Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul N cuprinde un ţinut vechi de cnezi şi de voievozi, care aveau jurisdicţiune asupra satelor româneşti din partea de sus a văii Someşului-Mare.

După 1475, când regele Matei Corvinul incorporează valea Someşului la oraşul Bistriţa, acest ţinut ia numele de „Vallis Valachalis”, găsindu-se astfel pomenit  în catastihurile de dări din 1547. Regiune puternic colonizată cu saşi, Bistriţa fiind unul dintre principalele centre săseşti din Transilvania, dezvoltat îndeosebi prin relaţiile comerciale cu Moldova.

Domnii moldoveni, începând cu Ştefan cel Mare, au avut în acest ţinut întinse posesiuni: Ciceiul, Unguraşul, Rodna, Retegul. Petru Rareş l-a domnit în întregime.

Între anii 1762-1763 acest ţinut este militarizat, formându-se aci regimentul al 2-lea de graniţă românesc. Regimentului i s-au adăugat şi satele de pe valea Bârgăului; Năsăudul a fost militarizat până la 1851.

Cu prilejul călătoriei sale în aceste regiuni, împăratul Iosif al II-lea, protectorul ţăranilor, a ţinut să dea el însuşi numele unor sate grănicereşti, nou create. Numele pe care le-a ales  - şi care se păstrează până astăzi – formau un salut latinesc adresat naţiunii române: Salve Romuli Parva Nepos, - Salut nepoată, mezină a lui Romulus.

Monumente istorice. Biserica greco-catolică, înălţată în sec XIII şi biserica evanghelico-luterană, construită în 1563, ambele la Bistriţa.

Bisericaevanghelico-luterană din Dumitra, în stil gotic, în 1485.

Biserica greco-catolică construită din lemn în comuna Rebrişoara.

Biserica evanhelico-luterană construită la 1301 în comuna Iad.

Biserica evanhelico-luterană construită în sec XIII în comuna Herina.

Biserica evanhelico-luterană din comuna Petriş, construită în sec XVI.

Biserica reformată din comuna Mateiu, construită în 1400.

Biserica evanhelico-luterană din comuna Dipşa, construită în anul 1489.

Biserica greco-catolică din comuna Chiraleş, construită în anul 1700.

Ruinele bisericii catolice din Rodna, distruse de tătari în anul 1241.

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului  din 1930, judeţul N. numără 145.423 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	145.423	72.310	73.113
Total urban	16.778	8.794	7.984
1. Municipiul Bistriţa	13.251	6.882	6.369
2. Orasul Năsăud	3.527	1.912	1.615
Total rural	128.645	63.516	65.129
1. Plasa Bârgău	33.164	16.364	16.800
2. Plasa Năsăud	32.814	16.208	16.606
3. Plasa Rodna	28.784	14.225	14.559
4. Plasa Şieu	33.883	16.719	17.164

b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	145.423	30 - 49 de ani	33.457
0 - 9 ani	36.360	50 - 69 de ani	19.297
10 - 29 ani	50.615	70 de ani si peste	5.030
		Vârsta nedeclarata	664

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul N. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele:
 

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala)	-	4.207	2.860	1.346	28,2	16,2	9,0
1931	146.277	4.421	2.714	1.707	30,2	18,6	11,6
1932	147.756	4.591	3.072	1.519	31,1	20,8	10,3
1933	149.070	4.148	2.694	1.454	27,8	18,1	9,7
1934	150.650	3.960	2.770	1.190	26,3	18,4	7,9
1935	151.336	3.910	3.050	860	25,8	20,2	5,6
1936	152.788	4.379	2.857	1.522	28,7	18,7	10,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Năsăud a fost de 154.100 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 145.423 locuitori,  cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 8.677 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 6,0%.

Întreaga înfăţişare socială a judeţului Năsăud este dominată de o veche organizare a celor 44 comune „de graniţă”, într-un regim care, în aparenţă, era exclusiv militar, dar care în realitate reprezenta o formă de cuprindere totală a vieţii populare din această regiune.

