.
  Economie
  Industrie şi comerţ. 1 moară sistematică, 1 fabrică de paste făinoase, 1 de salam, 1 de conserve, 1 de teracotă şi 1 de acumulatori.
  Din întreprinderile de mai sus cităm Fabrica de paste făinoase “Transilvania” (capital social 5 milioane lei şi capital investit 2 milioane lei.
  Comerţ desvoltat de lemne, animale şi fructe.
  Bâlciuri: 10 Ianuarie, 9 Mai, 29 Iulie şi 27 Octomvrie.
  Instituţii de credit. Banca Naţională a României (sucursală), Banca « Ardeleană» Orăştie (sucursală), Banca «Mica» (sucursală), «Societatea Bancară Română»
  (sucursală), Casa de Păstrare Petroşeni (sucursală), Banca Economică, Banca « Decebal », Banca Învăţătorilor din Judeţul Hunedoara, Banca Meseriaşilor, Casa de
  Păstrare a Agricultorilor, Bancă Comercială şi Industrială, 3 bănci populare.
  Finanţe publice. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 prevede 5.468.855 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi « Decebal », Liceu de fete, Şcoală normală de băieţi, Liceu industrial, Şcoală serală de ucenici, 8 şcoli primare, 2 şcoli de copii mici.
  Instituţii culturale. Muzeul judeţean, Despărţământul central al Asociaţiei “Astra”, Casina Naţională, Biblioteca liceului, Soc. istorică şi arheologică a judeţului Hunedoara, Casinou săsesc, Casina meseriaşilor, 4 asociaţii corale, 1 teatru comunal, 1 cinematograf, Touring-Clubul României, Soc. “Carpatina Ardeleană », 4 societăţi sportive, 2 asociaţii de turism, 2 societăţi de vânătoare şi pescuit.
  Ziare şi reviste. “Dreptatea”, “Buletinul oficial al judeţului Hunedoara» (bilunar), “Eu şi Europa» (lunar), “Femeia Satelor (lunar), «Înainte », “Ştiu» (Revista liceului
  Decebal), “A mi megyének” (săptămânal), “Devai Ujsag” (săptămânal),” Erdelyi Napló (săptămânal), “Hunyadvármegye» (săptămânal), “Transilvániai Napló» (săptămânal).
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 2 biserici ortodoxe, 1 biserică greco-catolică, 1 romano-catolică, 1reformată, 1 evanghelică, 1 casă de rugăciune a baptiştilor, 1 a adventiştilor, 1 a creştinilor după Evanghelie şi 1 a mileniştilor, 1 sinagogă. Mânăstirea Franciscanilor «Sf. Francisc d' Assissi ».
  Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox, protopopiat greco-catolic.
  Administraţie
  Oraşul D. este capitala judeţului Hunedoara, aşezat la 160 km de Timişoara şi 394 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Teiuş-Arad. Centru de excursiuni în munţii Apuseni.
  Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Poliţie, Cameră de industrie şi comerţ, Cameră de muncă, Cameră de agricultură, Serviciu de poduri şi
  şosele, Serviciu agricol judeţean, 2 ocoale silvice, Serviciu sanitar al judeţului, Serviciu sanitar al oraşului, Serviciu veterinar al judeţului, Serviciu veterinar al oraşului, Revizorat şcolar, Legiune de jandarmi, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, Oficiu de măsuri şi greutăţi, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pretura Plăşii Deva, Pompieri.
  Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor experţi, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia corpului didactic primar, Asociaţia funcţionarilor publici, Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Sfatul negustoresc, Cercul subofiţerilor,
  Sindicatul pentru organizarea exportului de animale, Uniunea muncitorilor grafici din România,
  Edilitate. Uzină electrică, pavagii cu granit şi asfalt.
  Sănătate publică. Spital judeţean, Spital epidemic, Dispensarul serviciului sanitar al oraşului.
  Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. « Crucea Roşie”, Oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Reuniunea femeilor române din
  judeţul Hunedoara, Soc. femeilor ortodoxe române « Altarul », Soc. femeilor greco-catolice « Sf. Maria », Reuniunea femeilor reformate, Reuniunea femeilor evanghelice, Soc. « Pâinea lipsiţilor », Reuniunea femeilor izraelite. 
   

Haţeg, comună urbană, situată în valea râului Streiu, la 181 m deasupra nivelului mării şi la 30 km de Deva, 172 km de Timişoara, 409 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Caransebeş-Subcetate.

Are 3.080 locuitori.
 

Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 (prevederi): venituri şi celtuieli se ridică la 2.902.762 lei.
 

1 tăbăcărie, 1 fabrică de oţet, 2 mori ţărăneşti.
 

Uzină electrică.
 

Comerţ puţin dezvoltat de animale şi produse animale.
 

Bâlciuri anuale: 21-23 ianuarie, 8-10 aprilie, 12-15 august, 8-11 septembrie.
 

Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ din Cluj (sucursală). « Banca de Păstrare » S.A. din Petroşeni (filială). Banca de Industrie şi Comerţ S.A., Creditul comercial S.A..
 

Liceul comercial « I.C. Brătianu », Gimnaziul « Berthelot », 1 şcoală primară de Stat, 1 şcoală primară reformată, 1 romano-catolică, 1 grădină de copii.
 

1 organizaţie a asociaţiei « Astra ». Casina Română, Bibliotecă, Club atletic, cinematograf.
 

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 capelă romano-catolică, 1 casă de rugăciuni baptistă, 1 sinagogă.
 

Protopopiat ortodox, Vicariat greco-catolic.
 

Pretură, Primărie, Judecătorie mixtă, Percepţie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Ocol silvic, Serviciul sanitar al oraşului, Serviciu veterinar, Sfatul negustoresc, Asociaţia femeilor române, Asociaţia femeilor greco-catolice, Casa Asigurărilor Sociale (serviciu medical).
 

Orăştie. Comună urbană situată în apropierea Mureşului, la 260 m deasupra nivelului mării şi la 21 km de Deva, 186 km de Timişoara, 368 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Teiuş-Arad.
 

Are 6.763 locuitori.
 

1 fabrică de blănuri, 1 de săpun, 1 de spirt, 1 de încălţăminte, 1 uscătorie modernă de plante medicinale, 1 moară sistematică, 1 atelier pentru industria casnică naţională.
 

Comerţ intens de animale, cereale, produse animale, lemne, cărbuni din lemn, fructe, struguri şi vin.
 

« Ardeleana », institut de credit şi economii, « Dacia », Institut de credit şi economii, Banca Populară Orăştiană, « Vorschusverein », Institut de credit şi economii, Casa de păstrare, Institut de credit şi economii.
 

Liceul de băieţi « Aurel Vlaicu », Gimnaziul de fete « Despina Doamna », 5 şcoli primare, 2 grădini de copii, 1 şcoală industrială.
 

Despărţământul « Astra », Casina Română, 3 societăţi de lectură, 4 coruri, 1 club sportiv, 1 soc. de vânătoare, Filiala soc. de turism « Carpatina », 1 cinematograf.
 

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 sinagogă.

Mânăstirea ordinului Sf. Francisc.

Protopopiat ortodox, protopopiat greco-catolic.

Primărie, Pretură, Percepţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Ocol silvic, Judecătorie mixtă.

Sfatul negustoresc, Asociaţia pensionarilor, a meseriaşilor români, Reuniunea eonomică, Sucursala reuniunii economice săseşti din Sibiu.

Spital izolator, infirmerie, Dispensar de stat.

Crucea Roşie, Casa Asigurărilor Sociale, (serviciu medical), Orfelinat confesional reformat, Căminul de bătrâni (comunal).

Reuniunea femeilor române, Reuniunea femeilor ortodoxe, Reuniunea femeilor evanghelico-luthetane, Reuniunea femeilor reformate, romano-catolice, greco-catolice, şi diferite reuniuni pentru înmormântări.

Brad, centru minier şi sediu de plasă în N.V. judeţului, pe valea Crişului Alb. Are 1 liceu de băieţi, 1 organizaţie a Asociaţiei « Astra », 1 muzeu la Societăţii « Mica », 1 protopopiat ortodox şi 1 protopopiat romano-catolic.
 

Cugir, centru industrial metalurgic, situat în E. ţinutului, aproape de hotar, la S. Mureşului.

Ghelar, sat cunoscut prin minele sale de fier, este aşezat pe o culme de munte, în bazinul Cernei, afluent al Mureşului.
 

Grădişte, sat aşezat în apropierea Porţilor de Fier ale Transilvaniei, deci în apusul judeţului, pe drumul care duce spre Banat. Este aşezat lângă ruinele Sarmisegetuzei, capitala Daciei Romane.

Lupeni, mare centru de exploatare a cărbunilor (peste 13.000 locuitori). Are teatru minier. Este aşezat pe Valea Jiului.