Pecetea pusă de Regimentul de Graniţă asupra acestui ţinut este atât de multiplă şi de adâncă, încât se poate recunoaşte şi astăzi în nenumărate domenii.

 

În primul rând, viaţa de asprime dar şi de privilegii a acestor „cătane negre” a creat o psihologie populară care nu are nimic în comun cu  aceea a regiunilor în care iobăgia era fenomenul dominant. Grănicerii năsăudeni sunt mândri de trecutul lor eroic şi dovedesc, în toată purtarea lor, un spirit de independenţă care se îmbină, paradoxal în aparenţă, cu un spirit de disciplină ajunsă  a fi deprindere.  Năsăudenilor le place să ducă o viaţă  deosebită de a celorlalţi, aşteptând porunci numai pentru ei, din partea unei administraţiuni care să le poarte lor o grijă deosebită; astăzi încă, ei le aşteaptă în adunările lor duminicale, numite „la porunci”, care au loc după slujba religioasă, în faţa Primăriei.

 

Şi din punct de vedere gospodăresc, graniţa reprezintă altceva decât în regiunile iobage: simţi în aspectul caselor, al uliţelor, până şi în temeinica organizare familială, că vechea Graniţă s-a amestecat, şi aici, cu un întreg sistem de pedagogie socială, extrem de abil şi plin de roade. Cu ajutorul şcolilor, al probelor de capacitate, ajutoarelor şi a unui permanent control, Graniţa a început deci de mult o operă pe care în vremea noastră ar dori să o continue Fundaţia  Culturală Regală „Principele Carol”, în planul ei de a transforma acest judeţ într-un judeţ model.

Aspectul cel mai de seamă al vieţii sociale din această regiune este determinat însă de o mare problemă economică a Graniţei. Aici există o imensă avere cumulativă, adică comună celor 44 de comune surori.  Fiecare sat îşi are, desigur, un hotar al său, deosebit. Însă o altă bună parte din averea satului este lăsată în cumulativ, adică în masa autonomă şi indiviză a Graniţei. Această avere comună se exploatează printr-un organ chemat a reprezenta totalitatea satelor proprietare, organ a cărui competenţă a variat în cursul vremii, ajungând astăzi să fie reprezentat  prin Societatea Cooperativă Regna.

Teoretic, din beneficiile exploatării comune, ar fi trebuit să se împartă cote părţi tuturor celor 44 de comune, proporţional cu cota parte pe care fiecare o are în averea comună. În fapt, exploatarea comună a ajuns deseori în pragul falimentului, astfel că ceea ce s-a împărţit comunelor a fost, în ultima vreme, mai mult cota parte din datoriile de sute de milioane care grevau fondul comun.
Evident, aceasta a dat naştere unor mari nemulţumiri, care la rândul lor au fost agravate printr-o serie de alte circumstanţe. Astfel  exploatarea pădurilor, averea de seamă a fondului grăniceresc, nu s-a făcut în mod egal, ci conform unui plan general de exploatare succesivă. Unele sate s-au trezit astfel cu pădurea tăiată, în timp ce altele o aveau neîncepută. Pe de altă parte, cota parte pe care iniţial şi-o rezervase fiecare sat, fără să o bage la cumulativ, fusese calculată în raport cu necesităţile populaţiei, la data respectivă. Între timp, populaţia crescând, pământul rezervat satului a ajuns să nu mai fie îndestulător.  Unele sate suprapopulate, cu pădurile tăiate şi pe deasupra încărcate cu datorii, au luptat deci pentru „defalcare”, adică pentru dreptul de a-şi retrage din averea cumulativă o anumită cantitate de pământ, pe care să o exploateze direct. Frământarea socială astfel născută, la care s-au amestecat din nefericire şi interesele politice, a dat naştere unor adevărate începuturi de răzvrătire.

Astăzi încă, problema pentru populaţie este dureroasă, şi vor trebui făcute mari sforţări din partea Statului pentru ca această avere grănicerească să ajungă a fi ceea ce trebuie să fie: izvorul economic  al civilizaţiei întregului judeţ.

Creşterea animalelor (oi şi vite cornute) constituie principala ocupaţie a locuitorilor. Pe văi şi mai ales în jurul oraşului Bistriţa, solul e destul de productiv.
 

Bogăţia judeţului o formează pădurile de conifere, care acoperă 40% din suprafaţa lui.
 

Agricultura. Judeţul are o suprafaţă totală de 432.600 ha. Suprafaţa arabilă este de 67.371 ha, adică 15,57% din suprafaţa judeţului şi 0,23% din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 358 ha, adică 0,53% , iar mica proprietate 67.013 ha, adică 99,47%.
 

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 47.865 ha astfel repartizate :

Porumbul ocupă 17.579 ha, cu o producţie de 187.631 chint. (prod. medie la ha 10,7 chint.).

Grâul ocupă 16.935 ha, cu o producţie de 177.734 chint. (prod. medie la ha 10,5 chint.).

Ovăzul ocupă 11.646 ha, cu o producţie de 107.850 chint. (prod. medie la ha 9,3 chint.).

Orzul ocupă 1.536 ha, cu o producţie de 14.407 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.).

Secara ocupă 159 ha, hrişca ocupă 10 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 4.809 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 2.201 ha, cu o producţie de 83.001 chint. fân (media la ha 37,7 chint.) şi 29 chint. sămânţă. 
Lucerna ocupă 812 ha  cu o producţie de 37.562 chint fân şi 35 chint. sămânţă.

Plantele alimentare ocupă 1.729 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 689 ha, cu o producţie de 66.657 chint. (media la ha 96,7 chint.).

 Cartofii printre porumb  dau  o producţie de 45.210 chint.  şi dovlecii printre porumb dau o producţie de 62.526 chint. Fasolea printre porumb dă o producţie de  37.127 chint.

Plantele industriale ocupă 884 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 666 ha, cu o producţie  de 3.840 chint. fuior şi 2.324 chint sămânţă.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (432.600 ha) , ogoarele sterpe ocupă 12.084 ha.

Fâneţele naturale ocupă 60.090 ha, cu o producţie de 1.934.898 chint. (prod. medie la ha 31,7 chint.), în valoare de 13 mil. lei.

Păşunile ocupă 60.898 ha.

Pădurile ocupă  171.906 ha.

Livezile de pruni ocupă 903 ha.

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.637 ha.

Viţa de vie ocupă 687 ha.

Creşterea animalelor. În judeţ se găseau în anul 1935 : Cai 15.146 , boi 47.500, bivoli 3.836, oi 126.722, capre 10.581,  porci 12.928 şi  stupi primitivi 3.713.
 

Industrie. 8 mori sistematice, 1 fabrică de pâine, 2 fabrici de conserve şi mezeluri, 2 de bere, 2 de spirt, 4 de lichior, 2 de oţet, 1 de hârtie, 8 de cherestea, 2 de tâmplărie şi mobile, 1 de pensule şi bidinele, 7 de pielărie şi încălţăminte, 1 de sobe şi produse ceramice, 1 de săpun, 1 atelier tehnic, 1 carieră de piatră şi 1 mină de pirită. Cariere : piatră de granit la Sângeorz-Băi ; piatră porfirică la Josenii-Bârgăului ; piatră de andezit la Maieru, Ilva-Mare, Măgura.
 

Drumuri. Judeţul N. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 855 km, 157 m împărţită astfel :

Drumuri naţionale 128 km, 433 m, din care Direcţia Generală a Drumurilor,  întreţine  o reţea pietruită de 125 km 108 m, iar restul (pavat şi pietruit) e întreţinut  de comunele urbane.

Drumuri judeţene 562 km 467 m ,  din care  administraţia judeţului întreţine o reţea pietruită de 553 km 913 m, iar restul  (pavat şi pietruit) e întreţinut de comunele urbane.

Drumuri comunale 164  km 257 m.

Lungimea podurilor este de 6.643,53 metri repartizată astfel : poduri naţionale 1.138,55 m, judeţene 4.314,43 m şi comunale 1.190,55 m.

Prin judeţ trec 2 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Dej – Bistriţa – Vatra-Dornei

2. Beclean - Moisei

Cale ferată. Judeţul N. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 171 km formată din linii secundare simple.

Staţii importante : Bistriţa, Măgheruş Şieu, Bistriţa-Bârgăului, Susenii-Bârgăului, Dornişoara, Ilva-Mică, Rodna-Veche.

Poştă, telegraf, telefon. 2 oficii P.T.T. de stat la Bistriţa şi Năsăud, 17 oficii autorizate, 2 agenţii autorizate la Feldru şi Nepos şi 1 oficiu balnear  (Colibiţa).

Oficii telefonice la Bistriţa, Năsăud, Ilva-Mare, Ilva-Mică, Lechniţa, Mateiu, Nimigea-de-Jos, Pietriş, Prundul-Bârgăului, Rodna, Romuli, Sângeorz, Sărăţel, Şieu, Şieu-Măgheruş, Telciu.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism.  Sângeorz-Băi, staţiune balneo-climatică situată în apropiera munţilor Rodnei, la altitudine medie (435 m).  Climat subalpin, fără călduri prea mari  chiar în verile secetoase.
 

Izvoare minerale au ape alcaline carbogazoase litinate. Apa captată în izvorul Hebe se găseşte şi în comerţ, fiind o admirabilă apă de masă. Indicaţii : afecţiunile tubului digestiv, boli de ficat, ale aparatului urinar, boli de femei, boli nervoase, limfatism, afecţiunile căilor respiratorii.

Stabilimente balneare pentru băi calde şi reci, ştrand. Trei hoteluri şi câteva vile.  Gară locală pe linia Cluj- Rodna-Veche.

Anieş, staţiune balneo-climatică situată la poalele Măgurii Mari, înconjurată de brazi, la 530 m înălţime.

Izvoare minerale cu ape alcaline teroase.

Instalaţii modeste pentru băi calde şi reci.

Alte staţiuni de interes local: Valea Vinului (ape feruginoae carbogazoase), Pintic, Colibiţa.

Excursii. Din Sângeorz la Năsăud şi Bistriţa ; din Valea Vinului la Rodna, Cârlibaba şi Iacobeni (peste pasul Rotunda) ; din Colibiţa la Prundul-Bârgăului, Dornişoara, Vatra-Dornei şi Sângeorz-Băi.

Ştiinţă de carte. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 118.665 locuitori, din care 66,9% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 72,4% bărbaţi ştiutori de carte şi 61,6% femei ştiutoare de carte.
Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	0,7	55,5
•  Primara	55,5	95,1
•  Secundara	32,2	3,0
•  Profesionala	6,9	0,9
•  Universitara	3,4	0,3
•  Alte scoli superioare	1,3	0,2

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului N. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 31.361 locuitori (2.504 mediu urban şi 28.857 mediu rural).

Şcoli secundare. 3 licee de băieţi (din care 1 confesional), 1 şcoală normală de băieţi, 3 gimnazii de fete (din care 1 confesional), 2 gimnazii industriale de stat pentru băieţi, 1 şcoală de agricultură (confesională), 2 şcoli de ucenici.

Şcoli primare 175, din care 167 rurale şi 8 urbane (130 şcoli de stat şi 45 confesionale), cu un număr total de 21.253 elevi (1.648 mediu urban şi 19.605 mediu rural) şi cu 362 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).

Grădini de copii 16, din care 9 rurale şi 7 urbane, (13 de stat şi 3 confesionale) cu un număr total de 911 copii (387 mediu urban şi 524 mediu rural) şi cu 30 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. În judeţul Năsăud se relevă activitatea  unui despărţământ al « Astrei » cu sediul în oraşul Bistriţa şi cu organizare locală în oraşul Năsăud.

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 28 cămine culturale.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 68 cămine culturale, 34 societăţi muzicale şi 19 biblioteci, adică un total de 121  organizaţii culturale, dintre care 19 au personalitate juridică.

În judeţ se mai află următoarele societăţi şi instituţii culturale : Muzeul istoric grăniceresc (Năsăud), 11 biblioteci populare, 3 societăţi corale, 3 fanfare.

4 cinematografe (2 în Bistriţa, 1 la Năsăud, 1 în Prudul-Bârgăului) precum şi 4 societăţi sportive şi 4 societăţi de vânătoare.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 60,2 sunt greco-catolici şi 13,9%  sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judeţ se află 78 biserici greco-catolice, 28 ortodoxe, 5 romano-catolice, 10 reformate, 36 biserici evanghelico-luterane,  1 casă de rugăciune a adventiştilor din ziua a 7-a şi 12 sinagogi evreieşti.

În judeţ mai există 3 mânăstiri greco-catolice în următoarele localităţi : Telciu, Tiha-Bârgăului şi Prundul-Bârgăului.

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate greco-catolice şi 1 protopopiat ortodox, 1 romano-catolic şi 1 evanghelic-luteran (toate la Bistriţa).

Judeţul Năsăud se află în eparhia greco-catolică din Cluj şi în eparhia ortodoxă a Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Organizare administrativă. Capitala judeţului este oraşul Bistriţa. Judeţul are 2 oraşe (Bistriţa şi Năsăud)  şi 109 sate, împărţite astfel:
 

•  I. Plasa Bârgău 13 sate.

•  II. Plasa Centrală 19 sate.

•  III. Plasa Lechinţa 23 sate.

•  IIV. Plasa Năsăud 25 sate.

•  V. Plasa Rodna 10 sate.

•  VI. Plasa Şieu 19 sate

Organizare judecătorească. Un tribunal în Bistriţa cu 1 secţiune, 8 magistraţi, 1 prim-procuror şi 1 procuror, în Circumscripţia Curţii de Apel din Cluj.
 

3 judecătorii la Bistriţa, Năsăud şi Rodna, cu un total de 12 magistraţi.

Organizare sanitară. Spitale şi sanatorii.

a) în Bistriţa : Spital de stat, Spital militar, Sanatoriul « Dr. Katona », Sanatoriul « Parc », Casa de sănătate « Dr. Knall şi Dr. Ionasch » ; b) în judeţ : Sanatoriul « Hebe » şi Sanatoriul « Dr. Cinta » în comuna Sângeorz-Băi, Sanatoriul « Caritatea », Sanatoriul C.F.R., Sanatoriul « Maior Seider » în comuna Colibiţa.
 

Dispensare la Bistriţa, Năsăud, Telciu, Prundul-Bârgăului, Rodna, Şieu şi Ilva-Mare.

Serviciul sanitar judeţean, Serviciul sanitar al oraşului Bistriţa, Serviciul sanitar al oraşului Năsăud.

Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurăilor Sociale din Dej are un oficiu la Bistriţa.

În judeţ activează : Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Reuniunea femeilor ortodoxe, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea « S-ta Maria » a femeilor de plugari,  Reuniunea femeilor romano-catolice,  Reuniunea femeilor izraelite, Reuniunea de binefacere « Somre Sabat », Azilul comunal pentru săraci şi bătrâni, Azilul evanghelico-luteran pentru săraci.

Bistriţa. Capitala judeţului
Stema. Scut tăiat, cu câmpul superior de argint despicat. În primul cartier, stema Moldovei; în al doilea, stema Corvineştilor. În câmpul inferior roşu, crenelat, un bust de struţ, de argint, spre stânga, ieşind dintr-o coroană de aur, cu o potcoavă de aur în cioc.
Scut timbrat cu o coroană murală de argint, cu cinci turnuri.
Este vechea stemă a oraşului, cu completări, simbolizând stăpânirea de altădată a domnilor moldoveni asupra acestei cetăţi, fostă proprietatea Corvineştilor.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul este cunoscut încă din sec. XII. Pe atunci, o parte din coloniştii germani aduşi de Geza II, regele Ungariei, (1142-1162) în
Transilvania, s-au stabilit în ţinutul de azi al Bistriţei.
Numele oraşului, ca al tuturor Bistriţelor româneşti, este de origină slavonă, trăgându-se dela cuvântul « bistr », care înseamnă « repede ».
În sec. XIII şi XIV Bistriţa, ca şi Rodna, apare în documente ca o posesiune a reginelor Ungariei. A avut şi comiţii săi, dintre cari unul Stiboriu a fost şi voevod al
Ardealului.
La 1475 Rodna şi valea Rodnei au fost dăruite Bistriţei de Matei Corvinul, cu expresă condiţie ca oamenii din satele Rodnei să se bucure de libertăţi egale cu ale
cetăţenilor saşi. Condiţia aceasta a fost repetată în decrete regeşti din 1488, 1492, 1498 şi 1520.
În sec. XVI Bistriţa trece în mâinile lui Petru Rareş. Ea era de altfel înconjurată de multele posesiuni moldoveneşti: Ciceiul, Unguraşul, apoi Rodna cu cămăraşul ei,
Retegul.
Mai târziu, în sec. XVIII, printr-o decizie semnată de magistratul şi de colegiul de centumviri al oraşului, se dispune alungarea tuturor românilor din cetate şi din satele săseşti, îngăduindu-li-se un termen de 15 zile, până la finele lui Mai 1713, « iar dacă la 1 Iunie se vor mai afla case pe loc, acelea vor fi arse şi prefăcute în cenuşe ».
Aceasta n-a împiedecat oraşul să prospere, tocmai prin legăturile comerciale cu Moldova de peste munţi. Încă de pe timpul lui Rareş Bistriţa era, din această cauză, un mare centru comercial.
Monumente istorice. Biserica greco-catolică, construită în sec. al XIII-lea.
Biserica evanghelică-luterarui din anul 1563.
Populaţie
Oraşul B. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului general al
populaţiei din acel an, 13.298 locuitori. .
Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937), este de 13.292 locuitori.
Economie
Industrie şi comerţ, 3 mori sistematice, 1fabrică de pâine, 2 de conserve şi mezeluri, 2 de bere, 1 de spirt, 3 de lichior, 1 de oţet, 3 de tâmplărie şi mobile, 1 de pensule şi bidinele, 7 de pielărie şi de încălţăminte, 1 de sobe şi produse ceramice, 1
de săpun şi 1atelier tehnic.
Din întreprinderile de mai sus, Fabrica de spirt S. Rohrlich & D. Brecher are un capital investit de 7 milioane lei, iar Fabrica de sobe şi produse ceramice un capital social de 5 milioane lei şi un capital investit de 3 milioane lei.
Comerţul oraşului B. are o tradiţie veche. Încă de pe vremea lui Petru Rareş Bistriţa făcea legătura între Moldova şi Transilvania. Astăzi comerţul se face cu produsele industriale ale oraşului precum şi cu cele agricole şi forestiere ale judeţului.
Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Centrală, Banca Grănicerilor, Banca « Aurora », Banca Învăţătorilor, Banca de Credit Sibiu (sucursală), Banca Federală  « A. Mureşanu », Institutul de Credit şi Economii « Speranţa », Banca de Credit, Banca de Credit mărunt şi Economie, Banca Evreiască.
Finanţe publice. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/37 prevede 18.534.169 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de stat “Al. Odobescu”, Liceu evanghelic-luteran, Gimnaziu de fete (de stat), Gimnaziu de fete evanghelic-luteran, Şcoală de agricultură evanghelică-
luterană, 2 şcoli de ucenici (din care 1 evanghelică-luterană), 6 şcoli primare şi 6 grădini de copii mici.
Instituţii culturale. Asoc. « Astra » pentru literatura şi cultura poporului român, Cercul civil-militar, Biblioteca Liceului « Al. Odobescu »,  Biblioteca Liceului evanghelic- luteran, Biblioteca Societăţii literare săseşti, Biblioteca Societăţii
meseriaşilor saşi, Societatea corală « Iacob Mureşeanu », Societatea corală  «  Mihai Viteazul », Fanfara plugarilor români, Fanfara pompierilor voluntari germani, 2 cinematografe, 4 societăţi sportive şi 2 societăţi de vânătoare.
Ziare şi reviste. « Gazeta Bistriţei » (bilunar)», « Arhiva someşeană »,  « Solia » (lunar), « Bistritzer Deutsche Zeitung » (de 3 ori pe săptămână).
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1reformată, 1 evanghelică-luterană şi 1 sinagogă.

Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox, 1greco-catolic, 1 romano-catolic, 1 reformat şi 1 evanghelic-luteran.
Administraţie
Oraşul B. capitala judeţului Năsăud, este situat la 125 km de Cluj şi la 417 km de Bucureşti.
Staţie c.f. pe linia Cluj - Dej - Bistriţa-Bârgăului.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Legiune de jandarmi, Poliţie, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar al oraşului, Oficiu de
asigurări sociale, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu de agricultură, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Oficiu judeţean de turism, Oficiu local de turism, Percepţie fiscală, Ocol silvic, Serviciu de poduri şi şosele, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Birou de măsuri şi greutăţi, Pompieri.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Societatea funcţionarilor publici, Reuniunea notarilor comunali din jud. Năsăud, Corpul contabililor şi funcţionarilor cooperatori din România, Reuniunea comercianţilor, Uniunea regnicolară a muncitorilor constructori din România, Uniunea muncitorilor grafici din Ardeal şi Banat, Uniunea muncitorilor din industria pielei din Ardeal şi Banat, Reuniunea meseriaşilor români, Reuniunea meseriaşilor saşi, Asociaţia tăbăcarilor, Asociaţia industrială a cismarilor, Sindicatul muncitorilor din industria îmbrăcămintei, textile şi pielărie, Sindicatul proprietarilor de imobile din judeţul Năsăud.
Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizare, pavagii cu piatră cubică, parc.
Sănătate publică. Spital de stat, Spital militar, 3 sanatorii particulare (“Dr. Katona”, “Parc”, “Dr. Knall şi Dr. Ionasch”), ambulator policlinic.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Societatea “Crucea Roşie”, Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Reuniunea femeilor ortodoxe române, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea “Sfânta- Maria”  a femeilor de plugari, Reuniunea femeilor romano-catolice, Reuniunea femeilor reformate, Reuniunea femeilor israelite, Reuniunea de binefacere  “ Somre Sabat ».
Azilul comunal pentru săraci şi bătrâni, Azilul evanghelic-luteran pentru săraci. 
 

Năsăud, comună urbană situată în regiune  muntoasă ; staţie c.f. pe linia laterală Bistriţa - Năsăud – Rodna-Veche. Este un oraş cu trecut istoric şi cultural însemnat.

Are.3.666 locuitori

Industria este reprezentată printr-o fabrică de bere şi cooperative « Regna » pentru exploatarea pădurilor.

Oraşul are un comerţ dezvoltat de lemne, cherestea şi vite.

1 liceu de băieţi, 1 şcoală normală de învăţători, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial, 2 şcoli primare şi 1 grădină de copii.

Muzeul istoric grăniceresc, Asoc. « Astra » pentru cultura şi literatura  poporului român, Reuniunea meseriaşilor români, 1 societate de vânătoare, 1 cinematograf.

1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 luterană şi 2 sinagogi.

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Direcţiune silvică, Ocol silvic, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Poliţie, Pompieri, Uzina electrică.

Dispensarul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, dispensarul « Dr. Julian Chitul », Filiala « Crucea Roşie ».
 

Rodna, comună rurală, mai populată decât Năsăudul, cu 4.878 locuitori. Are un aspect accentual de târg săsesc şi este un vechi centru minier. E aşezat nu departe de obârşia Someşului Mare, în dreptul pasului Rodnei. De la Rodna se poate trece în Bucovina (pe la Cârlibaba) şi în Maramureş (spre Borşa).
 

Pe lângă acestea judeţul cuprinde o seamă de comune rurale mai mari, ca : Tiha-Bârgăului, Ilva-Mare, Rebrişoara şi Telciu, toate cu peste 4.000 de locuitori.